3,352 matches
-
și fidea în valoare de aproximativ 19.000 lei anual. D. Diesam, proprietarul probabil al atelierului, a înființat acel atelier în 1862, producând anual 6.000 ocă aluat, folosind ca materie primă făina și grișul. Făina și-o procura „de pe la morarii din Iași”. El scotea 15 soiuri de aluaturi. Un grup numeros îl formau meșteșugarii care prelucrau carnea. Fiecare târgușor avea cel puțin un casap (măcelar). Orașele mai mari aveau mai multe măcelării, în care lucrau câteva zeci de măcelari (Iași
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și locuință se găsesc la Lyon (mai înainte curtea La Fayette) cu un scaun de exploatație la Galați”. Locul lui Gosme a fost luat de către Antoine Marie Vachon și Jules Jacques Vachon, care urmau să fie reprezentați la Galați de către morarii Marius Glénard și T. Boucher. De aici rezultă că în Franța mai exista în acea epocă, pe lângă societatea morilor mecanice din Moldova, de care am amintit mai sus și al cărei gerant în Moldova era Gueldry, și o altă societate
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
V, Editura C. H. Beck, București, 2006. Montefiore, Alan, Introducere modernă în filosofia moralei, Editura Științifică, București, 1972. Moore, G. E., Principia Ethica, ediție revizuită, trad. de Alin Zăbavă, prefață la ediția română de Dan Pavel, Editura DU Style, 1997. Morar, Vasile, Etica în afaceri și politică. Morală elementară și responsabilitate socială, Editura Universității din București, 2006. Mundle, C. W. K., Punishment and desert, în: Stanley E. Grupp (editor), Theories of Punishment, Indiana University Press Bloomington/London, 1971. Mureșan, Valentin (editor
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
in the Philosophy of Language, Cambridge University Press, 1969, p. 182. 29 John R. Searle, op. cit., p. 183. 30 Ibidem, p. 184. 31 T. Cătineanu, op. cit., vol. I, pp. 95-96. 32 T. Cătineanu, op. cit., vol. I, pp. 96-100. 33 Vasile Morar, Etica în afaceri și politică. Morală elementară și responsabilitate socială, Editura Universității din Bucureși, 2006, p. 73. 34 H. L. A. Hart, op. cit., pp. 171-175. 35 H. L. A. Hart, op. cit., pp. 175-177. 36 Dan Crăciun, op. cit., p. 56. 37 Ibidem. 38
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
2003. Repere bibliografice: Ulici, Prima verba, II, 50-51; Șerban Cioculescu, „Medalion liric”, RMB, 1979, 19; Șerban Cioculescu, Scriitorul și timpul său, RL, 1979, 48; Ciobanu, Opera, 223-225; Stănescu, Jurnal, II, 95-97; Al. Dobrescu, Profesionistul... amator, CRC, 1985, 34; Ioan T. Morar, Avem un Chandler!, O, 1985, 35; Nicolae Manolescu, Un roman (nu chiar) polițist, RL, 1985, 40; Eugen Simion, Romanul polițist, ATN, 1986, 3; Dana Dumitriu, Un detectiv bovaric, RL, 1987, 3; Tudorel Urian, George Arion, „Trucaj”, VST, 1987, 4; Valentin
ARION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285452_a_286781]
-
ieftini, www.mises.ro Mises, L.V., Intervenționismul. O analiză economică, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza din Iași, Iași, 2011. Mîschin, N .A., Istoria Romei antice, Editura de Stat, București, 1951. Montbrial, T. D., Acțiunea și sistemul lumii, Editura Expert, București, 2003. Morar, V., Morala elementară. Stări, praguri, virtuți, Editura Paideia, www.unibuc.ro Moscovici, S., Influență socială și schimbare socială, Editura Polirom, Iași, 2011. Murgescu, B., România și Europa. Acumularea decalajelor economice 1500-2010, Editura Polirom, Iași, 2010. Murgu, N.; Isărescu, M., Aurul
