1,969 matches
-
este o muncă solicitantă fizic, responsabilitatea și gradul de autoritate asociate, tipul de echipament folosit, performanța, atât prin standarde de productivitate, dar și prin specificații de calitate, mediul în care se va desfășura munca presupusă de job, contextul social, factorii motivaționali intrinseci. Este în realitate o încercare de a cuantifica anumite aspecte ale postului și de a le actualiza în funcție de evoluția contextului în care firma a ajuns să evolueze. Trebuie avut în vedere că deși analiza este focalizată doar pe post
Managementul complexului de fitness by Cătălin Constantin Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/1650_a_3073]
-
a mutila sufletul omului „în ceea ce este uman, simplificându-l unilateral numai în ceea ce prezintă el ca progres intelectual“. Motivația este o cale eficientă în cunoașterea psihică a copilului în diferitele etape ale evoluției sale, orice fapt psihic având funcții motivaționale. Percepem ceea ce ne interesează, voim ceea ce ne place, memorăm selectiv etc. Prin acțiune educativă sunt apoi introduși acei determinatori motivaționali ai conduitei care să corespundă idealului de personalitate dorit. Fără cunoașterea motivației nu s-ar putea imagina un program de
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
este o cale eficientă în cunoașterea psihică a copilului în diferitele etape ale evoluției sale, orice fapt psihic având funcții motivaționale. Percepem ceea ce ne interesează, voim ceea ce ne place, memorăm selectiv etc. Prin acțiune educativă sunt apoi introduși acei determinatori motivaționali ai conduitei care să corespundă idealului de personalitate dorit. Fără cunoașterea motivației nu s-ar putea imagina un program de educație, întrucât acest fenomen intră în componența sistemului activ uman cu o relativă independență față de factorii exteriori de mediu, sprijinind
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
contribuit astfel la cunoașterea într-o mare măsură a acestui proces psihic și la evoluția ființei umane. „Motivația este primul element cronologic al conduitei, ea este aceea care pune în mișcare organismul, persistând până la reducerea tensiunii“. (La Rousse, 1996) Procesul motivațional ocupă un loc important în activitatea complexă de învățare deoarece eficiența activității de învățare depinde de gradul de dezvoltare al motivației. Multe experimente efectuate în acest domeniu și-au propus găsirea unor căi adecvate de cultivare a acesteia. Capitolul 1
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
în activitatea complexă de învățare deoarece eficiența activității de învățare depinde de gradul de dezvoltare al motivației. Multe experimente efectuate în acest domeniu și-au propus găsirea unor căi adecvate de cultivare a acesteia. Capitolul 1. Aspecte generale ale procesului motivațional 1.1 Noțiunea de motivație: motiv, trebuință, scop Alexandru Roșca (1943) înțelege prin motivație: „totalitatea mobilurilor interne ale conduitei, fie că sunt înnăscute sau dobândite, conștientizate sau neconștientizate, simple trebuințe fiziologice sau idealuri abstracte“. Orice act de conduită este motivat
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
motivație vitală bazată pe trebuințele organice. Dar printr-o extensie a termenului de „instinct“ s-a ajuns la constatarea că ar exista aproximativ 14.000 de instincte. De un mare răsunet s-a bucurat prima teorie a instinctelor ca formă motivațională, „teoria hormică“ aparținând lui W. Mc Dougall (1932). Dinamismul esențial al individului este dat de „impulsurile fundamentale“ care, fiecare, are un corelativ emoțional. Însele sentimentele derivă din instincte prin incorporarea obiectelor în formule primare de relație. b) Libidoul freudian. Cea
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
nefiind imbatabilă dar având o semnificație majoră: face din motivație o formă de energie organizată în mod permanent în structura personalității umane, care explică nu numai un comportament ci și o formă de organizare și de integrare. 1.4 Categorii motivaționale Din rândul categoriilor motivaționale amintim: motivele, interesele, convingerile și idealurile. a) Motivele pot fi definite ca niște mobiluri, cauze care declanșează, susțin energetic și orientează acțiunea, sunt acele entități prin care se transpun în plan subiectiv stările de necesitate declanșate
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
o semnificație majoră: face din motivație o formă de energie organizată în mod permanent în structura personalității umane, care explică nu numai un comportament ci și o formă de organizare și de integrare. 1.4 Categorii motivaționale Din rândul categoriilor motivaționale amintim: motivele, interesele, convingerile și idealurile. a) Motivele pot fi definite ca niște mobiluri, cauze care declanșează, susțin energetic și orientează acțiunea, sunt acele entități prin care se transpun în plan subiectiv stările de necesitate declanșate de trebuințele omului. Astfel
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
