1,250 matches
-
austriecii nu credeau în falsurile eufemistice pe care le propovăduiau și nici în metafore sau mituri de genul celei potrivit căreia unirea Moldovei cu Muntenia preluase chipul Antigonei, născută din incest. Actul dublei alegeri - cuvânta Al. I. Cuza în fața Adunării muntene, la 10 februarie 1859 - „este și va fi în ochii istoriei mai mult decât înălțarea pe tron a unui om devotat cauzei naționale; el este triumful unui principiu mântuitor și înălțarea unei nații întregi”. În legătură cu notațiile de mai sus, ținem
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și îndelungate în istoriografia noastră. Firește, nu poate fi vorba că „De atunci, de la Mihai Viteazul, țeara se împărți în două tabere vrăjmașe, având interesuri împotrivite”, cum credea N. Bălcescu, fenomenul fiind legat de nașterea raporturilor feudale; totuși, marele istoric muntean a văzut în boierime pe adevăratul autor al Legăturii, surprinzând interesele acesteia și urmările actului: subjugarea crescândă a țărănimii și slăbirea forței de apărare a patriei. Cele două studii consacrate puterii armate a Țării Românești și a Moldovei, apărute în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
morală, își propune să facă cunoscută învățătura că o personalitate istorică poate fi socotită ca atare numai în măsura în care a avut sprijinul poporului și a slujit poporul. O deosebită însemnătate teoretică și, pentru epoca lui N. Bălcescu, practică, prezintă studiile istoricului muntean privitoare la descompunerea feudalismului. Despre starea soțială a muncitorilor plugari în Principatele Române în deosebite timpuri (1846) și versiunea franceză, Question économique des Principautés Danubiennes (1850), care stau la baza concepției social-istorice a lui N. Bălcescu, Mersul revoluției în istoria
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ca un reflex al apărării originii: "Romanii nu ar fi vrut niciodată să se căsătorească cu femei de alt neam. Ei erau îngroziți de aceste căsătorii, iar această teamă se păstrează pînă și în zilele noastre. Un țăran moldovean sau muntean nu ar vrea vreodată să se însoare cu o unguroaică, o poloneză sau oricare altă străină". Discursul propus de Kogălniceanu este fragmentar. Textul este, în consecință, scris de un tînăr grăbit. El s-a inspirat din narațiunile cronicarilor, a folosit
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
forțe. Puterile, trebuiau puse în fața faptului împlinit. În aceste condiții, viața politică din Principate, s-a concentrat, în jurul alegerilor pentru Adunările Elective. Adunarea din Moldova l-a ales drept candidat unic pe Al. I. Cuza, 5 ianuarie 1859. Adunarea Electivă munteană, era dominată de forțele conservatoare. În aceste împrejurări, liberalii au făcut apel la presiunea maselor, pentru a contracara această majoritate. Cele două tabere, au acceptat candidatura lui Al. I. Cuza care, în 24 ianuarie 1859, a fost ales domn, în
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
se datorează programului celor doi oameni de cultură de a impulsiona viața culturală și literară din Țara Românească, în perioada imediat următoare instalării primilor domni pământeni. S.L. reprezintă o continuare a altei societăți, secrete, din 1822, întemeiată de unii boieri munteni refugiați la Brașov, între care Nicolae Văcărescu, Grigore Băleanu, Constantin Câmpineanu, Ion Câmpineanu, I. Em. Florescu, R. Voiculescu, Dinicu Golescu și episcopul Ilarion al Argeșului, cărora li se alătură brașovenii Vasile Pop și Ioan Barac. După dizolvarea acestei societăți, care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289762_a_291091]
-
ia în acest material o formă periculoasă chiar pentru existența statului român, precum și conotații rasiale: la sud de Carpați populația daco-romană a intrat în contact direct cu protobulgarii. „De aceea, populația băștinașă dintre Milcov, Dunăre și Carpații Meridionali se numesc Munteni, ei având culoarea pielii măslinie (brună palidă). O asemenea asimilare a avut loc și în spațiul daco-roman-secui-sas (în secolele X-XII). Adică spațiul daco-roman constituia de acum Transilvania (intracarpatică), Banatul, Crișana și Maramureșul, unde dacoromanii, ungurizându-se cu secuii și germanizându-se
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
sus, că toți un neam și o dată descălecați sântu, de unde sântu veniți strămoșii lor pre aceste locuri, supt ce nume au fostu întâi descălecatul lor și de cându s-au osebit și au luat numele cest de acum, moldovean și muntean”. Demonstrarea romanității, unității de neam și de limbă a românilor este un laitmotiv la Miron Costin în De neamul moldovenilor: „Iar acest împărat Traian pe aici au venit și au înconjuratu această parte din lume, s-au pomenitu și iel
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
Olt, în ținutul numit Maramureș, nu-și dau numele de Valahi, ci de Români (martori îmi sunt toți locuitorii tuturor națiunilor din Transilvania). Cei din Valahia (pe care grecii din vremuri apropiate îi numesc Ungrovlahi, iar noi, moldovenii, îi numim Munteni - căci au luat în stăpânire mai multe locuri muntoase) își dau și ei la fel numele de români, iar țării lor Țara Românească, adică în latinește Terra Romana. Noi, moldovenii, la fel ne spunem Români, iar limba noastră nu dacică
