19,458 matches
-
Despre o Românie rău cunoscută că factologie și efect moral a celor petrecute în perioada comunistă. Și despre o Românie nerecunoscuta pentru cele cu adevarat bune și importante. Este vorba mai întâi despre un om care trece prin experiență unei morți clinice neidentificate ca atare și care, prin șăgalnica nebăgare de seamă a celor apropiați, ajunge de-a dreptul în mormânt. Experiență această teribilă a mormântului și-o istorisește pe scările metroului, acolo unde făcea un popas, istovit de toate tevaturile
Scriitorul, jurnalistul şi publicistul creştin Cornel Constantin Ciomâzgă [Corola-blog/BlogPost/94210_a_95502]
-
de unde vin eu, puișorilor, n-ați mai fugi așa!”. Ziarist, gazetar și jurnalist la acea vreme, domnul Cornel Constantin Ciomâzgă nu a pierdut subiectul. A intrat în discuție cu bărbatul și a aflat că acesta venea de la cimitir, după ce, considerat mort și îngropat după obicei, se trezise, se dusese acasă, dar nu mai fusese primit de rude, iar acum era obosit de goana după mutarea din registrul morților în cel al viilor. Cazul i-a prilejuit domnului Cornel Constantin Ciomâzgă un
Scriitorul, jurnalistul şi publicistul creştin Cornel Constantin Ciomâzgă [Corola-blog/BlogPost/94210_a_95502]
-
întrebat de unde vine? “De la țântirim” - i-a răspuns cetățeanul. Ce se întâmplase? Omul se înnecase cu un os de pește și, “cât ai zice peste”, a murit! Legistul a constatat decesul, fără să i se facă necropsia. Mortul nu era mort de-a binelea, era doar în moarte clinică. Familia s-a îngrijit de toate rânduielile și omul ajunge la loc cu verdeața, într-o cripta. Experiență teribilă a mormântului i-a istorisit-o domnului Cornel Constantin Ciomâzgă, pe scările metroului
Scriitorul, jurnalistul şi publicistul creştin Cornel Constantin Ciomâzgă [Corola-blog/BlogPost/94217_a_95509]
-
Despre o Românie rău cunoscută că factologie și efect moral a celor petrecute în perioada comunistă. Și despre o Românie nerecunoscuta pentru cele cu adevarat bune și importante. Este vorba mai întâi despre un om care trece prin experiență unei morți clinice neidentificate ca atare și care, prin șăgalnica nebăgare de seamă a celor apropiați, ajunge de-a dreptul în mormânt. Experiență această teribilă a mormântului și-o istorisește pe scările metroului, acolo unde făcea un popas, istovit de toate tevaturile
Scriitorul, jurnalistul şi publicistul creştin Cornel Constantin Ciomâzgă [Corola-blog/BlogPost/94217_a_95509]
-
de unde vin eu, puișorilor, n-ați mai fugi așa!”. Ziarist, gazetar și jurnalist la acea vreme, domnul Cornel Constantin Ciomâzgă nu a pierdut subiectul. A intrat în discuție cu bărbatul și a aflat că acesta venea de la cimitir, după ce, considerat mort și îngropat după obicei, se trezise, se dusese acasă, dar nu mai fusese primit de rude, iar acum era obosit de goana după mutarea din registrul morților în cel al viilor. Cazul i-a prilejuit domnului Cornel Constantin Ciomâzgă un
Scriitorul, jurnalistul şi publicistul creştin Cornel Constantin Ciomâzgă [Corola-blog/BlogPost/94217_a_95509]
-
coleg de clasă, Wataru pleacă într-o călătorie fantastică în lumea Vision, în căutarea unei comori ascunse, ce are puterea de a schimba destinul. Mitsuru a făcut la rândul sau aceasta calatorie în dorința de a-și aduce înapoi sora moartă. Mitsuru găsise comoara, însă fără să vrea a eliberat demonii ce erau închiși înăuntrul comorii, făcând astfel că întreaga lume Vision să fie bântuita de creaturi monstruoase. Wataru îl urmărește pe Mitsuru în încercarea de a stăpâni demonii. Mitsuru moare
Zilele Filmului Japonez, la Cinemateca Română [Corola-blog/BlogPost/94279_a_95571]
-
