57,196 matches
-
consultărilor Consiliului Local Turnu Ruieni, oferim Consiliului Județean Timiș, cu titlu gratuit, o suprafață de teren pe Muntele Mic, aflată în proprietatea privată a primăriei, în cazul în care acceptați propunerea noastră“, primar, Petru Harambaș, 1 iulie 2003. Dintotdeauna, zarea munților de la soare-răsare a reprezentat pentru locuitorii de la șes ai Timiș-Torontalului, pentru timișoreni îndeosebi, o irezistibilă chemare. Nu-i întâmplător faptul că participanții la prima excursie organizată de Clubul sportiv „Electrica“ din Timișoara pe Muntele Mic (10 septembrie 1933), „încântați de
Agenda2003-44-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281664_a_282993]
-
Harambaș, 1 iulie 2003. Dintotdeauna, zarea munților de la soare-răsare a reprezentat pentru locuitorii de la șes ai Timiș-Torontalului, pentru timișoreni îndeosebi, o irezistibilă chemare. Nu-i întâmplător faptul că participanții la prima excursie organizată de Clubul sportiv „Electrica“ din Timișoara pe Muntele Mic (10 septembrie 1933), „încântați de priveliștea admirabilă în care s-au delectat, au hotărât să susțină dezvoltarea turismului în această regiune“, unde doar castelul Batalionului 11 Vânători de Munte și cabana Rotary străjuiau singurătatea locurilor. Un an mai târziu
Agenda2003-44-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281664_a_282993]
-
prima excursie organizată de Clubul sportiv „Electrica“ din Timișoara pe Muntele Mic (10 septembrie 1933), „încântați de priveliștea admirabilă în care s-au delectat, au hotărât să susțină dezvoltarea turismului în această regiune“, unde doar castelul Batalionului 11 Vânători de Munte și cabana Rotary străjuiau singurătatea locurilor. Un an mai târziu (29 august 1934), la inițiativa dr. ing. Cornel Miklösi, directorul Uzinei Electrice și Tramvaielor Comunale, se înființează Asociația Muntele Mic a funcționarilor municipiului Timișoara (AMIC), care își asumă responsabilitatea construirii
Agenda2003-44-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281664_a_282993]
-
turismului în această regiune“, unde doar castelul Batalionului 11 Vânători de Munte și cabana Rotary străjuiau singurătatea locurilor. Un an mai târziu (29 august 1934), la inițiativa dr. ing. Cornel Miklösi, directorul Uzinei Electrice și Tramvaielor Comunale, se înființează Asociația Muntele Mic a funcționarilor municipiului Timișoara (AMIC), care își asumă responsabilitatea construirii „unor case de vilegiatură la munte“. Se concesionează 800 de stânjeni pătrați de teren pe versantul sud-vestic al Muntelui Mic, casele de vilegiatură Bellavista și Brădișor găzduind primii oaspeți
Agenda2003-44-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281664_a_282993]
-
locurilor. Un an mai târziu (29 august 1934), la inițiativa dr. ing. Cornel Miklösi, directorul Uzinei Electrice și Tramvaielor Comunale, se înființează Asociația Muntele Mic a funcționarilor municipiului Timișoara (AMIC), care își asumă responsabilitatea construirii „unor case de vilegiatură la munte“. Se concesionează 800 de stânjeni pătrați de teren pe versantul sud-vestic al Muntelui Mic, casele de vilegiatură Bellavista și Brădișor găzduind primii oaspeți de sărbătorile Crăciunului 1935. Grupate în- tr-un cadru pitoresc, de unde se deschide o largă priveliște spre Valea
Agenda2003-44-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281664_a_282993]
-
Miklösi, directorul Uzinei Electrice și Tramvaielor Comunale, se înființează Asociația Muntele Mic a funcționarilor municipiului Timișoara (AMIC), care își asumă responsabilitatea construirii „unor case de vilegiatură la munte“. Se concesionează 800 de stânjeni pătrați de teren pe versantul sud-vestic al Muntelui Mic, casele de vilegiatură Bellavista și Brădișor găzduind primii oaspeți de sărbătorile Crăciunului 1935. Grupate în- tr-un cadru pitoresc, de unde se deschide o largă priveliște spre Valea Timișului și Câmpia Bănățeană, casele, îndeosebi Bellavista, beneficiau „de un confort occidental: camere