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
digresiune despre revoluționari și fanatism Liberal conservatori în accepțiunea occidentală a sintagmei, junimiștii vor fi marcați, asemenea contemporanilor lor, de obsesia „revoluționară“. Critica anului 1848, critica tipului conspiratorial și iacobin de politică, critica rupturii pe care o recomandă liberalii radicali munteni sunt, toate, reflexul local al unei con duite intelectuale occidentale - ca și în alte ocazii, junimiștii pledează pentru o manieră de sincronizare care se situează în contra curentului ce culminează în mișcarea revoluționară munteană. Îmbrățișând ipote zele gândirii moderate europene, junimiștii
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
rupturii pe care o recomandă liberalii radicali munteni sunt, toate, reflexul local al unei con duite intelectuale occidentale - ca și în alte ocazii, junimiștii pledează pentru o manieră de sincronizare care se situează în contra curentului ce culminează în mișcarea revoluționară munteană. Îmbrățișând ipote zele gândirii moderate europene, junimiștii se vor plasa, fatal, în contra unei direcții ce are în anul 1789 reperul ultim și sursa de legitimitate. Atunci când, în 1870-1871, Junimea alege o cale de acțiune politică efectivă, memoria revoluției și a
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
a genera „legenda neagră“ asociabilă gândirii conservatoare. În această paradigmă de lectură, câmpul politic de după 1848 poate fi organizat în funcție de reperele „progresului“ și „reacțiunii“. În prima tabără sar situa cei care se revendică, în liniile lor generale, de la moștenirea revoluției muntene și de la blocul ideologic european al anului 1789. Ei sunt cei care pledează, cu energie, în numele „liberalismului“, pentru egalitatea politică, și militează, profetic, pentru abolirea privilegiilor aristocratice. Numele concret al acestui curent doctrinar este, după 1866, partida liberalilor munteni, ce
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
revoluției muntene și de la blocul ideologic european al anului 1789. Ei sunt cei care pledează, cu energie, în numele „liberalismului“, pentru egalitatea politică, și militează, profetic, pentru abolirea privilegiilor aristocratice. Numele concret al acestui curent doctrinar este, după 1866, partida liberalilor munteni, ce se organizează în jurul lui I.C. Brătianu și C.A. Rosetti. Acești liberali sunt, în ecuația intelectuală avansată, inamici ai „reacțiunii“ și agenți de modernizare ai statului român. Opoziția față de această propensiune către pro gres este reprezentată, previzibil, de forțele
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
astfel cum se con turează ea până la momentul de turnură de la 1876, urmează tiparul revoluționar al ridicării maselor. Itinerarul biografic tragic al lui Barbu Catargiu se desenează pe acest fundal ce reînvie practicile unei revoluții franceze pe care liberalii radicali munteni o urmăriseră, fascinați, la 1848. Retorica revoluționară este dublată de apelul constant la o „clasă de mijloc“ improvizată și obsedată de politică. Radăcinile criticii junimiste se află, astfel cum sugerează Filitti, în radicalismul agitatoric al radicalilor munteni. Întradevăr, din rândurile
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
care liberalii radicali munteni o urmăriseră, fascinați, la 1848. Retorica revoluționară este dublată de apelul constant la o „clasă de mijloc“ improvizată și obsedată de politică. Radăcinile criticii junimiste se află, astfel cum sugerează Filitti, în radicalismul agitatoric al radicalilor munteni. Întradevăr, din rândurile boierimii liberale sa desprins atunci, în Muntenia, un grup extremist, utopic și republican. Membrii acestui grup sau caracterizat în mișcarea de la 1848 și de mai multă vreme încoace, prin nesocotirea contingențelor istorice, o înflăcărare a imaginației, credința
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
urmare a unui proces de aculturație, ipotezele liberal conservatoare europene, junimiștii au rezistat cântecului de sirenă al radicalismului iacobin. Stigmatizarea formelor fără fond derivă, organic, din această suveranitate a rațiunii, suveranitate în numele căreia practica junimistă descurajează fanatismul utopic. În contrast cu ramura radicală munteană, junimismul ilustrează pedagogia spiritului critic. „Revoluționarului“ îi este preferată efigia omului politic ceși asumă modestia obiectivelor, în numele prudenței și al experienței. Scriind, în 1936, la aniversarea Junimii, Ioan C. Filitti rezuma, în formule lapidare, esența acestei „școli junimiste“, de la care
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
prințul străin devine spionul prusac ce plănuiește României un viitor de colonie germană. Liberalismul românesc este, la 1866-1870, și un rezervor din care se alimentează antisemitismul local: un factorcheie în opțiunea conservatoare a juni miștilor este și alianța dintre radicalii munteni și grupul liberal ieșean al Fracțiunii libere și independente. Combinație, deloc oximoronică, de antidinasticism și autohtonism antisemit, concurenți ai lui Maiorescu în spațiul cultural ieșean, fracționiștii sunt cei care intră în mitologia junimistă drept efigie a naționalismului orb și a