întărirea motivației; acțiuni conflictuale - când conflictul este extrem, motivele excluzându-se reciproc, este recomandată optarea pentru motivele cu valoare morală și socială superioară. b) Interesele reprezintă orientări selective, relativ stabile și active spre anumite domenii de activitate. Interesele sunt formațiuni motivaționale mai complexe decât trebuințele și motivele deoarece implică organizare, constanță și eficiență. În structura lor psihică intră elemente cognitive, afective și volitive. Orientarea spre o activitate presupune prezența unor cunoștințe, intrarea în funcțiune a activismului mintal, trăirea ei ca o
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
ideal care călăuzește viața). Idealul - moral, filosofic, estetic, politic, existențial etc. - ca motiv central al existenței, ca opțiune valorică și programatică de viață reprezintă o adevărată forță spirituală, decisivă pentru individ. d) Concepția despre lume și viață constituie o formațiune motivațională cognitiv-valorică de maximă generalitate, ce cuprinde ansamblul părerilor, ideilor, teoriilor despre om, natură și societate. Ideile și teoriile din cadrul ei au nu doar o valoare de fapte de cunoaștere, ci de convingeri. Ea reprezintă o structură motivațională globală cu rol
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
constituie o formațiune motivațională cognitiv-valorică de maximă generalitate, ce cuprinde ansamblul părerilor, ideilor, teoriilor despre om, natură și societate. Ideile și teoriile din cadrul ei au nu doar o valoare de fapte de cunoaștere, ci de convingeri. Ea reprezintă o structură motivațională globală cu rol strategic în raport cu orientarea comportamentului. Formată sub incidența condițiilor de viață, dar și a culturii și educației, fiind rezultanta experiențelor personale trăite pe drumul sinuos și singular al vieții, ea reunește cognitivul cu valoricul și se împlinește în
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
acțiune. Existând concepții științifice sau neștiințifice, realiste sau utopice, materialiste sau idealiste, progresiste sau retrograde ea presupune întotdeauna opțiunea valorică. De aceea, între convingeri, idealuri și concepția despre lume și viață există o foarte strânsă interdependență împreună constituind un complex motivațional de prim ordin al personalității. 1.5 Particularități psihofizice ale preadolescentului Perioada preadolescenței (10-15 ani) este cea de tranziție, vârsta cu cele mai intense transformări și modificări, atât în plan fizic cât și în cel psihic. La această vârstă individul
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
evita sau a le tempera este nevoie de o educare a sentimentelor și emoțiilor care constă în stimularea unei sensibilități corespunzătoare, surprinderea elementului estetic din viața de fiecare zi, a modului în care se exprimă stările afective. Capitolul 2. Dimensiunea motivațională a învățării 2.1 Motivația învățării. Valențe psihopedagogice Concept cu largă rezonanță în istoria comportamentului uman, motivația exprimă faptul că „la baza condițiilor omului - fie cea de cunoaștere sau practic acțională - se află întotdeauna un ansamblu de mobiluri-trebuințe, atracții, emoții
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
învățătură“ corelează și exprimă în plan comportamental o stare prezentă mobilizatoare și direcționată spre atingerea unor scopuri. Este vorba de acele elemente stimulatoare pe care adesea educatorii le numesc „impuls către ...“, dorință, interesat de ..., absorbit, prins de .... Pe asemenea rute motivaționale elevul va fi profund implicat în sarcinile de învățare, va fi orientat spre finalități, într-o mare măsură conștientizate. El transferă în învățare, în mod relativ constant pe o anumită perioadă de timp, potențialul cognitiv, stările afective și cognitiv-acționale, experiența
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
nu doar spre obținerea unei performanțe particulare); * relația de autoritate în clasă (autonomia în învățare determină o motivație intrinsecă și o percepție pozitivă asupra competențelor proprii de învățare); * utilizarea formală și informală a recompenselor (recompensarea competenței are un puternic rol motivațional pe termen lung); * modalitatea de evaluare (orientarea spre competență din cadrul evaluărilor formative determină o motivație de învățare superioară față de orientarea spre performanță); * timpul acordat unei sarcini de învățare (un interval de timp prea scurt are tendința de a demotiva
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
E R I L E ș I V A L O R I L E P E R S O N A L E au un rol mediator între factorii contextuali și cei sociali, pe de o parte și comportamentele motivaționale, pe de altă parte. Dintre cele mai importante convingeri care afectează implicarea în sarcinile de învățare sunt: * expectanțele legate de autoeficacitatea de sarcină (ineficiența percepută în sarcini de învățare determină evitarea acestora sau implicarea mai redusă în astfel de sarcini
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
conceptual, lupta dintre două sau mai multe impulsuri contrarii. Conflictul conceptual (ca și cel perceptual de altfel) denotă un grad ridicat de incertitudine. Intensitatea incertitudii scade pe măsură ce se dobândesc informații, cunoștințe despre obiectul curiozității. Curiozitatea întemeiată pe impulsuri superioare, saturată motivațional și intelectual, ca principal motiv cognitiv nu se satisface niciodată pe deplin, la aceste niveluri ea rezultând din satisfacții parțiale, acestea constituind mobilul ei intrinsec care o înscrie în componentele fundamentale ale personalității (F. Turcu, 1981). c) Motivele relaționale. Există
