3,297 matches
-
Statelor Unite, acțiuni pe termen lung În domeniul energiei și al transporturilor. Convingerea că menirea omului este aceea de a Îmblânzi natura pentru a o supune intereselor sale și pentru a se pune pe el la adăpost este, probabil, elementul-cheie al modernismului extrem, În parte deoarece reușita multora dintre aceste planuri mărețe era deja evidentă. Se văd din nou clar implicațiile pe care le are această viziune: autoritarism și centralizare. Chiar și numai scara acestor proiecte arăta, cu câteva excepții (cum ar
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
autorități publice sau de „super-agenții” cu puterea cvasi-guvernamentală de a trimite oameni pe Lună sau de a construi baraje, de a face lucrări de irigații și de a pune la punct rețele de transport public. Din punct de vedere temporal, modernismul extrem pune accentul pe viitor. Deși orice ideologie care propovăduiește progresul este, În principiu, orientată către viitor, modernismul extrem merge foarte departe În acest sens. Trecutul este un impediment, o istorie ce trebuie depășită, În vreme ce prezentul este punctul de pornire
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
baraje, de a face lucrări de irigații și de a pune la punct rețele de transport public. Din punct de vedere temporal, modernismul extrem pune accentul pe viitor. Deși orice ideologie care propovăduiește progresul este, În principiu, orientată către viitor, modernismul extrem merge foarte departe În acest sens. Trecutul este un impediment, o istorie ce trebuie depășită, În vreme ce prezentul este punctul de pornire al planurilor de clădire a unui viitor mai bun. O trăsătură esențială a discursurilor modernismului extrem și a
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
orientată către viitor, modernismul extrem merge foarte departe În acest sens. Trecutul este un impediment, o istorie ce trebuie depășită, În vreme ce prezentul este punctul de pornire al planurilor de clădire a unui viitor mai bun. O trăsătură esențială a discursurilor modernismului extrem și a declarațiilor publice făcute În statele care l-au adoptat este importanța acordată reprezentărilor vizuale ale progresului eroic În direcția unui viitor complet transformat. Alegerea strategică a unui viitor are multiple consecințe. Dacă acesta este cunoscut și realizabil
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
certitudine curajoasă În ceea ce privește viitorul, calcularea mijloacelor și rezultatelor și definirea bunăstării umane. Faptul că planurile de acest gen au trebuit deseori fie ajustate, fie abandonate este un indiciu al Îndrăznelii premiselor de la care s-a pornit În elaborarea lor. Așadar, modernismul extrem ar trebui să facă apel mai ales la clasele și păturile sociale care au cel mai mult de câștigat - din punct de vedere al statutului, puterii și bunăstării - de pe urma acestei viziuni. și, Într-adevăr, aceasta este, prin excelență, ideologia
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
umple un gol ce altfel ar da naștere la disperare. Elitele care pun la punct aceste proiecte se reprezintă implicit ca modele de Învățare și viziune progresistă la care compatrioții lor să poată aspira. Având În vedere avantajele ideologice ale modernismului extrem, nu este deloc surprinzător că el a fost Îmbrățișat de atât de multe elite postcoloniale. Totuși, dintr-un punct de vedere foarte important, descrierea a posteriori făcută Îndrăznelii modernismului extrem este puternic nedreaptă. Dacă situăm dezvoltarea convingerilor caracteristice acestei
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
lor să poată aspira. Având În vedere avantajele ideologice ale modernismului extrem, nu este deloc surprinzător că el a fost Îmbrățișat de atât de multe elite postcoloniale. Totuși, dintr-un punct de vedere foarte important, descrierea a posteriori făcută Îndrăznelii modernismului extrem este puternic nedreaptă. Dacă situăm dezvoltarea convingerilor caracteristice acestei viziuni În contextul lor istoric și dacă ne Întrebăm cine erau, de fapt, dușmanii săi, obținem o imagine mult mai avantajoasă. Medicii și igieniștii care stăpâneau noile cunoștințe, cu ajutorul cărora
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
și inginerii care puseseră la punct mijloace revoluționare de producere a energiei și de transport se loveau de opoziția industriașilor și a lucrătorilor, ale căror profituri și slujbe aveau să fie, În mod sigur, afectate de noua tehnologie. Pentru susținătorii modernismului extrem din secolul al XIX-lea, dominarea științifică a naturii (inclusiv a celei umane) era un mod de emancipare ce „promitea eliberarea de sărăcie, de nevoi și de arbitrarul calamităților naturale”, după cum observă David Harvey. „Elaborarea unor forme raționale de
