1,285 matches
-
din zona satului Breazu; situl de la „Bădărău” (așezări din perioada Halstatt și din secolul al IV-lea e.n., precum și vatra medievală a satului Munteni); și de situl de la „Valea Mută” unde se află alte vestigii ale vetrei medievale a satului Munteni, precum și așezări din neoliticul târziu (cultura ceramicii liniare), Epoca Bronzului târziu (cultura Noua), perioada Halstatt și secolele al III-lea-al IV-lea e.n. (perioada daco-romană).
Comuna Rediu, Iași () [Corola-website/Science/300164_a_301493]
-
râurile importante ale planetei izvorăsc și sunt alimentate din surse montane, respectiv mai mult de jumătate din umanitate depinde vital de apa montană. Adjectivele "muntos" și "montan" sunt utilizate pentru a descrie suprafețele montane și lucrurile asociate cu acestea. Substantivele "muntean" ("munteni") și "montaniard" ("montaniarzi") desemnează locuitorii permanenți ai munților, respectiv pe cei care sunt frecvent prezenți ca oaspeți a muntelui în calitate de iubitori ai acestuia. Munții României sunt Munții Carpați (cu cele trei subdiviziuni ale lor, Carpații Orientali, Carpații Meridionali și
Munte () [Corola-website/Science/300217_a_301546]
-
acolo mai târziu, probabil după mijlocul secolului al XVI-lea. Către finele secolului al XVI-lea îl găsim în posesia familiei Báthory (1576), apoi, o vreme, la credinciosul lor, Ioan Gálffy de Cucerdea (1581-1593). Înainte de a ajunge la mâna voievodului muntean Mihai Viteazul, edificiul mai trece printr-o stăpânire nobiliară efemeră. Posesiunea princiară este donată la 1620, prin grația lui Gabriel Bethlen, fiului fostului principe Moise Székely. În vremea domniei lui Mihai Apafi I, domeniul este preluat de către familia Mikes. De la
Uioara de Sus, Alba () [Corola-website/Science/300277_a_301606]
-
Putna, „ierodiacon Teodor și scriitor”de la Neamț și mulți alții de la Bistrița, Neamț, Probota, Bisericani, Moldovița și Râșca, câțiva „arhipăstori”, printre ei Anania al Ungrovlahiei, un Laz (Eleazar) neidentificat, Anastasiei al Vadului și Prohor al Ohidrei, „călugărițele”, „boierii Țării Moldovlahiei”, „muntenii din Chilia”, „neamul Nicorescului”, „creștini dreptcredincioși”, boieri care „au murit în război cu turcii”, la Vaslui, în ianuarie 1475 și alții (boieri munteni și moldoveni, preoți, călugări, credincioși). Pomelnicul de la Bistrița este scris de mai multe mâini, fapt demonstrat de
Mănăstirea Bistrița (județul Neamț) () [Corola-website/Science/301504_a_302833]
-
să, complex identificat că ar fi aparținut marelui boier din sfatul domnesc, Bratu Netedu. De la numele acestui sfetnic al lui Petru I, stăpân al satului, provine și toponimul Netezi sub care satul este cunoscut și astăzi. Satele Solomoneți - pe Topolița, Munteni și Pântecești - pe Cracau, sunt pomenite documentar încă din anul 1400. Un document din 7 septembrie 1452 arată că Alexandru Voievod întărește Mănăstirea Neamț cu pământul situat între pârâurile Valea Seaca și Topolița, nu departe de Târgu Neamț. Pârâul Topolița
Netezi, Neamț () [Corola-website/Science/301655_a_302984]
-
obținerii materiei prime pentru producerea lumânărilor de ceară, făcute pentru iluminat ceremoniile religioase, nunți, botezuri și înmormântări. Biserica „Sfântul Niculaie” („ Catedrala munților” sau „Catedrala ptriarhilor”) din centrul comunei Pipirig a fost construită între anii 1929-1950 și este ctitoria patriarhului Nicodim Munteanul. Biserica de lemn din Popeni, Pipirig, a fost construită pe locul unui vechi paraclis ce aparținea de Mănăstirea Neamțului, în anul 1807. Hramul bisericii este Sfântul Nicolae. A avut parte de mai multe modificări, ultimele având loc în anii 1925
