1,321 matches
-
tu n-ai? PRICINĂ: Am, da' parcă-s aduse de pe altă lume. Poftim, ia de ici, să vezi și tu... LEHAMITE: Numai dacă-mi bagi în gură! PRICINĂ: Să te hrănesc, fratele meu, ca pe-n prunc?! GRAS: Ce atâtea mofturi, frate Lehamite? Îți dă omul de pomană, ia și taci! Fă-ncoace blidul, frate Pricină. (Pricină întinde spre el strachina, Gras apucă a bucată bună, mestecă. Revoltat) Pfui! Ce-ai cu mine, mă? Ai vrut să mă otrăvești, hoțule! BOLOVAN
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
La cei din dreapta și din stânga mea bucatele-s omenești, așa cum se cuvine la o masă luminată ca aceasta. Iară la mine-n talger mi s-au adus bucate pe care nici jivinele nu le-ar putea înghiți! BOLOVAN: Prea multe mofturi! Ia, mănâncă și taci, că-i din cămările altuia și se cheamă că faci o economie. Acasă la tine-i mânca după pofta inimii... GÂND: Ba nu așa! Eu am voit să-mi știu oaspeții mulțumiți și bucuroși de bucuria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
o dea după ureche, dar se abținu. Luă în schimb încă o pastilă de Nicorette. Emmy ridică privirea. — Cum adică? — Păi, ce defecte are? Obiceiuri urâte? Chestii nasoale? întrebă Leigh. Adriana ridică mâinile în sus a disperare. — Haide, Emmy! Orice! Mofturi, aventuri, obsesii, dependențe, secrete... O să te facă să te simți mai bine. Spune-ne ce defecte avea. Emmy își trase nasul. — Nu avea nimic ... — Doar nu vrei să spui că nu era nimic în neregulă cu el, o întrerupse Leigh
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
cam scumpe! Ce dracu’, domnule, ar trebui să fie mai ieftine. Cică vin de departe. Păi dacă am distrus serele, normal... Pentru că jumătatea sa, intitulată Georgeta, dorește să spele covorul la o vecină, În curte - zice că la spălătorie e moft și că ăia dau de ochii lumii pe ele, așa a pățit coana Mona, a luat covorul mai murdar decât l-a dus -, a cumpărat de la o tarabă și cizme de cauciuc. Pentru dame. Număr mic, culoare maro. Preț rezonabil
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
elevii. Te strecori. Cât ai luat la bac? Bă, nu mai contează nota, face nota pe om? Uite cum dorm unii-n parlament. Ăia cât or fi luat la bac? Acu` e cu școala vieții, bacalaureatul e doar așa, un moft, pentru părinții fraieri... Și se mai mută atenția de pe Cotroceni, că stătea ca ploaia asta, ca musafiru` nepoftit. Plouă, plouă, plouă, vreme de prostie... 05.07.2011 Constituția mamii lor! Constituția mamii lor! Sandu Șpriț aterizează pe terasă cu viteza
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
mea se îmbunătățea vizibil. Ν Când am ajuns la hotel a doua zi în zori, tot personalul de la recepție strălucea de bucurie să ne vadă. —Felicităhri, mes chéries, ne ură șeful personalului, Monsieur Duré, care-i îndeplinește lui Julie toate mofturile cât timp stă acolo și îi cunoaște până peste poate de amănunțit toate doleanțele. —Merci, monsieur, i-am răspuns în franceza mea uneori fluentă, care, iată, se dovedea a fi deja folositoare. Francezii sunt atât de drăguți cu persoanele suferinde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
bunicul animalelor, dar în cazul străbunicii domnea, cum îți spuneam, democrația biosferei: „Hai la buna să vă hrănească!” sau să vă ducă la culcare era o expresie pe care buna Măriții o folosea la adresa puilor și a mea. Eu făceam mofturi și eram monoalimentară. Acceptam să mănânc salam și liptăriță (magiun cu smântână). Ca să mă facă să mă hrănesc, buna chema alți doi copii, pe Relu (nu știu ce face el acum) și pe Ionică (știu ce face el acum: a urmat destinul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
hamburgeri? Noi nu aveam atunci McDonalds și eu eram de groază. Înfulecam la chiftele turtite în pâine ca o spartă. Toate răcnetele americancelor pe tema: - Where is our vegetarian food? cu adresă la restaurantele poloneze, mi se păreau scălămbăieli și mofturi de doi bani. Veneam dintr-o țară în care carnea a fost decenii un status-simbol, unde căram în trenuri șunci, cârnați, slană, de la rudele de la țară, unde pomana porcului era adevărata sărbătoare națională, forma noastră de hedonism într-o lume
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