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Harvey. „Elaborarea unor forme raționale de organizare socială și de gândire făgăduia eliberarea de sub iraționalitatea miturilor, religiei, superstițiilor și de sub puterea folosită arbitrar, precum și descătușarea de latura Întunecată a firii umane”. Înainte de a ne Îndrepta atenția asupra versiunilor ulterioare ale modernismului extrem, ar trebui să amintim două lucruri importante cu privire la susținătorii acestuia din secolul al XIX-lea. În primul rând, este vorba de faptul că, practic, fiecare intervenție a lor era făcută În numele și cu sprijinul cetățenilor ce căutau ajutor și
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
rând, este vorba de faptul că, practic, fiecare intervenție a lor era făcută În numele și cu sprijinul cetățenilor ce căutau ajutor și protecție. În al doilea rând, trebuie menționat că noi suntem cu toții, În nenumărate privințe, beneficiarii diverselor proiecte extrem-moderniste. Modernismul extrem al secolului al XX-lea Ideea unei reorganizări complete și raționale a unor Întregi sisteme sociale pentru a crea utopii „realizabile” este, În cea mai mare măsură, un fenomen caracteristic secolului al XX-lea, când o serie de circumstanțe
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
reorganizări complete și raționale a unor Întregi sisteme sociale pentru a crea utopii „realizabile” este, În cea mai mare măsură, un fenomen caracteristic secolului al XX-lea, când o serie de circumstanțe istorice par să fi fost deosebit de favorabile ideologiei modernismului extrem. Printre acestea, s-au numărat crizele puterii statale (de pildă, războaiele și perioadele de depresie economică) și situațiile În care capacitatea statului de a planifica nestingherit a sporit substanțial (exemple În acest sens sunt preluarea puterii printr-un proces
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
a trece la un sistem social subordonat administrației apare oarecum ca o măsură de forță majoră; la fel pot sta lucrurile și În cursul procesului de reconstruire a unei națiuni distruse de război. Revoluțiile și colonialismul oferă totuși teren fertil modernismului extrem din mai multe motive. Regimul revoluționar și cel colonial dispun fiecare de un neobișnuit grad de putere. Statul revoluționar Înfrânge regimul precedent deseori partizanii Îi Încredințează misiunea de a reface societatea după chipul său, iar capacitatea vlăguitei societăți civile
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
constituit deseori locul de punere În aplicare a unor vaste experimente de inginerie socială. Ideologia „colonialismului bunăstării” asociată cu puterea autoritară inerentă sistemului a Încurajat elaborarea unor ambițioase proiecte de refacere a societăților indigene. Dacă ar fi să plasăm „nașterea” modernismului extrem al secolului al XX-lea În timp și spațiu și să indicăm o persoană foarte implicată În acest eveniment - exercițiu, recunosc, destul de arbitrar, având În vedere multiplele surse intelectuale ale acestei ideologii -, s-ar putea găsi numeroase argumente care
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
publicații din Uniunea Sovietică erau dedicate managementului științific. Simbioza dintre o economie planificată la nivel macro și principiile lui Taylor privind coordonarea centrală la nivelul micro al fabricii era atrăgătoare pentru un revoluționar autoritar și extrem-modernist cum era Lenin. Deși modernismul extrem al secolului al XX-lea a avut tendințe autoritare, acestea au Întâmpinat deseori rezistență. Motivele sunt nu doar complexe, ci și diferite de la un caz la altul. Deși nu intenționez să analizez aici În detaliu toate obstacolele potențiale În
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
al secolului al XX-lea a avut tendințe autoritare, acestea au Întâmpinat deseori rezistență. Motivele sunt nu doar complexe, ci și diferite de la un caz la altul. Deși nu intenționez să analizez aici În detaliu toate obstacolele potențiale În calea modernismului extrem, cazul particular al ideilor și instituțiilor democratice liberale merită atenția noastră. Trei factori par să fie decisivi. Primul este existența și credința Într-o sferă privată de activitate, În care statul și agențiile sale nu se pot amesteca În
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
autoconservării funcționarilor aleși să Împiedice declanșarea acesteia atunci când le stă În putere. La fel, proiectele extrem-moderniste derulate În contexte liberal-democratice trebuie să țină suficient seama de opiniile locale, pentru a evita să fie oprite din evoluție la următoarele alegeri. Însă modernismul extrem, neobstrucționat de economia politică liberală, este cel mai bine definit de rodul ambițiilor sale Înalte și de consecințele pe care le are, și tocmai către acest aspect practic ne vom Îndrepta acum atenția, analizând cazul planificării urbane și al
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
sale nerealizate. În diverse momente ale carierei sale, el a propus planuri urbanistice pentru Paris, Alger, Săo Paulo, Rio de Janeiro, Buenos Aires, Stockholm, Geneva și Barcelona. Politica sa inițială era o combinație stranie Între sindicalismul revoluționar al lui Sorel și modernismul utopic al lui Saint-Simon, iar el a lucrat atât În Rusia sovietică (1928-1936), cât și la Vichy, pentru mareșalul Philippe Pétain. Manifestul-cheie al urbanismului modern, „Carta de la Atena” a Congreselor Internaționale de Arhitectură Modernă (CIAM), Îi reflectă fidel doctrina. Le