Agenda2003-44-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281664_a_282993]
-
și 10 locuri, mobilier modern în linii și culori plăcute, electricitate (de la o hidrocentrală proprie), apă curentă în fiecare cameră (rece și caldă), încălzire centrală, baie, telefon, radio“, de neîntrecute posibilități de recreere, deoarece „gândirii noastre îi sunt necesare miresmele muntelui, ozonul zărilor albastre, bolta brazilor și verdeața lor perenă - simbol al perenității la care râvnește ființa noastră plăpândă“. Într-un studiu („Muntele și sănătatea“, 1993), dr. Arcadie Percek releva virtuțile terapeutice ale muntelui, subliniind că, în aceeași măsură, ascensiunea pe
Agenda2003-44-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281664_a_282993]
-
caldă), încălzire centrală, baie, telefon, radio“, de neîntrecute posibilități de recreere, deoarece „gândirii noastre îi sunt necesare miresmele muntelui, ozonul zărilor albastre, bolta brazilor și verdeața lor perenă - simbol al perenității la care râvnește ființa noastră plăpândă“. Într-un studiu („Muntele și sănătatea“, 1993), dr. Arcadie Percek releva virtuțile terapeutice ale muntelui, subliniind că, în aceeași măsură, ascensiunea pe creste exprimă dorința noastră de mai bine și de înălțare, prin credință. Din „darea de seamă a acțiunilor de după lucru a angajaților
Agenda2003-44-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281664_a_282993]
-
deoarece „gândirii noastre îi sunt necesare miresmele muntelui, ozonul zărilor albastre, bolta brazilor și verdeața lor perenă - simbol al perenității la care râvnește ființa noastră plăpândă“. Într-un studiu („Muntele și sănătatea“, 1993), dr. Arcadie Percek releva virtuțile terapeutice ale muntelui, subliniind că, în aceeași măsură, ascensiunea pe creste exprimă dorința noastră de mai bine și de înălțare, prin credință. Din „darea de seamă a acțiunilor de după lucru a angajaților Uzinei Electrice“ (1935) aflăm că „în semn de pietate creștinească, având
Agenda2003-44-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281664_a_282993]
-
bine și de înălțare, prin credință. Din „darea de seamă a acțiunilor de după lucru a angajaților Uzinei Electrice“ (1935) aflăm că „în semn de pietate creștinească, având acordul P.S.S. Vasile Lăzărescu, Episcopul Caransebeșului, s-a hotărât ridicarea unei cruci pe Muntele Mic, prin deciziunea Primăriei Timișoara executarea lucrării a fost încredințată arh. E. Finz, ancorajul și legăturile fiind furnizate de Atelierele Tramvaielor Comunale. Festivitățile de inaugurare oficială a întregului ansamblu de construcții al noii stațiuni Muntele Mic s-au desfășurat în
Agenda2003-44-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281664_a_282993]
-
hotărât ridicarea unei cruci pe Muntele Mic, prin deciziunea Primăriei Timișoara executarea lucrării a fost încredințată arh. E. Finz, ancorajul și legăturile fiind furnizate de Atelierele Tramvaielor Comunale. Festivitățile de inaugurare oficială a întregului ansamblu de construcții al noii stațiuni Muntele Mic s-au desfășurat în zilele de 11 și 12 iulie 1936“. Întemeietorii stațiunii aveau gândul îndreptat spre viitor, zestrea pe care ne-au lăsat-o încorporând o nepieritoare valoare morală, aceea a utilității efortului și a credinței în continuitatea
Agenda2003-44-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281664_a_282993]
-
ne-au lăsat-o încorporând o nepieritoare valoare morală, aceea a utilității efortului și a credinței în continuitatea acestui efort. În 1937, Guvernul României a aprobat un fond de 6 milioane de lei pentru construcția „unui drum de automobile la Muntele Mic“, lucrare abandonată după 3,5 km. Se apropia războiul. Un timișorean, astăzi om de vază în Austria, maestrul Ioan Holender, directorul Operei de Stat din Viena, își amintește (volumul „De la Timișoara la Viena“, 2002 de excursiile copilăriei la schi
Agenda2003-44-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281664_a_282993]
-