Maglavid. Îl ducem cu trenul...eu nu am bani ca să plătesc o firmă care se ocupă cu așa ceva...îl învelim în covor, crezi că știe cineva ce avem noi în covor ?... Nu mai are nici-o putere tac-tu pentru că este mort. Ce mai roiau oamenii în jurul lui...acum nu-l mai cunoaște nimeni! Este singur în sertarul frigiderului din morgă... Ai ceva bani la tine? - Da! - Plătește cafeaua asta, mai cumperi una și-ti povestesc eu mai multe... Oprița se ridica
RĂZBOINICII ÎNTUNERICULUI, EP 1 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378122_a_379451]
-
vină Pe pământ iat-a sosit La noi Însuși Creatorul Să-și salveze în sfârșit Omul— ce-i fură fiorul Și-i fură chiar și iubirea Chipul Lui— doar el îl poartă Însă nu— neprihănirea Căci el e-o ființă moartă Domnul Isus a venit Să-i redea iarăși viața Omul iar neprihănit Să-i privească în veci fața A venit ca să plătească El păcatul cel amar Și ființa omenească Să fie-mbrăcată-n har Iar Cuvântul Cel Divin În smerenie-mbrăcat S-a
A PLĂTIT ISUS TOT PREȚUL de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/378150_a_379479]
-
flăcări, Iar trupu-mi tremura sub lacrimi, ud Când vlaga m-a lăsat întinsă-n iarbă Să dorm, să zac, să plâng, să uit. Și m-am trezit așa buimaca-n toamnă Sub lacrimi ce se prelingeau din cerul ud, Cand moartă am găsit alături lângă mine Iubirea ce-am pierdut-o în vară de demult. M-am ridicat așa năucă de sub toamnă Și cu veșmânt din frunze și din ploi, În hohot am jelit iubirea mea găsită Și-am îngropat-o
ÎN CĂUTAREA IUBIRII PIERDUTE de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378175_a_379504]
-
șuerat prelung într-un răgaz care să permită ochilor ca să se minuneze de ceea ce văd. - Doamne, ce s-a întâmplat aici?...eu nu știu nimic! zice ea și pornește mai departe. - Băiatul lui Fane, Licsandru, crezând că tatăl său este mort, s-a pornit să-i caute banii prin casă...cu buldo-excavatorul! zice colonelul Doagă. - Doamne, asta înseamnă să fii disperat! Este periculos să fii contemporan cu astfel de oameni, care-ți pot fi copii, rude, vecini...ministri, presedinți... Buldo-excavatorul încă
RĂZBOINICII ÎNTUNERICULUI EP.11 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378124_a_379453]
-
alerge prin curte pe o linie frântâ care se închide din când în când pentru că nu este dezertoare, este doar o fugară dintr-un loc în altul. - Cheamă salvarea...cu medic...și poliția...mișcă-te omule, aici este un om mort! zice femeia către primar și se oprește în loc continuâd să-și agite în continuare doar mâinile. Dar omul de pe salteaua zburătoare a primăriei, primarul, continuă să stea impasibil. Doar pufăie din pipa lui și numai privirea o are interesată de
RĂZBOINICII ÎNTUNERICULUI EP.11 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378124_a_379453]
-
vag parfumul de altădată. Chiar și lumea este încruntată Când pe străzi răsună molcomi pași Sigur fosta și minunata vară nu-i uitată Oricâte păcate ar ispăși cei ce în toamnă sunt rămași. Copacii plâng cu lacrimi ruginii De frunze moarte ce cad în unduiri Schimbând natura în mizere nebunii Ce din această vară dețin doar amintiri. Munții se albesc în vârf ușor Zăpadă fină de toamnă timpurie Iar frigul se scoboară binișor Zădărnicind orice sentiment de bucurie. ....................... E trist că
RUGĂCIUNE PENTRU O TOAMNĂ NEDORITĂ de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378197_a_379526]
-
e-naltă cât un munte, Dar și mai mare dragostea ce-o poartă Reginei sale, locuind sub frunte, Legată-n veac de-al său destin, de soartă. Iar zilele n-o să-i mai fie crunte, Așa că negrul nu-i culoare moartă. ROCADĂ Să coborâm iubirile din ceruri, În care să zburăm în orice noapte, De nu-n al nouălea, măcar în șapte, Căci dragostea ne prinde-n multe feluri. În loc de aguridă, roade coapte, Mai bine-n soare cald decât în geruri