Comuna Pipirig, Neamț () [Corola-website/Science/301662_a_302991]
-
Văleni (în maghiară "Valény") este o comună în județul Neamț, Moldova, România, formată din satele David, Moreni, Munteni și Văleni (reședința). Comuna Văleni este situată în estul județului, pe malul drept al râului Moldova. Este străbătută de șoseaua județeană DJ157A, care o leagă spre vest de Bârgăuani și spre sud de Dulcești (unde se termină în DN15D). Conform
Comuna Văleni, Neamț () [Corola-website/Science/301696_a_303025]
-
o școală primară mixtă și câteva mori pe pârâul Moreanca. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în aceeași plasă, având 2067 de locuitori și aceeași alcătuire, mai puțin satul Cioplești. În 1931, comuna a căpătat alcătuirea actuală (satele David, Moreni, Munteni și Văleni). În 1950, comuna a fost arondată raionului Roman din regiunea Bacău (între 1952 și 1956, din regiunea Iași). În 1968, ea a trecut la județul Neamț. Trei obiective din comuna Văleni sunt incluse în lista monumentelor istorice din
Comuna Văleni, Neamț () [Corola-website/Science/301696_a_303025]
-
al românilor din Transilvania (comuna Jina). Mai toată îmbrăcămintea e făcută din lână. Chiar sătenii cari se trag din primii locuitori ai satului se poartă tot ca mai sus. La sătenii care nu se poarte ca ei,li se zice Munteni,pe când lor își zic Corbeni." Costumul femeiesc cu "catrințe" este reflexul vestimentar al originilor ardelenești a unora dintre locuitoarele satului Corbi. Confecționate din lână,catrințele se disting prin repertoriul cromatic: catrința din față este neagră,iar catrința pandant,din spate
Comuna Corbi, Argeș () [Corola-website/Science/300618_a_301947]
-
fortificată mai târziu de domnitorul moldovean Petru Rareș (1527-1538, 1541-1546). Punct strategic de prim ordin, cetatea a servit deseori de adăpost boierilor răsculați și domnitorilor răsturnați din scaun. După înfrângerea sa în Bătălia de la Bacău din mai 1600 de către domnitorul muntean Mihai Viteazul, care a realizat astfel Unirea țărilor române, fostul voievod Ieremia Movilă s-a refugiat în Cetatea Hotinului, împreună cu familia sa (fostul domnitor Simion Movilă, tatăl lui Petru Movilă), cu un grup de boieri credincioși și cu fostul voievod
Hotin () [Corola-website/Science/300761_a_302090]
-
Săvăstreni, afluent al Oltului. Din punct de vedere administrativ, de comuna Beclean aparțin satele: Beclean (reședința comunei), Boholț, Calbor, Luța și Hurez. Satul este menționat pentru prima dată într-un document din 17 mai 1473, emis la București de către domnitorul muntean Radu cel Frumos, sub forma „Sâtlani”: "„A binevoit Domnia Mea cu a sa bunăvoință, cu inima mea curată și luminată și am dăruit această atotcinstită și cu frumoasă față și preacinstită, care este deasupra tuturor cinstelor și darurilor, această de
Beclean, Brașov () [Corola-website/Science/300934_a_302263]
-
au fost, ca toți românii, creștini ortodocși. Nici nu putea fi vorba de altă lege atâta timp cât prin tradiție Țara Făgărașului a aparținut Munteniei, nenumărate sate fiind proprietatea domnilor munteni și a urmașilor lor: Legăturile de credință și de neam dintre munteni și făgărășeni au fost astfel extrem de solide și trainic consolidate de-a lungul a multor veacuri. De altfel, în lupta făgărășenilor pentru păstrarea ortodoxiei, puternic amenințată de intoleranța principilor maghiari calvini (sec. XVII) sau de prozelitismul catolic austriac(sec.XVIII
Dejani, Brașov () [Corola-website/Science/300940_a_302269]
-
