204,779 matches
-
care apar, vorbește în engleză, dar trebuie să presupui că auzi germană, pentru că restul stau cu căștile în care aud traducerea simultană, ceea ce e oarecum comic. La închisoare, Rolfe și Janning conversează tot în engleză, dar iar ești obligat, din motive de bun-simț, să asumi că de fapt e germană. Abia în ultima scenă, Janning revelează cunoștințele sale de limbă engleză, dar până atunci ești suficient de buimăcit cât să crezi că poate Haywood știe germană... La a doua vizionare, tempoul
Nürnberg revizitat by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11462_a_12787]
-
1 (,Flori de măr"). Din rândul celor cinci expozanți, Paul Gherasim, Cristian Paraschiv, Horea Paștina, Mihai Sîrbulescu și Constantin Flondor, numai primii patru s-au dovedit de fapt subordonați unitar unei tendințe comune: aceea de a-și așeza șevaletul în fața motivului din natură, spre a-l picta cu o sinceritate atât de obiectivă și cu o devoțiune atât de totală, încât să echivaleze cu uitarea de sine, o uitare ,smerită" până la despersonalizare. Horia Bernea, pășind pragul expoziției, s-a întâlnit cu
Paul Gherasim a împlinit 80 de ani! by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11464_a_12789]
-
numit pictură de plein-air. Nu! Cei patru artiști nu și-au propus să vină cu ceva nou! Nu asta a fost în intenția lor! Ei nu și-au propus nici o competiție, și n-au vrut nici să-și demonstreze personalitatea! Motiv pentru care, s-ar părea, că nimeni n-a mai înțeles nimic... Sau poate, cine știe, indirect, unii s-au simțit vizați. Ar fi trebuit observat totuși că, din punct de vedere pictural, atât în ce privește gradul de finețe al sensibilității
Paul Gherasim a împlinit 80 de ani! by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11464_a_12789]
-
învinse. Dacă acest rezultat va fi fost atins, fie și cu prețul unei anumite erori, atunci experiența n-a fost zadarnică. Problema principală care s-a desprins din ansamblul expoziției a fost fără îndoială aceea a raportului dintre pictor și motivul din natură sau, cu o aplicație mai largă, dintre pictor și obiect. S-o spun fără ocol, așa cum a fost ilustrată problema, cu acea lipsă de ostentație interpretativă pe care am semnalat-o, cu acea aparentă modestie de situare în fața
Paul Gherasim a împlinit 80 de ani! by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11464_a_12789]
-
tentă de roz palid, uneori, la Paraschiv) și al formulei compoziționale, incluzând aici și formatele de suport (pânza, hârtia). Dar, să revin la raportul artistului modern cu natura. Odinioară - în plină ecloziune a plein-air-ului - când pictorul își proptea șevaletul în fața motivului, practica sa era condiționată de nevoia captării proaspete a senzației. Senzație de lumină, de aer, de vibrație, de culoare în umbră (faimoasele umbre colorate!). Printre altele, putem vorbi, fără teamă de a greși, și de un realism al viziunii adecvat
Paul Gherasim a împlinit 80 de ani! by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11464_a_12789]
-
savantul meu prieten. Compasiunea ce te cuprinde când vezi apocalipsa lichidă dezlănțuită din senin nu înlătură întrebările privind responsabilitatea directă a celor sinistrați. Aproape fără excepție, bărbați plângându-și soarta, femei isterizate de disperare invocau, parcă trase la copiator, două motive ale dezastrului. Primul: voința divină (ceea ce mai că-l confirmă pe metafizicul meu prieten). Al doilea: faptul că primăria n-a făcut nimic pentru a proteja de viitură malurile râurilor și albia satelor. Cu atât mai mult cu cât inundațiile
Apă în țara mâinilor murdare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11490_a_12815]
-
se ilustreze, fie ce-o fi, prin lovituri de presă, prin demascări de senzație etc. Dar nu sunt numai ei. Din păcate, câteodată, chiar foștii disidenți autentici se angajează pe această pârtie, din reflex de singularizare sau din cine știe ce alte motive. Sau pentru a le plăti confraților de condei cine știe ce polițe. Cazul lui Paul Goma e prea bine cunoscut. Iată și recent: întrebat, în ,Jurnalul literar", ce părere are despre declarațiile noi ale odiosului general Pleșiță, omul care îl maltratase în
Cine pe cine acuză? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11489_a_12814]
-
Marius Chivu Din două motive este importantă, chiar remarcabilă, publicarea acestei cărți. În primul rînd pentru că reeditează în cuprinsul ei volumul de poezie Bucla, fără îndoială unul dintre cele mai bune debuturi în poezie de după '89, apoi pentru că, deși a mai publicat cărți de poezie
Nea Gică forever by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11514_a_12839]
-
de unul singur în fața unei realități pe care o problematizează într-un mod cum probabil numai el poate și cum pesemne numai lui i se potrivește. Un asemenea mod l-ar fi exasperat negreșit pe Noica, oferindu-i încă un motiv în ceea ce privește superioritatea formei sistematice de filozofare. Numai că Dragomir, aflat la antipodul gîndirii sistematice, reușește uneori ceea ce foarte rar se întîmplă în filozofie: să gîndească natural și firesc, lăsînd în spate manierele tradiționale de a gîndi și premisele unei istorii
Profesionistul Alexandru Dragomir by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11498_a_12823]
-
Aceste jurnale de călătorii erau, de fapt, niște documente ideologice mascate, camuflate. V-ați referit cândva la modelul Dinicu Golescu, model probabil tutelar... A.M.: De care v-ați ocupat și dumneavoastră, de altfel. Dumneavoastră de ce v-ați ocupat?! Din aceleași motive pentru care m-am ocupat și eu. Deci, noi avem ceva comun: o stea polară și un precursor care, prin dumneavoastră, a fost bine situat. Nu uitați că una din cărțile mele se cheamă Însemnare a călătoriei mele! Aproape am
Adrian Marino:"Sunt un autor deviat,nu sunt critic literar" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11501_a_12826]
-
nu mi-e rușine de el. Am scris și articole, am publicat la un moment dat în reviste filatelice italiene despre scriitorii români în filatelie și așa mai departe. M-am jucat. Dar acuma nu prea mai am timp, din motive de enciclopedism, ca să spun așa. M.I. Domnule Adrian Marino, vă mulțumesc.