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
numai o ființă spirituală ar putea avea rațiune...". 157 Claude Lévi Strauss, Rasă și istorie, Editura Fides, Iași, 2001, p. 55. 158 Simion Mehedinți, Civilizație și cultură. Concepte, definiții, rezonanțe, Editura Trei, București, 1999, p. 197. 159 Ibidem. 160 Vasile Morar, Morala elementară. Stări, praguri, virtuți, Editura Paideia, www.unibuc.ro, p. 15. 161 Marcel Mauss merge până acolo încât numește civilizația de dinaintea imperiilor drept "civilizația morală". Vezi Marcel Mauss, Eseu despre dar, Editura Institutul European, Iași, 1993, p. 95. 162
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
112. 172 Francis Fukuyama, Marea ruptură. Natura umană și refacerea ordinii sociale, Editura Humanitas, București, 2002 p. 196. 173 Vezi și Dorel Dumitru Chirițescu, "Răsplata fraierului", în Dilema Veche, anul XI, nr. 519, 23-29 ianuarie 2014. 174 Vezi și Vasile Morar, Morala elementară. Stări, praguri, virtuți, Editura Paideia, www.unibuc.ro, pp. 10-11. 175 Morală ansamblul normelor de comportare a oamenilor în societate unii față de alții și față de colectivitate. Vezi www.dexonline.ro 176 "Nimic din ce este substanțial nu i-
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
lucru de pe lume (M. Coman, 1995). Nenumărate metamorfoze din același corpus mitologic, unele asociate apariției unor fenomene naturale, specii animale și vegetale sau forme de relief, sunt produsul blestemului: fratele incestuos și sora nefericită sunt transformați În Soare și Lună, morarul cel lacom În urs, un popă zgârcit În cârtiță, maștera cea rea În stâncă, fata nefericită În rândunică, salcie, ciocârlie sau floare. În plan ritual, blestemul este declanșat de câteva tipuri de actori sociali: mamele supărate de faptele copiilor, iubita
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
cel mai important al României este cel cultural” (interviu de Gabriel Stănescu), VTRA, 1991, 9; Adriana Babeți, Dincolo de Paradis. Interviu cu poetul Andrei Codrescu, O, 1992, 10; Andrei Codrescu: „Identitatea mea este mai mult o problemă intelectuală” (interviu de Ioan Morar), RL, 1993, 14; Ileana Alexandra Orlich, Song of My Emerging Self: The Poetry of Andrei Codrescu, MELUS, 1993, 3; Autobiography & Postmodernism, îngr. Kathleen Ashley, Leigh Gilmore și Gerald Peters, Amherst, 1994; Ioana Pârvulescu, Poetica exilului, RL, 1995, 19; Emanuel Tânjala
CODRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286317_a_287646]
-
a «Convorbirilor», de la Mircea A. Diaconu la Daniel Ștefan Pocovnicu, Constantin Dram, Adrian Dinu Rachieru, Anton Adămuț, Dan Bogdan Hanu, Dragoș Cojocaru, Sergiu Ailenei, Marius Chelaru, Vasile Spiridon ș.a., la foarte tinerii Mircea Platon, Andrei Stavilă, Ioan Alexandru Tofan, Ovidiu Morar ș.a. Nu lipsesc scriitori semnificativi care semnează în continuare eseuri, cronici, recenzii: Lucian Vasiliu, Bujor Nedelcovici, Adrian Alui Gheorghe, Gellu Dorian, Andrei Zanca, Daniel Corbu, Liviu Ioan Stoiciu, George Bădărău, Nicolae Panaite, Mircea Petean, Horia Gârbea, Augustin Ioan, Cătălin Mihuleac
CONVORBIRI LITERARE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286403_a_287732]
-
cu versuri Ion Mărgineanu, Maria D’Albă, Mircea Stâncel, Ion Hădărig, L. Buta, Eugenia Tiutiu. Apar de asemenea unele poezii ale membrilor cenaclului „Poesis”, precum și proza a laureaților la concursul de proza scurtă „Liviu Rebreanu”: Dan Dragan, Lucian Pop, Maria Morar, Radu Teampău, Ilie Muntean, Lăcrimioara Lupașcu. M.Pp.
AIUDUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285206_a_286535]
-
tradițiilor, a „rânduielilor” rurale. Pe alocuri, istoria familiei pare a se îmbina cu istoria provinciei și a țării. Povestitorul laudă calitățile consătenilor săi: mândria și vitejia ca daturi ancestrale, rigoarea morală a caracterelor. Personajele - tatăl, nașul Grigore Cartianu, moș Ghinea, morarul, bătrânul Zamora Mehedințeanu - devin, adesea, naratori, folosind ritualul obișnuit pentru a amâna povestirea și a capta, astfel, interesul. O tipică povestire în povestire este Nunta cucoanei Lenuța, în care cei tineri primesc sfaturi dintr-o verificată pedagogie erotică. O povestire
AL LUPULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285208_a_286537]
-
un capăt la altul jalea Transilvaniei de Nord, înrobita în urmă Dictatului de la Viena. Este mărturisirea unui pribeag, plângere a dorului de casă, poetul evocând fie plaiul transilvan aflat sub „stea fatală”, fie conturând portrete emblematice precum mama, dăscălita, clopotarul, morarul, cioplitorul de cruci, crâsnicul. În succesiunea lui Octavian Goga, St. O. Iosif și Aron Cotruș, I. scrie mai cu seamă o poezie a afirmării valorilor transilvane, ca în această drastică imprecație: „Vouă ce v-a dat Ardealul, / Ce vă leagă
ILIESIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287524_a_288853]
-
le pot fi alăturate confesiunile lui I., „fișe de caz”, cum le numește el însuși, ale unui loc și ale unui timp. Personalitatea cărturarului I. impune contemporanilor, care, omagiindu-l, recunosc în pariul său „pe idei simple, dar fundamentale” (Vasile Morar), adică pe forța rațiunii, „bun simț și indestructibilitatea substanței umane”, o autentică lecție de etică. Claritatea, însuflețirea, erudiția și patosul definesc un intelectual pentru care „ideile sunt valori în numele cărora se bucură sau suferă, pentru care îți poți risca existența
IANOSI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287485_a_288814]
-
cărturar, ALA, 1997, 370; Daniel Cristea-Enache, Un sâmbure tare, ALA, 1998, 422; Estetică și moralitate. Omagiu profesorului Ion Ianoși la 70 de ani de viață, îngr. și introd. Marin Diaconu, București, 1998; Ion Ianoși. O viață de cărturar, îngr. Vasile Morar, București, 1998; Dicț. scriit. rom., II, 555-559; Dimisianu, Lumea, 119-127; Bârna, Comentarii, 208-218; Petraș, Panorama, 336-339; Popa, Ist. lit., II, 1165; Mihaela Michailov, De vorbă cu Ion Ianoși, CC, 2002, 1-2; Dorin Liviu Bâtfoi, Lupta eruditului cu sub-înțelesurile, RL, 2002
IANOSI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287485_a_288814]
-
comic uneori involuntar. Motivele cele mai frecvente trimit la efemeritatea vieții și la melancolia peisajelor singuratice și tăcute. Odată depășită bariera căutărilor ezitante, versul câștigă în participare afectivă și propune imagini poetice convingătoare, de o cantabilitate calmă (Noapte la Balcic, Morarul, Noapte de Crăciun). Poezia de dragoste, limitată în faza anterioară la o contemplare lucid-distanțată a sentimentului, se modifică, încercând tonuri noi, nostalgice, interiorizate (Final, Elegie). Unele sonuri și imagini mărturisesc influența discretă a poeziei bacoviene, dar în ansamblu lirica lui
JALES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287664_a_288993]
-
de pământ.” Pofta de înavuțire generează și conflictul povestirii fantastice Moara lui Călifar. Spre a se „procopsi”, un flăcău se duce (în vis) la moara unui vrăjitor aflată pe alt tărâm: o „moară cu noroc” infernală. Scăldându-se, la îndemnul morarului, în lacul de alături, țăranul devine, prin căsătorie, boier, stăpân al unor moșii întinse. Dar numai în vis. Sluga Necuratului nu putea să-i procure decât iluzia opulenței și fericirii. Valorificând o variantă folclorică a motivului „pactul cu diavolul”, povestea
GALACTION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287129_a_288458]
-