a satului datează din 1509 și este o sentință judecătorească a scaunului Făgăraș - 12 jurați prezidați de căpitanul suprem Paul Thomony - confiscă moșiile dintre Ucea și Corbi ale unor nobili ce se răsculaseră și voiau să dea Țară Fagarasului domnului muntean Mihnea Vodă Cel Rău. Numele satului provine de la Valea Ucea Mare. Satul Corbi așezat pe valea cu același nume, micuța așezare a făcut parte în secolele XV-XVI din boieronatul Ucei. Încă de la prima atestare documentara în anul 1509, sătul este
Comuna Ucea, Brașov () [Corola-website/Science/300975_a_302304]
-
anul 1509, sătul este pomenit că fosta stăpânire a lui Bârsan de Ucea și a Anei Ziin din același sat, care le-au pierdut datorită participării la acțiunile boierilor făgărășeni din anul precedent, legate de readucerea țării sub dominația domnului muntean Mihnea Voievod. Din acest motiv și pentru 50 de florini dați pentru întreținerea cetății, boierii Coman de Ucea și fiii săi, Vladimir, Stanislav, Bărbat, Barbul, Toma, si Radul au primit posesiunile răzvrătiților împreună cu 14 familii de țigani înscrise nominal (Puscariu
Comuna Ucea, Brașov () [Corola-website/Science/300975_a_302304]
-
istoricul satului, se cunoaște că populația acestuia, până prin secolele al XII-lea - al XV-lea, se găsea așezată undeva pe pârâul Urășa, localitatea numindu-se "Săliște", în "Braniștea Urășei", (atestată în anul 1400, într-un document emis de cancelaria voievodului muntean Mircea cel Bătrân), dar din cauza lipsei de apă, tot mai acută, ori din cauza apropierii prea mari de hotarul satului Toderița, populația a început să se mute la vreo 3 - 4 km spre răsărit, în locul în care se găsește astăzi satul
Vad, Brașov () [Corola-website/Science/300979_a_302308]
-
comuna Vintilă Vodă, județul Buzău, în anul 1927. De altfel, numele de „"Vintilești"” a fost ales tocmai plecând de la preponderența numerică a celor împroprietăriți, provenind din această comună buzoiană. Noii locuitori aveau să fie numiți, ca mai pretutindeni în Bărăgan, „"munteni"”, spre a-i deosebi de „"cojani"”, locuitorii vechi ai câmpiei. Localitatea avea să fie numită mult timp de localnici „"Satul Nou"” pentru a-l diferenția de „"Satul Vechi"” (Bordei Verde). Vintilești avea să capete oficial statutul de sat distinct de
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
Hotarul satului în jurul anului 1900, așa cum a fost prezentat de către Petri Mor în lucrarea sa ",Monografia comitatului Sălaj”(Szilagy varmegye monographiaja) cuprindea următoarele terenuri: Braniște, Ungur, Șesul din sus, Fânațe, Dâmburele, Iezer, Dumbrava, Săcături, Mestecini, Dos, La șanț, Dumbrăvița, Poiana Munteanului, Valea Indreichii, Satul Bătrân, Ceredești, Dâmbul Morii, Șesul din jos, Cănepiște, Valea Fulgilor, Piatra Lată." 1898: 520 locuitori; 1900: 545 locuitori (508 români și 37 unguri); erau 506 greco-catolici, 4 ortodocși, 10 romano-catolici, 16 reformați, 1 unitarian, 8 izraeliți. 1903
Creaca, Sălaj () [Corola-website/Science/301788_a_303117]
-
sau "Pampolo" a fost identificată cu cetatea Enisala. Aceasta a fost pentru prima dată menționată cu numele de "Yeni-Sale" în secolul al XV-lea, în cronica lui Sükrüllah. După ce a a aparținut o vreme despotatului Dobrogean, și după acesta, voievodului muntean Mircea cel Bătrân, cetatea a a căzut în 1421 în mâinile turcilor. Între 1397 - 1418, în timpul domniei lui Mircea cel Bătrân, cetatea a făcut parte din sistemul defensiv al Țării Românești. După cucerirea Dobrogei de către turci la 1419 - 1420, aici
Enisala, Tulcea () [Corola-website/Science/301837_a_303166]
-