JOCUL DE ŞAH de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1730 din 26 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378218_a_379547]
-
întreținut de obște. Cum de a ajuns în starea de a necesita milioanele europene spre a fi REFĂCUT ca pe vremuri? Cine va întreține parcul pentru ca și mâine copii să aibă unde se juca? Cine va culege chiștocurile fumătorilor, frunzele moarte, peturile și celelalte „dovezi de civilizație” aruncate de plimbăreții mai needucați? La urma urmei cine se va ocupa de educația celor care folosesc realizările din fonduri europene pe care bunul simț ar fi cerut să fie făcute de ei? Omului
EDUCAŢIE VERSUS INIŢIATIVĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1730 din 26 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378208_a_379537]
-
în aceeași cameră, comandaseră cafele și își petreceau ultimele secunde de viață împreună. O dramatică previziune în legătură cu nedreapta și incredibila moarte a lor a avut tatăl lui Gicu Simu care, aflându-se la o agapă de pomenire a unui nepot mort în zilele acelea în armată, spun sătenii Suseniului că ar fi zis: „Ei, noi mâncăm și bem aici, iar copiii mei, cred că-s morți, la București, la ce cutremur a fost aseară...” De asemenea, Mina Geică, prietena Filofteei, față de
FILOFTEIA LĂCĂTUŞU. SUB MORMÂNTUL CONŞTIINŢEI NEAMULUI... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1694 din 21 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/378255_a_379584]
-
subțirimi și finețuri ideatice, redate într-un limbaj semidoct, un fel de ”păsărească evoluată”. Lor li se adaugă, în egală măsură, o altă categorie de conțopiști ai Internetului, să o numim a fantascientiștilor eminescologi, care umblă după potcoave de cai morți, însăilând veritabile crestomații de baliverne, nejenați în nici un fel de turpitudinea demersului lor gratuit și pe alocuri ignobil. Acești ” scriitori amatori de povestiri știintifico-fantastice” nu fac decât să prejudicieze încrederea celor ce ar dori să se adâncească în oarece studii
O nouă ipoteza privind cauzele morții lui Eminescu- tratamentul cu morfină ! [Corola-blog/BlogPost/93467_a_94759]
-
total nu părea a fi imminent, căci el se nutrea bine, dormea și puterile se susțineau cu destulă ”. Însă debilitatea generală a organismului apăru însoțită de sincope repetate și într’o zi o nouă și mai puternică sincopă îl lăsă mort. Din partea cordului s’a constatat o degenerescență grasă a pereților cordului, deveniți galbeni și fribili și presința unor plăci întinse și proeminente atât la basa valvulelor aortice, cât și fața internă a aortei ascendente Adevărata causă a malatiei lui Eminescu
O nouă ipoteza privind cauzele morții lui Eminescu- tratamentul cu morfină ! [Corola-blog/BlogPost/93467_a_94759]
-
deplasat, pe schiuri, la Polul Magnetic. Polul Magnetic se deplasează rapid către Siberia. „Drumul a fost epuizant. Am străbătut cam 100 de kilometri pe schiuri, la o temperatură de -40°C, Într-o zonă unde nu trăiește nimic, o zonă moartă, la nord-est de continentul american. Polul Magnetic nu este un loc fix, este un cerc cu un perimetru de 80 de kilometri, care se deplasează mereu. Dacă în anii ’70 viteza de deplasare era de 10 kilometri pe an, acum
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93649_a_94941]
-
lungi, numite „crijme” intra în râu. Orice pelerinaj făcut în Țară Sfântă are un loc de oprire la râul Iordan, care izvorăște din Munții Libanului, apoi traversează Marea Galileii și după un lung și sinuos traseu se varsă în Marea Moartă. Unii preoți îi cufunda de trei ori în apă Iordanului pe credincioșii adulți, repetând într-un fel botezul făcut de SFANȚUL IOAN. Preoții ortodocși români spun că botezul este unic, de aceea binecuvântează pelerinii stropindu-i cu apa din Iordan