Jucan, Ovidiu Mircean, Mircea Muthu, Horea Poenar, Doru Pop, Mihaela Ursa, Diana Adamek, Marius Lazăr, precum și doctoranzii și masteranzii Vlad Roman, Nicolae Turcan, Cosmina Berindei, Constantina Buleu, Andrada Fătu-Tutoveanu, Ioana Macrea-Toma, Iulia Micu, Corneliu Pintilescu, Andrei Simuț, Radu Toderici, Florin Morar. Tot ce Îmi rămâne să sper este ca din plăcerea intelectuală și bucuria speculativă a acestor comuniuni de inteligență și prietenie ceva să iradieze și În mesele rotunde transcrise În acest volum. Corin Braga I. Imaginar culturaltc "I. Imaginar cultural
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
versiuni. Sarmalele, gândindu-mă la faptul că majoritatea dintre noi, În momentul În care am pregătit un drum În străinătate, ne-am Întrebat: ce pregătim pentru un străin, la nivelul acesta al gastronomiei, al darurilor...? Iar al treilea, Eminescu. Florin Morar: Eu aș invoca un loc al memoriei mai recent, și anume permanenta tranziție, permanentul tunel. Ovidiu Pecican: Să le zic și eu? Iepurașul, Crăciunul și mititeii. Nicolae Turcan: Eu m-aș gândi la 23 august, pentru că e un loc al
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
poate extraordinare? Ruxandra Cesereanu: Cred că vă referiți la Cel mai iubit dintre pământeni. Deși foarte interesant pentru ideea de rezistență și supraviețuire (ca și pentru aceea de colaborare), din păcate romanul este nerealizat din punct de vedere estetic. Florin Morar: Problema este că uneori se generalizează și ne-ați spus că pe noi nu ne mai interesează acest fragment de istorie. Dimpotrivă, cred că pe noi ne interesează mult mai mult problema aceasta. Unii dintre dumneavoastră simțiți că nu vă
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
mai bune, mai proaste, sunt cărți care În epocă au părut excepționale, dar pe care acum, citindu-le, te sperii de ele și de tine, de puținătatea lor și de atracția pe care au exercitat-o totuși asupra ta. Florin Morar: Deci există texte care rezistă politic și nu rezistă artistic? Sanda Cordoș: Politic, acum nici nu mai interesează. Florin Morar: Mi se părea că exista aici o polemică, pentru că vă refereați la două lucruri; și unul ar fi un nivel
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
de ele și de tine, de puținătatea lor și de atracția pe care au exercitat-o totuși asupra ta. Florin Morar: Deci există texte care rezistă politic și nu rezistă artistic? Sanda Cordoș: Politic, acum nici nu mai interesează. Florin Morar: Mi se părea că exista aici o polemică, pentru că vă refereați la două lucruri; și unul ar fi un nivel simbolic, la care probabil vă refereați dumneavoastră, și un nivel total: cu aspect politic, ideologic, social. Cred că de aici
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Eu cred Însă că Moromeții stau pe aceeași masă cu Camil Petrescu. Doru Pop: Stau pe aceeași masă a literaturii, dar nu stau Împreună - sunt de facturi diferite. Sanda Cordoș: Sunt de facturi diferite, dar de valori literare egale. Florin Morar: Cred că pentru noi există un risc mai mare În a privi Cel mai iubit dintre pământeni ca o carte bună, pentru că avem acele fragmente din roman care trimit la ideea că acel om a rezistat. Noi avem o mai
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
494-497; Titu Popescu, Mihail Dragomirescu estetician, București, 1973; Dumitru Matei, Mihail Dragomirescu. Sistemul filosofic și estetic, București, 1974; Alexandru Tudorică, Mihail Dragomirescu teoretician al literaturii, București, 1981; Leonida Maniu, Introducere în opera lui Mihail Dragomirescu, București, 1983; Gheorghe Stroia, Vasile Morar, Reevaluări estetice, București, 1984, 176-191; Anghelescu, Lectura, 157-162; Ileana Oancea, Istoria stilisticii românești, București, 1988, 119-133; Zarifopol, Eseuri, 105-107; Popovici, Studii, VI, 43-55; Micu, Scurtă ist., I, 336-338; Dicț. esențial, 266-268. C.C.
DRAGOMIRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286857_a_288186]