Adrian Marino:"Sunt un autor deviat,nu sunt critic literar" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11501_a_12826]
-
o replică interogativă: ,Mă ameninți?". Nici nu mai citez în totalitate dialogurile geniale din timpul duelului final, de genul ,Te iubeam ca un frate", ,Ba eu te urăsc". Thriller politic, Sydney Pollack, Sean Penn și Nicole Kidman. Din start, patru motive care te fac să crezi că filmul Traducătoarea o să fie într-adevăr o vizionare plăcută. Ei, nu e, pentru simplul motiv că trama e tarată de ilogică, iar personajele sunt la fel de plauzibile ca Moș Crăciun. Agențiile de spionaj americane arată
Cursa de pe circuitul cinema by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11524_a_12849]
-
ca un frate", ,Ba eu te urăsc". Thriller politic, Sydney Pollack, Sean Penn și Nicole Kidman. Din start, patru motive care te fac să crezi că filmul Traducătoarea o să fie într-adevăr o vizionare plăcută. Ei, nu e, pentru simplul motiv că trama e tarată de ilogică, iar personajele sunt la fel de plauzibile ca Moș Crăciun. Agențiile de spionaj americane arată ca și ,conjurația imbecililor". S-a făcut mult tam-tam pe baza faptului că acesta e prima peliculă filmată în interiorul clădirii ONU
Cursa de pe circuitul cinema by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11524_a_12849]
-
Dan Voiculescu; tiraj intim. Poșta ,Cronicii" Ioachim Vasilescu, Alexandria. Theodor Stolojan?! N-am auzit. Trimiteți-mi fotografia și niște detalii... P.S.În subsolul unei ,Cronici" anterioare propuneam spre publicare o Listă referitoare la aparițiile televizate ale fotbalistului Mutu. Din anumite motive, televizate, mă văd nevoit să o reiau, cu câteva completări... MUTU legându-și șireturile, Mutu înainte și după Alexandra, Mutu, înainte și după Consu... Adică, asta nu! Mutu aplecându-se, Mutu strănutând, Mutu cumpărând un ceas, Mutu intrând și ieșind
"Thalatta! Thalatta!" by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11531_a_12856]
-
i-a sunat bine tînărului primar. Ziariștii care își permiteau să-l critice au descoperit că popularul Seche nu mai înghițea să i se aplice libertatea presei. Cînd ziarele locale n-au mai îndrăznit să-l atace pe Sechelariu, din motive economice, această victorie avea să-l pună pe butuci pe părintele orașului. Sechelariu a devenit astfel un caz pentru presa centrală. Din primar, a urcat la rangul de baron de Bacău. Iar cînd, înainte de ultimele alegeri locale, Sechelariu a încercat
Lacrimile lui Seche by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11550_a_12875]
-
un admirator al acestui personaj, dar nu pot să observ că își joacă bărbătește șansa. Sechelariu pare în schimb să-și fi pierdut toată fațada lui de om instituție și de împărat al Bacăului. Mai plîngînd, mai cerîndu-se acasă din motive medicale, fostul primar îi trimite vorbă lui Băsescu, de la tribunal, că îl va da în judecată pentru calomnie, fiindcă acesta și-a permis să spună despre el, în campania pentru alegerile locale, că locul lui nu e la primărie, ci
Lacrimile lui Seche by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11550_a_12875]
-
vedeam posibilă o soluție dinastică în România, în ultimii ani o astfel de opțiune politică mi-a apărut din ce în ce mai puțin dezirabilă. În mintea mea, încântarea și dezamăgirea sunt legate strict de persoana Regelui Mihai, a cărui evoluție / involuție au constituit motivele esențiale și contramotivele simpatiei față de ideea monarhiei. În clipa de față - o spun cu tristețe - soarta dinastiei românești mi-a ajuns absolut indiferentă. Când reprezentant de frunte al tradiției monarhice și principal promotor al imaginii regalității a ajuns dl Radu
Prinț și delator by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11533_a_12858]
-
forme unice, nediferențiate (trei, patru...). Numeralul cardinal cu forme specifice în funcție de gen se acordă cu un substantiv atunci cînd are valoare adjectivală - două fete / doi băieți - sau cînd preia din context genul unui substantiv: ,Au venit două." Nu există însă motive pentru a alege femininul atunci când numeralul este folosit apozițional, ca element invariabil, de identificare, ca un fel de ,nume": pagina doi, cifra doisprezece. Tendința românei actuale este de altfel de a înmulți acest tip de construcții, care substituie mai greoaiele
"Două Mai" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11542_a_12867]
