202,454 matches
-
personajul este „prins” În povestea care dă sens/complexitate numărului real al evenimentelor trăite, Felix, situându-se la intersecția dintre realitatea interioară și cea exterioară, capătă o structură complexă specifică. În acest mod el “pierde” conceptul de comparație cu orice model uman propus de societate, prin schimbarea propriei perspective aupra sa. Prin intermediul poveștii se transformă dintr-un străin cu o viață ratată Într-un om care sfidează prin existența lui Înstrăinarea, ura și spaima provocate de vremurile de război. Păstrându-și
ALECART, nr. 11 by Andrei Pașa () [Corola-journal/Science/91729_a_92879]
-
6” a lui Cehov, unde Încape toată nebunia Între patru pereți, doar că tu nu ai făcut referire la oameni obișnuiți, ci ai accentuat nebunia de care dădeau dovadă oamenii ce ne-au servit și Încă mai servesc unora drept model. Citind, Îți dai seama că nici tu nu ești perfect, că ai dat de multe ori dovadă de momente când ai scăpat cu totul de sub control, dar, fără să-ți dai seama, ai continuat săți duci liniștit viața. Așa se
ALECART, nr. 11 by Larisa Danilov () [Corola-journal/Science/91729_a_92890]
-
limbii noastre literare, procesul numit în mod genial de Anton Pann românirea muzicii de strană referindu-se la conviețuirea de secole și la adecvarea textelor liturgice, scrise cu semiografie muzicală specifică, sau al căror melodii urmau să fie confecționate după modele cunoscute în prealabil de către practicanții unor înveșmântări muzicale ad-hoc - podobii conviețuire care avea ca elemente de referință normele lexicale și de topică ale limbii române pe de o parte - diferite de ale celei grecești și tiparele muzicale originale, grecești - podobii
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
axează pe triunghiul isoscel în care vârful este considerat Paul Constantinescu, iar vectorii ce se dezvoltă din acest punct sunt considerați ca fiind relațiile rezultate din intersectarea traiectoriilor vieții și creației acestuia cu traiectoriile celorlalți doi, Enescu având ascendentul de ,,model” și ,,ideal”, Silveștri contând că ,,egal” și ,,echivalent” al lui Paul Constantinescu. În cadrul comunicării sunt luate în considerare doar conexiunile care decurg din studierea unor dovezi concrete care le-au generat, urmând ca interpretările de ordin subiectiv să se sedimenteze
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
astfel că are puterea să se modeleze după ceea ce voiește ...”<footnote Ibidem, col. 832D-833AB; PSB 29, p. 158-159. footnote>. Omul se modelează după ceea ce alege În chip liber. El Își Înfăptuiește Însă chipul adevărat doar făcându-l mai asemănător cu modelul său, care este Binele suprem. Altfel, nu Își transfigurează, ci Își urâțește, Își desfigurează chipul omenesc, Încât devine mai puțin om<footnote Pr. Prof. Dr. Dumitru Stăniloae, notă explicativă nr. 77, În PSB, vol. 29, p. 159. footnote>. O armă
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
footnote>. Sfântul Irineu insistă asupra educației progresive a omenirii pregătită să-l primească pe Hristos, asupra evoluției omului în căutarea perfecțiunii. Fiul lui Dumnezeu, întrupându-Se, S-a făcut asemănător omului creat după chipul Său; deci, Hristos este imaginea, adică modelul creației, și omul Îl va imita și Îl va urma pentru a se putea întoarce la Tatăl de Care s-a îndepărtat. Acest lucru e posibil cu ajutorul Duhului Sfânt. Slăbiciunea cărnii este întărită de puterea Duhului, iar omul aflat în
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
sunete. Rezultatul sonor însă, este cu totul diferit. Baza de plecare este, întotdeauna, aceeași. Concepția dramatică ce vizează în egala măsură cuvântul și sunetul, are aceleași principii. În multe dintre paginile lui, Puccini privește înapoi, către Verdi, se inspiră din modelul ilustrului său contemporan și face astfel cuvenita reverență respectuoasă, recunoscând geniul înaintașului său. Asupra acestor momente vom insista. Până atunci însă, trebuie arătat contextul și vecinătățile teatrului muzical universal în care se află cei doi compozitori. Această privire sintetică, din
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
de prezente și în Tosca lui G. Puccini și nu numai - după care, genialul italian care a privit poate la genialul său contemporan german, crează o altă dragoste nefericită (desigur, în alte circumstanțe) și introduce în pagina orchestrală - tot după model wagnerian - motivul iubirii tragice dintre Otello și Desdemona, scena sărutului. În ultima sa lucrare, Falstaff, G. Verdi renunță la uvertură sau preludiu. Dirijorul atacă partitura și cortina se ridică. Așa se va întâmpla în toate operele lui Puccini - în Boema
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
