26,397 matches
-
Buda, de unde Matei Corvinul avea să finanțeze, după cum declarase după victoria de la Sabac, o adevărată cruciadă. Numai că, spusese voievodul, lui Matei puteau să-i treacă multe idei prin minte, la primirea banilor, cu excepția unei cruciade. Din câte aflaseră iscoadele moldovene și din câte scria chiar Vlad Dracula, nici un gând de vitejie nu mai tulbura fruntea senină a regelui ungar, mândru Încă după victoria din Serbia. El acceptase degrabă propunerea italienilor de a-l sprijini pe Ștefan, dar nu vedea nici un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
moale din lunca Prutului. Înainte ca vreun dușman să Încoarde arcul, țintind-o pe Erina, căpitanul striga: „Scut!”, iar cel puțin unul din scuturile mari ale Apărătorilor se ridica În fața ei, salvator. După primele minute de luptă sălbatică, puterea spadasinilor moldoveni și Încrederea insuflată de prezența căpitanului făcură ca centrul tătarilor să dea Înapoi. Nu erau decât câțiva pași, dar putea fi Începutul unei răsturnări incredibile În raportul de forțe. Căpitanul Tudor Jurj, care preluase comanda vânătorilor domnești după căderea spătarului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
turc n-are cum să le Înțeleagă, Alexandru. Asta voiai să spui, nu? - Oarecum... - Observ că nu ești doar un pictor de viitor, ci și un lingvist eminent. - Eminent, nu. Poate... iminent. Cum e și atacul spahiilor asupra micii cavalerii moldovene. Pe dealul care cobora spre șleahul Sucevei, detașamentul călăreților moldoveni atacase coloana spahiilor și, Înainte ca aceștia să organizeze apărarea, se retrăseseră. Fără să stea pe gânduri, turcii porniră În urmărire. După un galop de aproape o mie de pași
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
să spui, nu? - Oarecum... - Observ că nu ești doar un pictor de viitor, ci și un lingvist eminent. - Eminent, nu. Poate... iminent. Cum e și atacul spahiilor asupra micii cavalerii moldovene. Pe dealul care cobora spre șleahul Sucevei, detașamentul călăreților moldoveni atacase coloana spahiilor și, Înainte ca aceștia să organizeze apărarea, se retrăseseră. Fără să stea pe gânduri, turcii porniră În urmărire. După un galop de aproape o mie de pași, voievodul dădu semnal arcașilor. Dușmanii intraseră În raza de acțiune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
Știau că În spatele lor se află călărimile proaspăt adunate la porunca voievodului, conduse de spătarul Costea. Oșteni noi, tineri, din care puțini cunoscuseră gustul amar, de sudoare și de sânge, al primei bătălii. Dar ei, vânătorii domnești, erau elita cavaleriei moldovene. Ei, și nu altcineva, trebuiau să arate că turcii puteau fi Învinși. Lângă linia vânătorilor se auzi un tropot ușor. Comisul Jurj Întoarse privirile, uimit. - Măria ta... Călăreții Întoarseră și ei capetele. Într-adevăr, Ștefan plecase de la postul de comandă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
lui Amir Baian, strănepotul lui Gingis han, cel mai mare luptător al mongolilor În ultimele două veacuri. Ochii lui rămaseră larg deschiși, privind cu o liniște supremă infinitul cerului senin. Plecase. * - Amir pare mort, spuse Erina. Alexandru prizonier. Sus, călăreții moldoveni au respins atacul Împotriva voievodului. O sută de Apărători conduși de Pietro pornesc la galop spre Alexandru. Trec printre achingii... nu angajează lupta... galop... galop... Alexandru e târât de ambele brațe, În josul luminișului. Amir râmâne nemișcat... Mongolii trec de bariera
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
iar puterea vântului speria caii, care refuzau să mai Înainteze. Vântul bătea exact din fața turcilor, ajutând În schimb cavalerii Ordinului scutului și spadei În șarja lor nebună de salvare a lui Alexandru. În urma lor porniră și călăreții din centrul armatei moldovene, cu poruncă să oprească grupul masiv de spahii care se ivise În față. Pe culmea dealului, Ștefan privi uimit cerul. Era senin. Nu venea furtuna. Dar văzduhul parcă Înnebunise. Ștefănel se ridică. Forța magică pe care o deprinsese la nivelul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
și urmărește-mi mișcările... vei Înțelege unde am nevoie de ajutor... Nu-i spune Încă nimic tatălui meu... e prea bolnav... vor veni toate la vremea lor... - Înțeleg, spuse Pietro. Tot ce-mi spui schimbă felul de a lupta al moldovenilor. Am să Încerc să-l conving pe măria sa. - Ar mai fi ceva... - Spune. - Am nevoie ca Apărătorii să fie vârful de lance al atacului, atunci când va sosi momentul. - Asta este imposibil. Misiunea Apărătorilor este În primul rând de a-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