lucrare abandonată după 3,5 km. Se apropia războiul. Un timișorean, astăzi om de vază în Austria, maestrul Ioan Holender, directorul Operei de Stat din Viena, își amintește (volumul „De la Timișoara la Viena“, 2002 de excursiile copilăriei la schi pe Muntele Mic, între 1944-1947, unde urcai două-trei ore și coborai apoi în jumătate de oră. Era mult mai palpitant și oricum mult mai sănătos decât toate telefericele de-acum. În caz de ceață se pornea o sirenă, după sunetul căreia ajungeai
Agenda2003-44-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281664_a_282993]
-
lor. O amintire de neuitat“. Târziu, abia după amenajările hidrotehnice Bistra-Poiana Mărului-Turnu Ruieni-Poiana Ruscă din anii ’80 ai secolului trecut, interesul pentru această zonă a revenit în actualitate, după 1990 creându-se posibilitatea abordării complexe a „dezvoltării turismului în stațiunile Muntele Mic și Poiana Mărului, pe temeiul unui concept nou, modern, care să pună în valoare spiritul tradiției“. O întruchipare a acestei râvne s-a săvârșit, recent, la 14 octombrie 2003, când a avut loc ceremonia de consacrare a noului Monument
Agenda2003-44-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281664_a_282993]
-
pe temeiul unui concept nou, modern, care să pună în valoare spiritul tradiției“. O întruchipare a acestei râvne s-a săvârșit, recent, la 14 octombrie 2003, când a avut loc ceremonia de consacrare a noului Monument al Eroilor Bănățeni de pe Muntele Mic, ridicat pe locul crucii realizate din tulpini de brad, care ne-a luminat speranțele timp de 67 de ani. Această împlinire este rezultatul activității Comitetului de acțiune constituit în cadrul Asociației „Gugulanul“, din Timișoara, sub patronajul Mitropoliei Banatului, al autorităților
Agenda2003-44-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281664_a_282993]
-
din oțel, anul viitor se vor construi soclul și platforma monumentului. Între preocupările Asociației Culturale „Gugulanul“, din Timișoara, ne-a spus dl ing. Cristian Mîțu, președintele Comitetului de acțiune, se află și cele referitoare la relansarea turistică a zonei montane Muntele Mic-Poiana Mărului, sub un concept nou - „Domeniul Scorilo“, generic potrivit, credem noi, ținând seama că în acest perimetru există Pietrele Scorilei, de unde izvorăște pârâul Scorilo, iar nu foarte departe (30 km), la Sarmizegetusa, a fost descoperit vasul cu inscripția „Decebalus
Agenda2003-44-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281664_a_282993]
-
fost descoperit vasul cu inscripția „Decebalus per Scorilo“ („Decebal, fiul lui Scorilo“), inscripție transcrisă și pe monumentul „Decebal“ din Timișoara. Oportunitatea acestui concept este susținută de analiza tehnico-turistică efectuată în urmă cu 30 de ani de către „PROIECT“ Brașov, pentru stațiunea Muntele Mic, luând drept model stațiuni montane din Austria, Franța și Elveția, precum și propunerile de reabilitare și dezvoltare rutieră în zonă, cuprinse în proiecte elaborate gratuit de Asociația Profesională Drumuri și Poduri, Filiala Timișoara în 2003. Încă de la început, Asociația Muntele
Agenda2003-44-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281664_a_282993]
-
Muntele Mic, luând drept model stațiuni montane din Austria, Franța și Elveția, precum și propunerile de reabilitare și dezvoltare rutieră în zonă, cuprinse în proiecte elaborate gratuit de Asociația Profesională Drumuri și Poduri, Filiala Timișoara în 2003. Încă de la început, Asociația Muntele Mic (AMIC) a funcționarilor municipiului Timișoara remarcase că muntele de la care împrumutase numele „oferă posibilități neîntrecute de recreație și în timpul iernii, schiorii descoperind aici platouri imense, cu pante infinite“. Studiile la care ne-am referit arată că în zona Muntelui
Agenda2003-44-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281664_a_282993]
-
Franța și Elveția, precum și propunerile de reabilitare și dezvoltare rutieră în zonă, cuprinse în proiecte elaborate gratuit de Asociația Profesională Drumuri și Poduri, Filiala Timișoara în 2003. Încă de la început, Asociația Muntele Mic (AMIC) a funcționarilor municipiului Timișoara remarcase că muntele de la care împrumutase numele „oferă posibilități neîntrecute de recreație și în timpul iernii, schiorii descoperind aici platouri imense, cu pante infinite“. Studiile la care ne-am referit arată că în zona Muntelui Mic, persistența stratului de zăpadă este mai mare cu