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
vrea să facă o caricatură - un fel de colonel Blimp al urbanismului modernist -, cu greu ar putea imagina un personaj mai potrivit decât Le Corbusier. Ideile sale erau drastice, Însă influente și reprezentative, În sensul că susțineau logica implicită a modernismului extrem. Prin Îndrăzneală, prin geniu și prin perseverența sa, Le Corbusier ilustrează perfect credința caracteristică acestei ideologii. Urbanismul total În Orașul radios (La ville radieuse), carte publicată În 1933 și republicată cu puține modificări În 1964, Le Corbusier face cea
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Mai departe, o convenție internațională ar fi „normalizat” diversele unități de măsură privind mașinile și aparatele de uz casnic. Le Corbusier s-a străduit să aplice În practică ceea ce propovăduia. Proiectul său pentru Palatul Sovietelor (nerealizat) era menit să reprezinte modernismul extrem sovietic. Această clădire, pretindea el, ar fi stabilit noi standarde precise și universale pentru toate construcțiile - standarde legate inclusiv de iluminare, ventilație, estetică și structură - care să fie valabile În orice zonă de pe glob și să răspundă oricăror nevoi
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
și luatul mesei drept niște activități dăunătoare, ce vor fi preluate de serviciile centrale, așa cum se Întâmplă În hotelurile bine administrate. Deși parterul blocurilor era destinat activităților sociale, arhitectul nu spune nimic despre nevoile culturale și sociale reale ale oamenilor. Modernismul extrem presupune, după cum am văzut, o respingere a trecutului ca model ce poate fi Îmbunătățit și o dorință de a lua totul de la zero. Cu cât e mai utopică forma de modernism extrem, cu atât critica implicită a societății existente
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
despre nevoile culturale și sociale reale ale oamenilor. Modernismul extrem presupune, după cum am văzut, o respingere a trecutului ca model ce poate fi Îmbunătățit și o dorință de a lua totul de la zero. Cu cât e mai utopică forma de modernism extrem, cu atât critica implicită a societății existente este mai acerbă. Câteva dintre rândurile cele mai dure din Orașul radios sunt Îndreptate Împotriva mizeriei, confuziei, „putregaiului”, „decăderii” și „gunoiului” din orașe, lucruri de care Le Corbusier voia să se debaraseze
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
se putea face doar ceea ce el numea „arhitectură ortopedică”. Vechile orașe occidentale, tradițiile lor, grupurile lor de interese, instituțiile Încete și structurile lor juridice și de reglementare complexe nu puteau decât să stea În calea realizării visurilor acestui Gulliver al modernismului extrem. Brasília: orașul extrem-modernist (aproape) realizat „Cred că și orașele sunt rodul muncii ori norocului, Însă nici una, nici celălalt nu ajung pentru a le susține zidurile”. Italo Calvino - Orașe invizibile Nici un oraș utopic nu ajunge să fie construit exact așa cum
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
E - zonă cu locuințe pentru câte o singură familie. Ambii arhitecți menționați mai sus lucrau conform doctrinei CIAM-ului și a lui Le Corbusier. Niemeyer, mult timp membru al Partidului Comunist Brazilian, a fost influențat și de versiunea sovietică a modernismului arhitectural. Construcția a Început aproape imediat după concursul de proiecte, pe un teren gol din Podișul Central din statul Goías, la aproximativ 1000 de kilometri de Rio de Janeiro și la 1620 de kilometri de coasta nord-estică a Oceanului Pacific. Era
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
urbană a vieții cotidiene - aplicată urbanismului era, pur și simplu, mult prea departe de practicile educaționale ortodoxe din școlile de profil ale vremii. Analizarea criticii pe care o face Jacobs ne va ajuta să punem În evidență multe dintre neajunsurile modernismului extrem. Ordinea vizuală și ordinea trăită Un punct de plecare esențial al raționamentului lui Jacobs este ideea că nu există neapărat o corespondență Între aspectul Îngrijit al ordinii geometrice, pe de o parte, și sistemele care satisfac În mod eficient
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
e limpede că acesta era modelul de coordonare centralizată la care aspira, și deci etalonul la care Își raporta realizările. În ciuda diferenței substanțiale de pregătire și de obiective, Lenin și Le Corbusier aveau În comun câteva caracteristici de bază, specifice modernismului extrem. Chiar dacă pretențiile lor științifice nouă ni se pare neverosimile, ei credeau amândoi În existența unei științe supreme care ar fi justificat preluarea puterii de către o mică elită planificatoare. Le Corbusier era convins că adevărurile științifice din domeniul modern al
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]