această Întrebare și nu știam din ce motiv mi-a răsărit În minte. Acum, experiența mea de corespondent de război Îmi indică semnale care nu se văd cu ochiul liber. Matei Corvinul a acceptat să dea un mic ajutor voievodului moldovean. A acceptat și preluarea comenzii de către Vlad Dracula. Dar atât. Ori, ceea ce se Întâmplă pe aceste câmpuri de luptă mi se pare a fi mai mult. Nici Ștefan și, mai ales, nici Vlad nu se vor opri aici. Au acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
literatură, București, 166, p. 149) Mai multe subiecte se desfășoară, precum pânzele unor ape freatice, dedesubtul vieții frământate a familiei Oană. Unul din ele este plasarea Moldovei În context mondial. Perspectiva este firească, odată ce relațiile diplomatice și economice ale statului moldovean s-au extins În Europa și Asia. Pe aceste relații a fost lesne de presupus și o activitate de spionaj, care, În cazul de față, este doar ficțiune. Rețeaua de informații a Apărătorilor, misiunea lor la Istanbul sau prinderea căpitanului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
întemeierea altora noi. Cât privește evoluția diasporei evreiești în teritoriile românești, caracterizată prin migrarea unui număr considerabil de evrei așkenazi la sfârșitul secolului al - XVIII-lea și începutul secolului al- XIXleaveniți în special din Galiția și Rusia, așezați în târgurile moldovene, mânând comunitățile evreiești de aici, existente din secolele anterioare, un număr mai mic din aceștia au migrat spre sud, în Țara Românească, în special în București, dar și în alte centre economice importante, așezându-se alături de evreii sefarzi, aflați în
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93398]
-
a pute scrie.” --Strașnică lecție a primit vodă de la acel copil! De fapt, tot ce a urmat a arătat că liniștea țării și odată cu asta liniștea lui vodă au dispărut cu desăvârșire. Uite numai ce spune cronicarul de soarta oștirii moldovene în timpul luptei: “Iară bieții moldoveni... merge înaintea obuzului (unitate de luptă a rușilor n.n) afară din părcane (îngrăditură n.n). Deci văzându-i turcii că sânt afară din părcane, așe le-au dat... năvală, ca o noajă de lupi
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
a primit vodă de la acel copil! De fapt, tot ce a urmat a arătat că liniștea țării și odată cu asta liniștea lui vodă au dispărut cu desăvârșire. Uite numai ce spune cronicarul de soarta oștirii moldovene în timpul luptei: “Iară bieții moldoveni... merge înaintea obuzului (unitate de luptă a rușilor n.n) afară din părcane (îngrăditură n.n). Deci văzându-i turcii că sânt afară din părcane, așe le-au dat... năvală, ca o noajă de lupi într-o turmă de oi
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
domnia mea am făcut iarăși case pe acel loc”. Ei, ai băgat de seamă că “Vasilie Lupu voievod” - “domnul cel larg în daruri” - cum îl numește Nicolae Iorga, nu și-a luat doamnă din neam înalt, ci din rândul boierimii moldovene? --Tocmai asta voiam să remarc, bunule părinte, dar... am totuși o nedumerire. --Dacă n-ai s-o spui, n-am de unde să știu încotro te duce gândul. --Mă gândeam la acea afirmație a istoricului Nicolae Iorga: “domnul cel larg în
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
doar cioburile pocalului din care s-au adăpat cu asupra de măsură străinii... --Fiindcă m-ai provocat - m-a luat din scurt gândul de veghe - am să-ți amintesc că la 1 iulie 1760 egumenul Agapios al mănăstirii Sfântul Sava - “moldovean” curat după nume - scrie: “Am dat popii chir Parthenios, al doilea didascăl al școlii grecești, un loc pentru două prăvălii care se află în fața mănăstirii”. Și spune Agapios egumenul mai departe: “având preasfinția sa toată încuviințarea... să facă ce vrea
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
sărace încă, le lega la pușci și le închide la siimeni pentru bani”<footnote Ibidem, p. 66 footnote>. Acțiunile dure ale voievodului aduc curând țara la epuizare. Și totuși pe plan extern, nicicând din vremea lui Vasile Lupu un domn moldovean nu se mai bucurase de atâta prestigiu. Duca înființează o tipografie grecească la ctitoria lui, Mănăstirea Cetățuia în 1681, la acel moment singura din întreg Orientul ortodox. De asemenea, el își ia în serios rolul de hatman al Ucrainei și
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
el își ia în serios rolul de hatman al Ucrainei și ,,înființează două colonii importante pe Nipru, la Tigănauca și la Nemirova”<footnote Constantin C. Giurescu, op. cit., p. 112 footnote>. Se ocupa atât de mult de organizarea Ucrainei încât boierii moldoveni bănuiau că ar vrea să se stabilească acolo definitiv. Duca a numit un nomestnic (hatman) Iane la Nemirova și a ,,început a se înălța și a scrie la tituluș Domn Țării Moldovei și Ucrainei”<footnote Nicolae Costin, op. cit., p. 12
