1,599 matches
-
în perioada în care a fost ministru, asistent onorific, redactor al revistei Sociologie Românească, inspector la Fundația Regală "Principele Carol". A fost director al Oficiului de Studii, apoi director general delegat la Institutul Central de Statistică. A participat la cercetările monografice de la Runcu și Cornova, a condus, împreună cu dr. Dumitru C. Georgescu ancheta sociologică a celor 60 de sate. În anii 1942-43 a condus anchetele etnosociologice în așezările românești de dincolo de Bug A murit în închisoarea Jilava. 7 Victor (Pichi) Rădulescu-Pogoneanu
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
a celor 60 de sate. În anii 1942-43 a condus anchetele etnosociologice în așezările românești de dincolo de Bug A murit în închisoarea Jilava. 7 Victor (Pichi) Rădulescu-Pogoneanu (1910-1953), licențiat în drept, diplomat de carieră, participant începând din 1929 la campaniile monografice. Secretar de legație la Berlin, Stockholm, apoi director adjunct al Cabinetului și Cifrului, funcție deținută până în 1945. A fost întemnițat la Sighet. 8 Mircea Vulcănescu (1904-1952), filosof, economist, sociolog, membru fondator al Școlii Sociologice de la București, a adus contribuții importante
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
importante la definitivarea teoriei monografiilor sociologice. Asistent al profesorului Dimitrie Gusti la Universitatea din București, subsecretar de stat la Ministerul de Finanțe în guvernul Antonescu. A fost membru al Secției de monografie al Institutului Social Român (1929), participând la cercetările monografice din Goicea Mare, Fundul Moldovei, Drăguș, Runcu, Cornova. A participat la elaborarea Enciclopediei României. A realizat importante studii sociologice și economice privind gospodăria țărănească și satul românesc. A adus contribuții originale la istoria sociologiei, la istoria filosofiei, filosofia religiei și
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
la Ministerul Instrucțiunii Publice din guvernul legionar, întemnițat între 1951-1956, după care devine cercetător la institutele Academiei. A fost cel mai prolific autor al Școlii sociologice de la București. A participat la monografii începând cu cea din Nerej. A condus echipa monografică de la Drăguș, și a realizat monografierea sumară a satelor din regiune. Este unul dintre inițiatorii monografiilor sociologice regionale în România. A elaborat o istorie a sociologiei românești. 10 Octavian Neamțu (1910-1976), sociolog, colaborator apropiat al profesorului Gusti, urmaș al acestuia
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Este unul dintre inițiatorii monografiilor sociologice regionale în România. A elaborat o istorie a sociologiei românești. 10 Octavian Neamțu (1910-1976), sociolog, colaborator apropiat al profesorului Gusti, urmaș al acestuia în fruntea Fundației Culturale Regale. A participat la campaniile de cercetări monografice de la Cornova și Drăguș, a condus echipele studențești de cercetare și acțiune socială (1934-1939). 11 Lena Constante (1909-2005), artist plastic, participantă la monografiile sociologice cu începere din 1929, autoarea multora dintre vignetele și copertele revistei de Sociologie Românească. A fost
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
de Sociologie Românească. A fost căsătorită cu folcloristul Harry Brauner, împreună cu care a fost arestată și condamnată politic sub acuzarea de a se fi aflat în anturajul lui L. Pătrășcanu. 12 Harry Brauner (1908-1988), folclorist, etnomuzicolog, compozitor, participant la campaniile monografice începând din 1929, alături de Constantin Brăiloiu. În calitate de colaborator al Arhivei de Folclor al Societății Compozitorilor Români (1928-1939) culege peste 5 000 de melodii populare. A participat ca anchetator de teren la campaniile monografice de la Drăguș, Runcu, Șanț, și Nucșoara. După
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
1908-1988), folclorist, etnomuzicolog, compozitor, participant la campaniile monografice începând din 1929, alături de Constantin Brăiloiu. În calitate de colaborator al Arhivei de Folclor al Societății Compozitorilor Români (1928-1939) culege peste 5 000 de melodii populare. A participat ca anchetator de teren la campaniile monografice de la Drăguș, Runcu, Șanț, și Nucșoara. După război a contribuit la întemeierea Institutului de Folclor. Condamnat politic în procesul Pătrășcanu, a fost întemnițat timp de 12 ani. 13 Gheorghe Retegan (1916-1998), sociolog și statistician, format în concepția Școlii gustiene. În
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Direcția Centrală de Statistică). Arestat în 1950, închis la Jilava, judecat în 1954 și achitat. Activează în cercetarea economică și sociologică, din 1973 devine universitar, până la pensionare (1976). 14 Mihai Pop (1907-2000), folclorist și antropolog, participant din 1928 la cercetare monografică (Fundul Moldovei, Drăguș, Runcu, Cornova). După război ia parte la întemeierea Institutului de Folclor și devine profesor la catedra de folclor de la Universitatea din București. Premiul Herder. 15 Costin Murgescu (1919-1989), economist, profesor universitar la București, redactor-șef al revistei