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
și idealul de a deveni folositori mai târziu. Unii tineri își propun idealuri ușor de atins, alții țintesc idealuri mai dificil de realizat. Este vorba aici de nivelul de aspirație al fiecăruia. e) Motivele individuale. Se referă la acele mobiluri motivaționale care sunt mai mult legate de propria persoană: elevul învață pentru a ajunge „cineva“, pentru a fi recunoscut ca personalitate importantă, pentru a ocupa un anumit loc în ierarhia profesională. O însemnătate deosebită prezintă afirmarea demnității personale, a valorii proprii
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
de a trăi sentimentul de acord, de aprobare pentru rezultatele lor școlare din partea altor persoane. 2.5 Principiul stimulării și dezvoltării motivației pentru învățare După cum se știe, inteligența este pusă în funcție și orientată spre anumite scopuri de factorii emotivi-activi, motivaționali, ai personalității. Orice activitate umană, deci și activitatea de învățare se desfășoară într-un „câmp motivațional“ care ar fi de dorit să fie optim (B. Zörgö, 1976), mai ales că realitatea arată ponderea relativ ridicată a motivației extrinseci. După cum spune
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
5 Principiul stimulării și dezvoltării motivației pentru învățare După cum se știe, inteligența este pusă în funcție și orientată spre anumite scopuri de factorii emotivi-activi, motivaționali, ai personalității. Orice activitate umană, deci și activitatea de învățare se desfășoară într-un „câmp motivațional“ care ar fi de dorit să fie optim (B. Zörgö, 1976), mai ales că realitatea arată ponderea relativ ridicată a motivației extrinseci. După cum spune și I. Radu (1987), restricția privind motivarea de nivel mediu nu mai este valabilă pentru motivele
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
diferitelor forme ale motivației extrinseci, a trebuinței de autoafirmare, a trebuinței de performanță relațională cu nivelul de aspirație, care pot influența calitatea învățării elevilor. 2. Evaluarea motivelor învățării. Profesorul trebuie să detecteze și să evalueze exact structura și funcționalitatea sistemului motivațional, emoțiilor și sentimentele cognitive ale elevului căruia nu i se pot capta interesul și atenția cu procedee obișnuite de motivare extrinsecă. Elevul trebuie să trăiască sentimentul succesului care devine factor motivațional. 3. Dezvoltarea impulsului cognitiv. Se pune problema trecerii de la
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
detecteze și să evalueze exact structura și funcționalitatea sistemului motivațional, emoțiilor și sentimentele cognitive ale elevului căruia nu i se pot capta interesul și atenția cu procedee obișnuite de motivare extrinsecă. Elevul trebuie să trăiască sentimentul succesului care devine factor motivațional. 3. Dezvoltarea impulsului cognitiv. Se pune problema trecerii de la curiozitatea perceptivă, care este o simplă prelungire a reflexului înnăscut de orientare și a trebuinței de explorare, la curiozitatea epistemică (D. Berlyne, 1963), adică nevoia de a descoperi noul. Se recomandă
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
preferințele pentru anumite activități școlare de interesul propriu-zis, acesta fiind o atitudine stabilizată de natură emotiv-cognitivă față de activitate, în care motivele acționează din interiorul și din afara activității respective. 4. Punerea în funcțiune a unui nivel adecvat al motivației. Optimumul motivațional se leagă și de trebuința de performanță și nivelul de aspirație al elevului, de capacitatea sa de autocunoaștere și de evaluare adecvată a dificultăților reale ale sarcinilor didactice. Supramotivarea poate avea aceleași efecte neadecvate ca și submotivarea, și anume, apariția
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
sarcinilor complexe această regulă e valabilă până la un punct după care raportul dintre ele devine invers proporțional descendent, intensitatea motivației în creștere îngreunând discriminarea și discernământul în evaluarea situațiilor critice (cu mai multe alternative de acțiune). 2.6.2 Optimum motivațional O motivație optimă este stimulatorie pentru obținerea unui randament școlar superior. Raportat la finalitatea procesului instructiv- educativ, nivelul motivațional optim se obiectivează într-o integrare reușită a elevilor în activitatea școlară, prin comportamente adecvate scopurilor educaționale, în desfășurarea unei activități
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
motivației în creștere îngreunând discriminarea și discernământul în evaluarea situațiilor critice (cu mai multe alternative de acțiune). 2.6.2 Optimum motivațional O motivație optimă este stimulatorie pentru obținerea unui randament școlar superior. Raportat la finalitatea procesului instructiv- educativ, nivelul motivațional optim se obiectivează într-o integrare reușită a elevilor în activitatea școlară, prin comportamente adecvate scopurilor educaționale, în desfășurarea unei activități de învățare eficiente, în obținerea unor performanțe ridicate în învățare atât sub aspect cantitativ, cât și sub aspect calitativ
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]