Agenda2003-44-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281664_a_282993]
-
Muntele Mic (AMIC) a funcționarilor municipiului Timișoara remarcase că muntele de la care împrumutase numele „oferă posibilități neîntrecute de recreație și în timpul iernii, schiorii descoperind aici platouri imense, cu pante infinite“. Studiile la care ne-am referit arată că în zona Muntelui Mic, persistența stratului de zăpadă este mai mare cu o lună față de aceea din masivul Postăvarul, sezonul de schi prelungindu-se în aprilie și mai, lunile cele mai căutate de turiști pentru practicarea sporturilor de iarnă. Avantajele microclimatice și de
Agenda2003-44-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281664_a_282993]
-
de zăpadă este mai mare cu o lună față de aceea din masivul Postăvarul, sezonul de schi prelungindu-se în aprilie și mai, lunile cele mai căutate de turiști pentru practicarea sporturilor de iarnă. Avantajele microclimatice și de relief pe care Muntele Mic le oferă creează posibilitatea amenajării unor pârtii de schi cu orientare optimă, favorabile desfășurării sportului de orice categorie de dificultate, pe distanțe și cu declivități diferite. Pe de altă parte, în zona muntelui se află pante și platforme foarte
Agenda2003-44-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281664_a_282993]
-
microclimatice și de relief pe care Muntele Mic le oferă creează posibilitatea amenajării unor pârtii de schi cu orientare optimă, favorabile desfășurării sportului de orice categorie de dificultate, pe distanțe și cu declivități diferite. Pe de altă parte, în zona muntelui se află pante și platforme foarte însorite și ferite de vânt, care pot conjuga activitatea sportivă de iarnă (schi, bob, săniuțe etc.) cu plaja și drumeția. Popasuri în zonă În ultimii 10 ani, la Poiana Mărului s-au ridicat peste
Agenda2003-44-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281664_a_282993]
-
care pot conjuga activitatea sportivă de iarnă (schi, bob, săniuțe etc.) cu plaja și drumeția. Popasuri în zonă În ultimii 10 ani, la Poiana Mărului s-au ridicat peste o sută de case de vacanță, îndeosebi de către timișoreni, iar pe Muntele Mic sunt vile și hoteluri noi în construcție, unul fiind gata să primească turiști. Dintre principalele subzone și atracții ale Domeniului Scorilo ne vom referi și la Rusca Montană („Sinaia Banatului“, cum i se spunea altădată), unde turiștii pot fi
Agenda2003-44-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281664_a_282993]
-
scris un îndemn pentru iubitorii de drumeție: „Turistule, ajuns sub poala pădurii/Aruncă năcazul și patima urii,/Încearcă să prinzi din legile firii/Scânteia divină: virtutea iubirii“. Cuntu, unde se află stațiunea Meteo, loc de popas înainte de a aborda crestele Munților Țarcu. Lacul Zervești, zonă încă neamenajată, unde în fiecare an se organizează Sărbătoarea Narciselor. Văile Bistrei și Timișului, de-a lungul cărora se întind localități cu vechi tradiții folclorice, remarcându-se cu deosebire nedeile. Poiana Mărului Menționată într-un ghid
Agenda2003-44-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281664_a_282993]
-
deosebire nedeile. Poiana Mărului Menționată într-un ghid din 1894, Poiana Mărului era apreciată, încă de-atunci, pentru „împrejurimile frumoase“, dar și pentru faptul că „șederea în zonă este liniștită, plăcută și foarte ieftină și sănătoasă“. Ca și în cazul Muntelui Mic, Poiana Mărului a fost consacrată ca stațiune climaterică de către timișoreni, ne informează dl prof. Cornel Hamat. La 29 august 1937, aici se inaugurează Vila Bistra, construită de Primăria Timișoara cu sprijinul Comunității de Avere din Caransebeș. Temperatura moderată, umiditatea
Agenda2003-44-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281664_a_282993]