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
de folclor de la Universitatea din București. Premiul Herder. 15 Costin Murgescu (1919-1989), economist, profesor universitar la București, redactor-șef al revistei Viața economică (1968-1971), director al Institutului de Economie Mondială (din 1970). Membru corespondent al Academiei. 16 Murgescu, Costin, "Cercetările monografice la sate", în Contemporanul, vineri 9 august 1957 p. 1. 17 Ibidem. 18 Denis Szabo (n.1929), sociolog și reputat criminolog canadian de origine maghiară, profesor la Universitatea din Montreal. 19 Gheorghe Retegan, "O fază nouă în cercetarea directă a
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
de origine maghiară, profesor la Universitatea din Montreal. 19 Gheorghe Retegan, "O fază nouă în cercetarea directă a realității", în Probleme economice, nr. 2/1958. 20 Interviu nepublicat. 21 I. Bochiș, M. Părăluță, V. Spiridon, Pentru orientarea științifică în cercetarea monografică, în Lupta de clasă, seria a V-a, anul XXXIX, nr. 11, noiembrie 1959. 22 Szántó Miklós A magyar szociológia újjászervezése a hatvanas években (Reorganizarea sociologiei ungare în anii '60), Akadémiai Kiadó, Budapesta, 1998, pp. 21-51. 23 Mihai Ralea (1896-1964
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
București, 2007 p. 32. 48 Tudor Bugnariu (1909-1977), filosof, sociolog, publicist, profesor universitar la București. Membru corespondent al Academiei. 49 Gheorghe Vlădescu-Răcoasa (1885-1989), sociolog, economist și om politic. Asistent al profesorului Dimitrie Gusti începând din 1920, participant la primele cercetări monografice. Reprezentant al României la Biroul Internațional al Muncii de la Geneva. După război ministru al Naționalităților în guvernul Groza, ambasador al României în URSS, profesor. Bogată activitate ziaristică, începută din 1922. Din însărcinarea profesorului Gusti reprezintă mișcarea sociologică românească la manifestările
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Die soziologische Auffassung der Erkenntnis) Membru post-mortem al Academiei Române. 53 Zoltán Rostás, Monografia ca utopie..., pp. 167-168. 54 Ibidem, pp. 168-169. 55 Ștefania Cristescu-Golopenția (1908-1979), sociolog, etnolog, eleva lui D. Gusti, O. Densușianu și Marcel Mauss. A participat la cercetările monografice începând din 1929, cercetând în special ritualurile și ceremoniile populare. Soția lui Anton Golopenția. 56 Coriolan Gheție (1916-1990), licențiat în sociologie, format în concepția Școlii sociologice de la București, a lucrat la Institutul Central de Statistică. 57 Nicolae Dunăre (1916-1987), sociolog
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
n-a știut (căci dacă știa, desigur ar fi spus-o) că Isidor Budu era băcăuan și că se născuse în același an (la 21 februarie 1881) cu Bacovia. La rîndul său, profesorul Marin Cosmescu-Delasabar, care a scris un studiu monografic intitulat Ceva de neamul Budenilor moldoveni (Ed. „Grigore Tabacaru”, 2000), a știut aceste lucruri, însă pentru că n-a văzut „Arta”, nu pomenește de întîlnirea celor doi în pagina revistei ieșene. Egale ca mărime (trei strofe fiecare), poemele lor au fost
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Programul realist/naturalist își propune să dezvăluie veritabilă natură a lucrurilor. C.Seassau [p.76] observa că Zola, ca și personajele sale, este fascinat mai mult de ceea ce realitatea ascunde decât de realitate în sine. Philippe Hamon semnalează în studiul monografic Le Personnel du român. Le système des personnages dans leș Rougon-Macquart d'Emile Zola [1983, p.318-319] caracteristică majoră a personajului zolist, care constă în căutarea unui adevăr ascuns și devoalarea ființei ascunse în spatele aparentelor. Demontarea mecanismelor psihice și sociale
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
este o proiectare a unui mod de a vedea, a gândi și a se manifestă specific teatral. Pariziana romanesca este tipul personajului care oferă o reprezentare multiaxială de tip teatral, proiectată pe scena unui român. ADNOTARE Teza este primul studiu monografic din spațiul european dedicat femeii pariziene figură emblematica a realității și literaturii franceze. Proiectul acestui studiu este acela de a arăta cum unul dintre elementele fundamentale ale structurii românești personajul se înscrie în problematică reprezentării. Că demers euristic, lucrarea propune
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
cuvine mereu reamintit rolul major de catalizator cultural pe care Alexandru Zub l-a jucat la Iași, asemeni lui Constantin Noica la București și Păltiniș, în acei ani sumbri pentru elita intelectualității umaniste tinere. Nu mă îndoiesc că un studiu monografic consistent asupra acelor vremuri de tristă amintire - în care Alexandru Zub te mobiliza să citești și să scrii la standarde profesionale occidentale, în care zecile de mii de pagini xerografiate de el în marile biblioteci ale lumii țineau loc de
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