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
comunitară, îl obsedează pe scriitor. Îndepărtarea de tradiție, ins tigată de liberalii radicali, este păcatul originar al unei politici care încetează să mai fie evolutiv organică, spre a deveni revoluționară și anistorică. Mutatismutandis, Eminescu vede, asemenea lui Burke, în liberalii munteni aceeași energie distructivă recuperabilă la radicalii englezi. Eminescu se războiește ideologic cu o întreagă linie europeană, a cărei întruchipare locală sunt „roșii“ munteni. Ei bine, lumea la crezut și orice reformă în sensul său rupea bucăți câte unul din elementele
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
cu creier, de jos,/ pentru prea frumos gând răsărit peste noapte,/ să nu mai scriem băieți" ("Odă", 1940). Poemele sunt discursive, ironice, antisentimentale, într-un limbaj cotidian, dur; imaginea, deși există, ea trebuie să "răcnească". Polemica este "sarcastică, tipică spiritului muntean", cum spune E. Simion. Poetul vizează tehnicismul, obârșia secătuirii spirituale la care a ajuns lumea. În cest context poezia este "iremediabil demodată" și din vârful celor 300 de etaje "nu-ți vine niciodată să zbori". Universul este prezentat alegoric, hiperbolizat
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Ei sunt răsplătiți în bani și ouă roșii. În toate zilele de Paște se face horă în sat, la care participă toate persoanele indiferent de vârsta. Seara se organizează un “Bal” numai al tinerilor. În acest fel petreceau locuitorii satului Muntenii de Sus zilele de Paște. Acum nu se mai practică aceste tradiții în totalitate chiar dacă ei încearcă să nu piardă din aceste obiceiuri Informații culese de eleva Bianca Cărăușu de la clasa a XI a-D
Filosofia şi istoria cunoaşterii by Bianca Cărăuşu () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2080]
-
și prietenii săi constituie un moment semnificativ în istoria renașterii noastre morale și politice. Cunoscuta "Introducție", veritabil program de luptă culturală, era subscrisă la 30 ianuarie 1840, câteva zile după întoarcerea lui Kogălniceanu de la București, unde avusese contacte cu fruntașii munteni procurând totodată echipament tipografic și "documenturi". Impresia pe care o lăsa printre comilitonii de peste Milcov era aceea de "om deplin, un bărbat învățat și patriot", cum ne asigură istoricul de atunci Florian Aaron. La acea dată Kogălniceanu se făcuse cunoscut
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
ce viează cu tărie în inimile românilor, principiul frăției românești." Să ne mirăm că izbânda ideii unioniste a produs atâta bucurie atunci și de atunci mereu? "Când Dumnezeu voiește bine cu o nație, îi trimite entuziasm", spunea Kogălniceanu în Adunarea munteană, curând după eveniment, convins că entuziasmul poporului va fi dublat de înțelepciunea oamenilor de stat, că astfel numele lor va trece "în tablele de bronz ale istoriei", iar din marea faptă de la 24 ianuarie vor ieși legi pentru viitorime. Entuziasmul
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
Apoi, pe la jumătatea secolului XIX, când toate popoarele se aflau în plină convulsie revoluționară, s-a putut spune că "Europa ne privește", atentă la progresele noastre, preocupată ca instituțiile liberale să prindă rădăcini și în solul moldovalah. La 1848, revoluționarii munteni evocau însemnătatea mișcării lor pentru "întregul continent", știindu-se parte din economia acestuia, fie și o parte mereu frustrată prin chiar poziția ei marginală. N-au făcut românii, secole în șir, de strajă la frontiera cea mai amenințată a Europei
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
ce le era călăuză. Astfel, cei câțiva cărturari care străbat satele de munte pentru a culege creații folclorice îl conving pe Ion Onișor săi găzduiască în propria casă, plătindui anticipat o parte din chirie. Gestul lor îl determină pe bătrânul muntean săi considere niște oaspeți buni, pe care îi primește cu ospitalitate în casa lui, gata săi ajute în explorarea ținutului. SUBIECTUL al IIlea (30 de puncte) Utilitatea studierii literaturii universale în școală Sugestie de rezolvare: IPOTEZĂ: Pornind de la premisa că
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Fișier”, „Meridiane”, „Retrospective”, „Puncte de vedere”. Publicația are un solid compartiment publicistic, vizând și chestiuni literare, concentrate în studii, cronici, recenzii. Din rândul primei categorii de texte, aflate îndeosebi la rubrica „Sinteze”, se rețin: George Nițu, Stilul polemic la cronicarii munteni, Tudor Arghezi și spiritul prometeic, Ștefan Pascu, Cinci decenii de învățământ universitar în limba română la Cluj, Romul Munteanu, Afirmarea spiritului universitar în critica și istoria literară, Corneliu Albu, Momente din lupta intelectualilor patrioți pentru înființarea unei universități românești în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287072_a_288401]