mondo e burla/ Totul în lume este nebunie - se pot aplica perfect teatrului jucat în jurul nefericitei Cio-Cio-San. Influența verdiană se face clar simțită încă din primele două opere ale lui G. Puccini. Aria Annei din Le Villi este scrisă după modelul Ariei Nilului din Aida iar pagini orchestrale din Edgar trimit la Nabucco și la Otello<footnote Budden, Julian - Puccini, Oxford,2002, p. 70. footnote>. G. Puccini s-a aflat în sală la premiera din 9 februarie 1893 a operei Falstaff
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
și conștient ancorat în pamântul solid al tradiției unui popor care a creat teatrul muzical. Cu ultimul său opus, Puccini face același gest ca și marele său predecesor pe care îl recunoaște din nou ca maestru și la al cărui model se întoarce. După experiența americană, după Fata vestului sălbatec și operele din Triptic - printre ele Gianni Schicchi, singura sa partitură comică -sfidând timpul său și modernitatea teatrului muzical marcat de Schőnberg, Strawinski, Ravel sau Berg, Puccini își amintește că este
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
expresiei muzicale. Inovațiile muzicale și contrapunctice ce caracterizează stilul său, sunt puse în slujba redării expresivității psihologice a personajelor. Astfel, stilul verdian în materie de recitative, dezvoltat pe parcursul evoluției sale componistice, va atinge în Aida o înaltă perfecțiune. Aici întâlnim modele de echilibru perfect între expresivitatea verbală și cantilenă. Aceeași preocupare o vom întâlni și la Puccini, care va pune culorile orchestrale și timbrale la loc de frunte, în construcția expresiei muzicale. Puccini, oscilând între lirism și dramă, fără însă a
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
să merg tot drumul până acasă pe vremea asta. M-am oprit la motelul lui Marty. Cu puțin noroc aveam să dorm într-un pat uscat. La recepție am dat peste o blondă corpolentă, îmbrăcată într-o rochie roșie cu model floral, avea un colier din pietre false și unghii lungi ca niște dălți, vopsite în roz. I-am cerut o cameră care să aibă și duș funcțional. După ce m-a studiat câteva secunde, mi-a cerut un act de identitate
ALECART, nr. 11 by Raluca Rîmbu () [Corola-journal/Science/91729_a_92906]
-
un raționament de construcție sonoră; inducerea unei stări care să ne oblige la reflecție interogativă, chiar și sub resortul nedumeririi de la ce bun? și multe altele. Mai este ceva. Școala de tip european îi formează pe muzicieni în referința unui model clasic de performare, atât în plan compozițional cât și de execuție. Ca atare, legitimarea se face pe baza unei tehnici dobândite pe durata multor ani de studiu și practică. Ce-i drept, merită, căci s-au realizat o mulțime de
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
aspectele de: dată-compact, metrizată (articulată), mișcată (viată), muzicalizată (înfrumusețată), OS i se proiectează (în/prin percepția conștiinței) și calitatea de aflat în stadiul posibilității de realizare (împlinire), ca având un orizont ontic. Prin aceasta, OS devine ea însăși mod și model de acordaj, echivalentă unui ton ne(pre)dat dinainte (și asupra căruia va trebui reflectat). Pe plan formal, dilatarea în anterioritate oferă cadrul parcursului cu finalitate sau de cadențialitate a OS. Ca atare, cadențialitatea este exprimarea rezumativă a parcursului OS
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
reduce sunetul la aspectul său contrar, de tăcere (din care să redevină posibil), relevă un proces de teleosonie. Putem spune că teleosonia reprezintă OS în perspectiva de (sau ca) parcurs ritual cu caracter (scop) cadențial. Ca teleosonie, OS constituie un model (cum) de conduită întru finalitate. Pentru conștiință, o atare perspectivă are un beneficiu semnificativ, dacă ridicăm OS la rangul de simbol al destinului uman, dramatic condiționat de cadențialitatea morții. 6. Timp mitic (originar) = germene al tuturor posibilităților (modalităților) temporale și
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
chipul este dat, iar asemănarea se dobândește. Chipul este capacitatea omului de a sta în relație personală cu Dumnezeu, iar asemănarea este purtarea prezenței lui Dumnezeu de către om. „Chipul nu este chip - precizează Sfântul Grigorie - decât în măsura în care posedă toate atributele Modelului său”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Despre hominis opificio, PG XLIV, col. 185D. footnote>. Ființele umane au fost create după chipul lui Dumnezeu (Fac. 1, 26-27). Prin chip, omul este un vizavi al lui Dumnezeu, un partener de comuniune, dar
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
de l'Orient”, în: Revue des sciences philosophiques et théologiques, 1943, p. 666, nota 1. footnote>. Sfântul Grigorie de Nyssa, analizând in extenso problema chipului și asemănării, precizează că natura umană este chipul viu care participă la demnitatea și numele Modelului; această demnitate stă în capacitatea de a fi stăpân prin virtute, în puritate sau candoare, în nepătimire și ferirea și îndepărtarea de orice rău, în fericirea nemuririi. Acestea sunt florile pe care Creatorul propriului Său chip le-a imprimat firii