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
scrie la tituluș Domn Țării Moldovei și Ucrainei”<footnote Nicolae Costin, op. cit., p. 12 footnote>. Prestigiul lui Duca Vodă îi permite să mijlocească negocierile dintre ruși și turci, finalizate prin pacea de la Redzin, la 11 februarie 1681. În prealabil, ,,oastea moldoveană condusă de Jora participă la asediul și cucerirea Cehrinului, în 1679”<footnote Constantin C. Giurescu, op. cit., p. 112 footnote>. Dar cea mai însemnată acțiune militară în care sunt implicați moldovenii lui Duca rămâne asediul Vienei, în 1683, la care Duca
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
în piatră și marmură și se pricepea la multe lucruri. Acest Gligorie Cornescu a fost un om deosebit de înzestrat: ,,architect, desenator de mare talent, proiectant îndrăzneț și restaurator priceput, cum și un om de gust ales”<footnote Victor Brătulescu, Arhitectul moldovean din secolul al XVII-lea, Gligorie Cornescul, în: „Mitropolia Moldovei și Sucevei”, nr. 9-12, anul XXXVII, Iași, 1961, p. 701-702 footnote>. El a fost trimis de către Gheorghe Duca în 1672 să facă din ceară macheta cetății Camenița din Polonia, cerută
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
și altele. În afară de această preocupare, acești zugravi erau cărturarii și artiștii vremii. În afară de limba română pe care o vorbeau și o scriau, ei cunoșteau bine și limba greacă, poate și limba turcă”<footnote Constantin A. Stoide, Știri despre câțiva zugravi moldoveni din secolele al XVII-lea și al XVIII-lea în: „Mitropolia Moldovei și Sucevei, nr. 7-8, anul XXXV, Iași, 1959, p. 421-431 footnote>. În 1689 Mihai semna în grecește: Mihail zografos martur, iar fratele său Gheorghe, era un istoriograf, ca
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
integrate cu totul naturii înconjurătoare. Pictorii au reprezentat artistic neabătându-se de la erminia bisericească, ideile dogmatice, principiile moralei creștine, scene din istoria omenirii, momente importante din viața Bisericii și portrete de ctitori și sfinți. Hieratismului rigid al prototipurilor bizantine, meșterii moldoveni îi opun căldura expresiilor vii, respectul pentru adevărul figurii umane. Din Țara Românească este preluată scena sinaxarului, întâlnit la Cozia încă din secolul al XIV-lea, și tot de la Cozia se împrumută scene cu figuri de sfinți ascetice, cum ar
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
și resursele ei proprii, tradiția și geniul artistic creator moldovenesc. Școala moldovenească de pictură nu s-a format prin încrucișarea mecanică a unor influențe, ci prin prelucrarea și transformarea profundă a formelor străine, sub acțiunea creatoare a geniului local. Meșterii moldoveni nu au privit aceste forme cu ochi de copiști, ci cu ochi de artiști. Respingând instinctiv ceea ce era străin spiritului românesc, ei le-au prelucrat și le-au interpretat prin prisma propriei lor viziuni despre frumos, dându-le o nouă
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
realizată îndată după terminarea bisericii de construit. ,,Meșterii care au executat această pictură sunt frații: Mihai, Dima și Gheorghe, aromâni originari din țara turcească, de la Enina, chemați în Moldova de Gheorghe Duca”<footnote Constantin A. Stoide, Știri despre câțiva zugravi moldoveni din secolele al XVII-lea și XVIII-lea, în: ,,Mitropolia Moldovei și Sucevei, nr. 7-8, Iași, anul 1959, p. 425 footnote>. Acești frați s-au așezat și s-au căsătorit în Moldova în ținutul Bacăului. Au înființat la Bacău un
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
de mare vistiernic”<footnote Constantin A. Stoide, Prima domnie a lui Gheorghe Duca Vodă, în: „Revista Istorică Română”, vol. XV, anul 1949, p. 40 footnote>. Contemporanii l-au considerat pe Gheorghe Duca ca fiind unul dintre cei mai bogați boieri moldoveni. Urmărind să reînvie vremea din timpul lui Vasile Lupu, imediat ce a preluat a doua oară cârma țării, a acumulat bogății și a întreprins o serie de construcții, care au făcut să i se uite în parte comportarea reprobabilă. „La 20
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
sârbul, căpitan de drăgani. E adevărat, dar mă miră încă ceva. După cum se vede din cele ce scrie Constantin Nicolae (Mavrocordat) la 23 aprilie 1749 (7257), Dumitru căpitanul era sârb și totuși vodă îl tratează la fel ca și cum ar fi moldovean get-beget. N-am întâlnit încă, fiule, un străin să fie prigonit pentru că nu este pământean. Iaca ce spune vodă: „Facem știre pentru o casă...de pe Ulița Fînăriei, care au fost a lui Iovan căpitan, ce au fugit în łara Muschicească
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]