care organizaseră toată tărășenia. Restaurantul Bucur, o cramă elegantă, cu adevărat domnească, servicii ca pe vremurile boierești. Eu mândră, înțepată și stresată. Mă agitam întruna, nu-mi găseam liniștea, eram supărată pe colegi care nu mișcau un deget, dar făceau mofturi. Mă uitam la ei cum dansează, îi număram din ochi, supravegheam sosirea chelnerilor și succesiunea meniurilor, primeam profesorii și îi conduceam la locul lor. No food, no drinks, no dance, no fun! Mă agitam ca o chivuță care răspunde de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
Fără să se gândească o clipă că era vorba de o relație mult mai continuă, mai constitutivă cu Ființa, sau că, pur și simplu, cultura patriarhală le-a scutit de identități perverse, punându-le în rând cu firea, fără atâtea mofturi alcoolizante. Mi-am petrecut vara acolo, cu tata. La 5 dimineața îmi găseam cafeaua lângă laptop. Pe la 7 se trezea ușurel, să nu-mi tulbure șirul ideilor. Așeza masa în curte, sub viță. Pregătea un mic dejun frumos, o nouă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
rău. În spate, ușa larg deschisă a frigiderului, plină de pachete multicolore, de cutii de plastic și de sticluțe cu mâncăruri și sucuri despre care nici nu bănuiam să existe. Nu înțelegeam mai nimic, și problemele americanilor mi se păreau mofturi... Admiram pubelele pe care scria: hârtie, sticlă, plastic, precum și pioșenia conformist-ecologistă, dar mă umfla nițel râsul, amintindu-mi de cei trei R (recuperare, reciclare, refolosire). De planul la sticle și borcane, maculatură și dopuri de plută. Nu, nu puteam încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
sunt momente în care-mi vine să te bat, amenință Marta zâmbind, și uite că de acum înainte va fi și mai rău, aveți amândoi mare grijă, din câte am auzit, femeile gravide își schimbă brusc dispoziția, au capricii, manii, mofturi, atacuri de plâns, crize de nervi, pregătiți-vă așadar cu ce-o să mai fie, În ce mă privește, eu sunt resemnat, spuse Marçal, și imediat spre Cipriano Algor, Și tata, Eu sunt resemnat de mulți ani, de când s-a născut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
eu mă gândeam să nu intru, rămân să vă aștept afară, dar, oricât de peremptoriu ne-ar suna tonul lui în urechi, nu trebuie să-i dăm mare importanță, Cipriano Algor are șaizeci și patru de ani, a trecut vârsta mofturilor de copil și mai are încă destul de trăit înainte să vină vremea mofturilor de bătrân. Ce gândește cu adevărat Cipriano Algor e că nu are altă soluție decât să-și însoțească fiica și ginerele, să întâmpine cu calm comentariile ambilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
de peremptoriu ne-ar suna tonul lui în urechi, nu trebuie să-i dăm mare importanță, Cipriano Algor are șaizeci și patru de ani, a trecut vârsta mofturilor de copil și mai are încă destul de trăit înainte să vină vremea mofturilor de bătrân. Ce gândește cu adevărat Cipriano Algor e că nu are altă soluție decât să-și însoțească fiica și ginerele, să întâmpine cu calm comentariile ambilor, să-și dea cu părerea dacă i se va cere, în sfârșit, cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
Către bătrânul meu, către pápá, tatăl Zoițicăi. Că-i damă bună, Zoițica, damă bună. Adică, era. Doctorul dădu lehamite din mâini, să accepte, să nu accepte. Repetițiune, deci nu consultațiune, da, așa voia Tolea, maimuțoiul, asta voia, distracțiune, schepsis și moft, așa să fie. — Ai lăsat să-ți fure scrisoarea onorabilul, îngână Marga. — Las-o aia... una mai. — Ei, ce-mi pasă. — Și d-atunci, care vasăzică. Scrisoarea... adrisantul cunoscut. Papașa. Deci, îl amenință pe bătrân, dar țintește fata. C-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
-se, vrea s-o urmeze, firește, dar mama îl oprește, Rèmâi aici, bine!? arătând spre mine fèrè sè mè numeascè, adicè tocmai cu cel ce nu este tata! straniu lucru, dar copilul nu protesteazè, contrariindu-mè, mè așteptăm la scâncete și mofturi copilèrești, dar el acceptè confruntarea, un adevèrat bèrbat, fiul lui Vlad! Corina ne lasè singuri, câteva clipe mai târziu se aude trebèluind la bucètèrie, eu scoțându-mi sacoul, incerc sè mè fac cât mai comod și mè așez pe covor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