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
Botez, se reface chipul lui Dumnezeu din om și se realizează asemănarea. Cel botezat dezbracă „hainele de piele” și se îmbracă în Hristos Firea omenească a fost făcută la început „chip al luminii adevărate, fiind asemenea cu frumusețea arhetipică (de model)”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Tâlcuire amănunțită la Cântarea Cântărilor, omilia a II-a, PSB, vol. 29, p. 135. footnote>. Însă, după cădere, cu ajutorul harului, se poate reface chipul lui Dumnezeu din om, așa cum subliniază Sfântul Grigorie de Nyssa<footnote
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
să scrie ceea ce a scris, cum scrie, care îi sunt obișnuințele. E important să știm și lucrurile acestea. În manuale, noi nu aflăm aproape nimic despre scriitor, manualul furnizează niște texte, iar elevii trebuie să le analizeze după un anumit model. Scriitorilor li se pun întrebări tocmai pentru că prin biografia lor noi putem avea acces la procesul creației, începem să deslușim ceva din misterul creației artistice. Literatura nu se scrie de la sine, e scrisă tot de oameni. Oamenii aceștia au suferit
ALECART, nr. 11 by Antonio Patras () [Corola-journal/Science/91729_a_92902]
-
adeseori mai puțin decât atât, pure tendințe interne, ceea ce am numit dinamică internă. Notate, acestea iau deodată proporții mult mai mari, invită la a scoate în evidență ceea ce trebuie să rămână sugerat, putând conduce spre o caligrafie ce imită caricatural modele eventual dispărute, distorsionând uneori până la schimonosire un text ce tindea să transmită o intenție de execuție clasică, cu un anumit echilibru. În plus, evoluția în timp a stilului interpretativ, a mentalității stilistice, le face caduce. Pornind poate de la cele mai
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
prezentări de cântări lirice. În totalitatea ei, muzica evreiască, alcătuită din imnuri și psalmi, este destinată marilor solemnități ce se desfășurau la Templu. Imnurile au pătruns în muzica de cult, așa cum mai târziu melodiile populare au pătruns în muzica creștină. Modelul de psalmodie ebraică veche anticipă prin caracterul său coralul gregorian. Tot Biblia ne furnizează informații cu privire la muzica instrumentală și instrumentele folosite. Existau instrumente cu coarde (Lire, Psalterion, Kinnor, Trombon, Timpanon), instrumente de suflat (Cavalul, Flautul, Orga, Cornul, Trompeta, Cornet), și
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
imnurile luterane sau alte melodii din surse diferite. Rezultatul a fost că multe melodii originale au fost compuse pentru psalmii metrici. Cântecul anglican este o melodie simplă armonizată pe texte asimetrice, în special psalmi și imnuri ale serviciului divin anglican. Modelul adoptat din punct de vedere al structurii este cel al cântecului gregorian în prima parte, iar apoi o formă bine definită metric în a doua parte. The English Hymnal (1906) a fost prima publicație care a introdus elemente de cântece
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
XVI lea, au fost modelate după Theologia Crucis scrisă de M. Luther: Suferințele lui Hristos nu trebuie să fie exprimate doar în cuvinte și înțelese numai la nivel intelectual ci trebuie puse în practică. Pasiunea-responsorială și Pasiunea-motet au servit ca model pentru Pasiunea din secolul al XVIII lea. O nouă epocă în istoria Pasiunii a început să se dezvolte după anul 1650 când muzicienii din nordul Germaniei au introdus instrumentele muzicale dând naștere la Pasiunea-oratorică, în care sunt înserate episoade meditative
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
Evanghelii, asemănător textului Pasiunii Istoriei Sfinte (Passion-Historia), având adesea un titlu poetic. În recenta istorie a Pasiunii, Ernst Pepping ocupă un loc semnificativ cu Passionsbericht des Matthaus pentru cor à cappella (1949-1950). Majoritatea compozițiilor recente de Pasiuni sunt Pasiuni-responsoriale după modelul lui H. Schütz și revizuite de H. Distler. Se ajunge la concluzia că genul are o continuitate consecventă în istoria muzicii, îmbrăcând înfățișări stilistice diferite și dezvoltându-se într-o monumentală dramaturgie muzicală, destinată să pună într-o valoare artistică
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
footnote Levi era unul din cei doisprezece copii ai lui Iacov (I Cronici, capitolul 2, versetul 1). Împăratul David a pus familia lui Levi să împlinească slujba de cântăreți în Casa Domnului. (I Cronici, capitolul 6, versetul 32) footnote>, după modelul Vechiului Testament<footnote Despre importanța muzicii în cadrul închinării iudaice vezi în 1 Cronici cap.15; 25:5-7; 34:12-13 și alte trimiteri biblice). footnote>. În Scoția în bisericile reformate, de obicei prezbiteriene, cântatul psalmilor metrici a rămas o caracteristică națională
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]