-
poezia epică, spre a forma cititorul, până ce acesta să înțeleagă chiar și ce este ironia, ce este satira, ca instrumente ale libertății poetului, să știe că acesta nu este el creatorul lumii literelor, ci numai unul dintre alții, că anumite motive și genuri s-au înregistrat și în alte literaturi. în momentul 1800, subsolul paginilor }iganiadei, mulțimea de ipostaze acoperite cu nume proprii, începând cu Mitru Perea, Erudițian și Filologos, continuând cu Musofilos, Onochefalos și Criticos, până la Simplițian, Politicos ori preoții
Adnotările "Țiganiadei" by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/11543_a_12868]
-
un accentuat simț al umorului, scriitorul nu-și face, prin acești ,critici", un comentariu apologetic, cum și l-ar fi conceput un orgolios îngust. Toată gâlceava în jurul operei e simplu joc ficțional. Se vede că și critica literară poate fi motiv de ficțiune, și încă dramatizată. De curând, în ancheta care cerea să se indice zece dintre cei mai importanți poeți români, câțiva critici l-au inclus între aceștia pe Ion Budai-Deleanu. Cert, îl citiseră în cheia spirituală a autorului.
Adnotările "Țiganiadei" by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/11543_a_12868]
-
a comicului. Dar una care nu dă satisfacții demne de luat în seamă unui cititor de la începutul mileniului trei, situat în afara spațiului basarabean. Povestea cu cocoșul roșu e un produs literar prea specific locului și prea datat, deci perimat. Din motivele pitorescului folcloric place cititorilor basarabeni tradiționali și din aceleași motive nu cred că și-ar găsi aderenți în afară. Dar să vedem, oricât de sumar, despre ce e vorba, care sunt personajele, intriga, narațiunea și recuzita. Plecat la târg să
Un roman comic izvodit dintr-o snoavă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11562_a_12887]
-
luat în seamă unui cititor de la începutul mileniului trei, situat în afara spațiului basarabean. Povestea cu cocoșul roșu e un produs literar prea specific locului și prea datat, deci perimat. Din motivele pitorescului folcloric place cititorilor basarabeni tradiționali și din aceleași motive nu cred că și-ar găsi aderenți în afară. Dar să vedem, oricât de sumar, despre ce e vorba, care sunt personajele, intriga, narațiunea și recuzita. Plecat la târg să cumpere ceva util pentru gospodărie (de pildă, o vacă pentru
Un roman comic izvodit dintr-o snoavă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11562_a_12887]
-
falsă, că există o similitudine între producția de bunuri materiale și creația literară, atribuindu-le scriitorilor ,sarcini", dându-le ,indicații", obligându-i să-și ,planifice" activitatea. (În mod curios, societatea de consum din Occident va ajunge să practice, din alte motive, aceeași confuzie de planuri, promovând o literatură comercială standardizată, planificată și supusă principiilor de marketing ca o marfă oarecare.) Chiar dacă n-ar fi, însă, aberante, chiar dacă i-ar avea ca autori pe Benedetto Croce sau Martin Heidegger și ar reprezenta
Literatură scrisă la comandă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11523_a_12848]
-
volum publicat în 2004 de Editura Știința-Arc din Chișinău, într-o colecție de antologii consacrate valorilor din același spațiu (romanul, proza scurtă, poezia, dramaturgia, literatura pentru copii, traducerile). O antologie a criticii basarabene nu este ușor de realizat, din varii motive, în principal datorită destinului nefast al provinciei, datorită separării de matcă și a aproape imposibilei regenerări a literaturii pentru a-și inventa o istorie proprie. Eugen Lungu conștientizează și problematizează inteligent aceste dificultăți într-o întinsă prefață (50 de pagini
Există o critică regională? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11540_a_12865]
-
-l ,trateze", se trezește depunctat, fiindcă nu stăpînește ,terminologia" de rigoare. Mi s-a întîmplat în ultimii ani să citesc așa-zise perle ale elevilor, apărute în presă, care aveau, de fapt, o forță expresivă insolită și care, din acest motiv, puteau stîrni rîsul: ,Ionică fură pupăza ca să defecteze ceasornicul satului" Am citit această perlă acum cîțiva ani și am încercat să aflu ce soartă a avut, la examen, autorul ei și cine a fost profesorul care a vîndut-o astfel presei
Mafiotismul mediocrităților by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11595_a_12920]