SFANTUL IOAN. Tradiţii şi obiceiuri de SFÂNTUL IOAN BOTEZĂTORUL. Ce nu trebuie să faceţi pe 7 ianuarie [Corola-blog/BlogPost/93778_a_95070]
-
și nu numai, să citească o carte foarte frumoasă și educativă. Ea se întitulează „Am iubit o fată” de Walter Trobisch. Cu siguranță că nu o veți uita toată viața! Dragostea este un mod de a „trăi viu” și nu „mort în eul nesatisfăcut și egoist”. Este ceva profund, veșnic, necondiționat, un mod de a trăi în armonie, iertând, prețuind cu modestie și lipsă de egoism, făcând bine, căutând fericirea celuilalt, protejându-l de suferință (cât se poate). Acceptându-l așa cum
DESPRE SĂRBĂTORIREA DRAGOSTEI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377105_a_378434]
-
și construit pe legi tehnicizate își ține capul mândru somn pe spate idolizând mocirla de moloz a pieții un somn neomenesc îi strânge pleopa hiene de cuvânt îi sfâșie avântul colecționari de vânt îi suflă gândul iar tot ce-nseamnă mort îi sapă groapa la rădăcina pomulului din tine să plângi cu lacrimi de strigare adapă-te din seva cea din sine tare să sapi apoi adânc cu mâinile iubirii va răsări târziu o ramură de laur înveșmântată-n haina nemuririi
POEM HIERATIC XXI AMPRENTA VEŞNICIEI de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377122_a_378451]
-
noaptea peste urbe Statuile plâng pe străzile curbe Pe care se plimbă ușor resemnate Figurile triste cu șeile-n spate Privind melancolic spre țărmul mării Cu fața prelungă ca semnu-ntrebării; De-a lungul plajei luminate și lise Suspină pierdute și moartele vise De unde cu zorii răsună duios, Un cânt de sirenă nespus de frumos. Citește mai mult Au murit caii, nechează călăriiFiori de mătase trec prin șira spinăriiSe revarsă noaptea peste urbeStatuile plâng pe străzile curbePe care se plimbă ușor resemnate
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376995_a_378324]
-
el fericit cu nevasta și cu copii la casa lui... -Să trăiți, dom’ sergent!- îl trezi un om din visele lui. -Să trăiești și dumneata! Ce dorești de la mine? -Dați-mi voie să dau un telefon de la Primărie că am nevasta moartă lângă Caru cu Bere...A atins-o suflul unei bombe și-a dat-o cu capul de zid...! A murit săraca...Omul plângea. I se scurgeau lacrimile pe obraji șI tremura tot. -Și cui să-i dai telefon? -Are un
VALIZA CU BANI, FRAGMENT DIN ROMANUL PRIVEGHIUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377199_a_378528]
-
iubit. Nu e femeia de-nceput - O Eva mult prea ispitită De-al Raiului interzis fruct. Ea astăzi merită iubită! Și s-o iubim cum se cuvine; Cum fiece bărbat ar vrea. Ea e izvorul de iubire; Că Terra-i moartă fără ea! ION I. PĂRĂIANU Referință Bibliografică: FEMEIA / Ion I. Părăianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1528, Anul V, 08 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ion I. Părăianu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
FEMEIA de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377261_a_378590]
-
Autor: Maria Filipoiu Publicat în: Ediția nr. 1528 din 08 martie 2015 Toate Articolele Autorului Prin rânduială creștină, Primăvara se așteaptă Sfinții Mucenici să vină cu tradiție păstrată. Din făină se frământă, să se fiarbă, să se coacă, pentru cei morți să se-mpartă, măcinici cu miez de nucă. În chip de om se împletesc, colaci numiți și mucenici. Se coc până se rumenesc, se ung cu miere și cu nuci. Prin obiceiuri păstrate din crudă martirizare, pomană din ei se
TRADIȚIA SFINȚILOR 40 DE MUCENICI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377263_a_378592]