Ultimul capitolul se termină cu aceeași imagine din primul capitol, aceea a drumului ce iese din sat și se varsă În șoseaua mare, dar În sens invers cu plecarea lui Titu Herdelea. Casa de la Valea Mare LIVIU REBREANU - „ION” Imaginea monografică a satului ardelean arta narativă „Ion” este o capodoperă a creației literare a lui Liviu Rebreanu și un punct de referință În evoluția romanului românesc. Eugen Lovinescu Îl consideră o adevărată revoluție față de lirismul sămănătorist, eticismul ardelean și atitudinea poporanistă
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
urmată de vite și de galițe, că de abia Încăpeau În ograda Glanetașului.... Liviu Rebreanu surprinde nu numai pitorescul obiceiurilor, dar și psihologia țărănească, mai ales În fragmentul care prezintă pețitul fetei, În realitate un târg aprig pentru zestre. Tabloul monografic al satului se completează și cu alte elemente, ca nașterea la câmp. Tot În acest sens sunt prezente informații despre obiceiurile la Înmormântare. La Înmormântarea Anei, la prohod, participă tot satul. Romancierul fixează și aici toate elementele esențiale pentru un
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
mare parte a informațiilor despre cultura finlandeză sunt prezentate prin prisma respectivelor surse, nedorind să intervenim decât pe alocuri pentru a clarifica diferite aspecte. Ne-am oprit asupra lucrării lui I. Simionescu, Finlanda. Oameni, locuri, lucruri, prima scriere cu aspect monografic despre Finlanda publicată la noi (în 1922). Apoi, am prezentat scrierile unui cronicar interbelic, Horia Oprișan, atașat de presă în Finlanda, dar și profesor, care a publicat un număr important de studii cu scopul de a face cunoscută literatura, arta
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Tot în perioada comunistă apar, în România, o serie de jurnale de călătorie în Scandinavia: am prezentat câteva dintre cele care au avut și Finlanda în itinerar. Remarcăm aici numele lui George Radu, cu nu mai puțin de trei opere monografice și jurnale de călătorie, Horia Stancu, Ioan Meițoiu, Al. Căprariu și Dorin Iancu. În continuare, ne-am îndreptat atenția spre scrierile din contemporaneitate - Finlanda reflectată în publicistica românească din ultima decadă, în principal. Am remarcat o scădere drastică a numărului
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
cu conținut științific, Cunoștințe folositoare, apărută nu la mult timp după Primul Război Mondial, în 1922. Broșura, căci acesta este mai degrabă formatul, este structurată în cinci capitole, fiecare reliefând un anumit aspect al acestei țări scandinave. Este prima lucrare monografică, documentată și cu adevărat valoroasă apărută la noi. Capitolul I, intitulat Locurile, vorbește despre așezarea geografică a Finlandei. Chiar dacă "după așezare (...) ar trebui să fie un pustiu de ghiață, la margenea căruia abea câteva săptămâni din an ar crește puțină
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
autorilor de prefețe și traducătorilor, chiar dacă, așa cum se observă, în mod total inexplicabil, anumite serii de autor traduse în finlandeză, cum este cea a lui Panait Istrati, au traducător pe alocuri nemenționat. Același fenomen este reîntâlnit în cazul unor lucrări monografice despre România, publicate în România direct în finlandeză, în perioada comunistă. Cu toate aceste neajunsuri, considerăm că prezenta lucrare își poate găsi locul printre celălalte scrieri de popularizare a culturii finlandeze. Deși concepută ca unidirecțională, Finlanda văzută de România, lucrarea
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
și mai ales un studiu îndelungat la fața locului, constituia pentru mine în 1935 un ideal cu totul îndepărtat. Totul a decurs astfel: îl cunoșteam de aproape pe prof. D. Gusti căruia îi fusesem colaborator la o serie de campanii monografice între 1928-1932. Mă găseam astfel intr-o seară din 1934 la seminarul de sociologie al Universității, de unde mă pregăteam spre casă. Când să ies îl întâlnesc pe prietenul Romulus Cotaru cu care încep o mică conversație, întrebându-l între altele
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
dar nu uitați de unde ați plecat. Preotul Bărbulescu ne invită apoi la locuința sa, dupa ce am făcut o serie de fotografii. Îi povestesc părintelui de un țăran pe care l-am cunoscut la Drăguși (Făgărași), pe când lucram în campania monografică din 1929, sub conducerea prof. D. Gusti. Acest țăran era mândru de gorpodăria sa, dar mai ales de șura nouă ce o avea, cea mai mândră din sat. Șura asta, ne arăta el am ridicat-o cu dolarii câștigați în
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
Publică Nietzsche et la philosophie, Îl Întâlnește pe Michel Foucault și devine profesor la Universitatea Lyon. Începând cu 1969 este acceptat la Universitatea Paris VII și Începe o lungă carieră de colaborare cu Félix Guattari. Primele sale opere au caracter monografic și se situează În marginea marilor fiozofi. Mai tarziu, operele lui devin din ce In ce mai personale și se situează În afara normei, prin ireductibilitatea la scriitura, În mod tradițional, considerată filosofica. Turnură Începe cu Différence et répétiton și devine radicală cu Logique du
Caleidoscop by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93362]