ar fi? Asta nu prevede regulamentul, dar nu vreau sè încarc telefonul secției cu tarife de telefoane internaționale! Bine, încerc eu sè-l înduplec, dar statul plètește! Tocmai asta e! izbucnește el, eu nu-mi permit sè cheltuiesc banii statului pe mofturi! Un telefon nu pot sè dau, email nu aveti! Vè rog sè-mi citiți drepturile! Îmi interziceți orice legèturè cu lumea, ce urmèriți?! Nimic, domnule! Scrie declarația aia o datè și ești liber! Dar de dosar penal tot nu scapi, sè
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
iar și niște jogging. Cel mai bun pește cu cartofi prăjiți din tot orașul! anunță Jake, în timp ce se îndreaptă spre masă cu sacoșele. Scot ketchupul, sosul și oțetul, dar nu și farfurii; poate că, după el, farfuriile ar fi un moft. Cred că am dreptate; Jake rupe sacoșele de hârtie și scoate la iveală pachete învelite în ziar, pe care le pune pe podea, lângă foc. Două picnicuri într-o zi, zic eu... Mă așez și îl sărut. Pare speriat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
veșnic ascunsă, întotdeauna ghicită, la capătul unui coridor întunecat care pune capăt unei istorii și începe o alta. Destinul omenirii! Chronosi Vladimir Capitolul 19 Leverif Nu poți schimba milenii și eoni de istorie nepetrecută încă pentru a-ți satisface tu mofturile! Pur și simplu nu se face! Împăratul ieși din încăpere și se uită rece și calculat la mine, băgând de seamă în același timp palma pe care o țineam pe mânerul propriei mele săbii, Sevin. Se apropie și își puse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
masa dacă nu mi-e foame. Sunt doar nutrienți pe care-i înghit ca să-mi întrețin corpul, dar dacă el nu mi-i cere? Îmi părea rău pentru el. Nu mai exista motiv pentru care să mănânce. Era doar un moft pentru el. Nu avea același gust ca înainte și totul pălea în mintea sa. Pielea nu i se mai încrețea când mânca un ardei iute, nici gura nu i se încleia de plăcere când mânca ceva dulce. Nici acel piure
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
două eram cele mai arătoase din școală. Ne-am dat seama că vom fi "curtate" de o grămadă de indivizi și chiar de unii profesori, așa că am decis să jucăm teatru ca să nu fim forțate să ajungem niște cârpe la moftul oricui. Ne vom preface că suntem împreună. Asta în mod sigur avea să dezguste o mare parte din pretendenți, iar pe cei pe care nu avea să-i afecteze comportamentul nostru știam să-i ocolim pentru că nu se putea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
am observat adesea, trecând pe lângă ei. Majoritatea sunt familii tinere cu unul sau mai mulți copii. Mă întreb de multe ori dacă eu aș avea răbdarea pe care mai ales mamele o au cu acești copii zbenguiți sau cu diferite mofturi și capricii. Ii văd apoi cum se joacă pe plajă, în nisip, cu jucăriile lor, iar părinții stau întinși pe șezlonguri, sub umbrele, sau sunt în apa atât de curată de culoare albastru-verzui. Până pe la 9.30, plajele sunt goale
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
a început să-l apuce somnul... Atunci și-a zis: „Stai că întoarcem noi foaia!”... Când Irinuța îi așeza dinainte blidul cu mâncare, lui îi venea pe loc poftă de cine știe ce... Și nu o trimetea pe ea să-i îndeplinească moftul, ci se ducea chiar el... Așa că nopți la rând Irinuța a fost nevoită să „doarmă dusă!” Lotrul, însă, făcea zâmbri dând târcoale hanului la ceas târziu din noapte... Mai intra în han în câte-o seară, dar hangița nu-i
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
ce bine este de noi, că trăim de când ne conduc pedeleii într-o lume civilizată, o lume în care fiecare arătare din cețuri prinde contur, în care spațiul Schengen oricât ar fi de vast și atrăgător, nu este decât un moft, un nimic, pe lângă civilizația noastră originală. M-am simțit cu adevărat demn și român până în măduva oaselor când am constatat că la noi și nu în acest spațiu care nu ne vrea, au apărut nu numai meserii noi, ci și
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
să-mi dau seama ce trebuie să facem ca să scăpăm de vâlvă. No, bine! spuse Calistrat, ridicându-se în capul oaselor. Dacă sunteți atât de siguri de ce v-ați mai întors la mine? Mergeți și faceți treaba! Iar începi? Lasă mofturile, îl certă Ileana, știi bine că nu putem rezolva problema fără tine. Ia, să auzim! îl îndemnă Calistrat pe inspector. Încă de alaltăieri noapte am observat că vâlvei nu-i place să se despartă în bucăți. Deși poate să înconjoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]