din județul Vaslui. După aplicarea legii de „Secularizare a averilor mănăstirești”, această moșie a fost declarată moșie a statului și dată în arendă prin licitație celor interesați. Două grupuri de săteni fără pământ din satele Bahnari (22 km SE) și Muntenii de Sus (20 km E) au constituit „obști de arendare” beneficiind și de avantajul că și înaintașii lor lucraseră aici ca clăcași și au început să lucreze pământul. Decretul-Lege nr. 1550/02.07.1878 le-a acordat acestor două obști
Ștefan cel Mare, Vaslui () [Corola-website/Science/301916_a_303245]
-
de la începutul secolului, când a fost aleasă, la îndemnul istoricului Ion Nistor, ca una din cele patru puncte de reper pentru cercetările sociologice întreprinse de Dimitrie Gusti - primele de gen din România. Fundu Moldovei este o regiune conservatoare, locuită de munteni, creatori și păstrători ai unor forme proprii de viață materială și spirituală; comuna atrage prin elemente de arhitectură tradițională și de civilizație a lemnului, prin viața păstorească și prin celelalte ocupații, prin meșteșuguri, costum popular, obiceiuri, ceremeonialuri, prin diversitatea coregrafică
Comuna Fundu Moldovei, Suceava () [Corola-website/Science/301956_a_303285]
-
26%), cu o minoritate de adventiști de ziua a șaptea (2,5%). Pentru 2,67% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. Comună Mischii a fost înființată prin legea administrativă din 31 martie 1864, fiind compusă din: Mischii, Mlecănești și Munteni, aceasta alcătuire fiind păstrată până în anul 1952. În anul 1952 se unește cu Motoci și va primi în componență satele Motoci și Urechești, iar în anul 1965 primește satele Călinești și Gogoșești, ce făceau parte din comuna Vulpeni - raion Balș
Comuna Mischii, Dolj () [Corola-website/Science/300407_a_301736]
-
oficială datează din 16 mai 1366, regele maghiar Ludovic I de Anjou oferind printr-un act pământurile dintre râurile Timiș și Tărlung către binecredinciosul său prieten, Contele Stanislav. Numele „Săcele” este menționat pentru prima dată într-o scrisoare a voievodului muntean Vlad Călugărul (1482-1495) către magistratul Brașovului. Cei mai vechi locuitori ai celor șapte sate au fost „mocanii” - ciobanii locului. Sunt menționați în numeroase documente, în care se remarcă bogăția lor spirituală, culturală și materială. Dețineau mii de oi, iar satele
Săcele () [Corola-website/Science/300519_a_301848]
-
Belcești (în maghiară "Belcsest"/"Belcsfalva ") este o comună în județul Iași, Moldova, România, formată din satele Belcești (reședința), Liteni, Munteni, Satu Nou, Tansa și Ulmi. Comuna este situată în zona central-nordică a județului, în sud-vestul Câmpiei Jijiei, pe malurile râului Bahlui, care formează pe teritoriul comunei lacul de acumulare Tansa. Este străbătută de șoseaua județeană DJ281, care o leagă spre
Comuna Belcești, Iași () [Corola-website/Science/298646_a_299975]
-
65% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Bahlui a județului Iași și era formată din satele Belcești, Ulmii Noi, Ulmii Vechi, Polieni, Liteni, Arama-Protopopu, Coarnele Caprei, Focurile și Munteni, având în total 5137 de locuitori. În comună funcționau cinci mori de apă și una de aburi, patru școli cu 231 de elevi (dintre care 34 fete) și cinci biserici. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în plasa Cârligătura a
Comuna Belcești, Iași () [Corola-website/Science/298646_a_299975]
-
apă și una de aburi, patru școli cu 231 de elevi (dintre care 34 fete) și cinci biserici. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în plasa Cârligătura a aceluiași județ și cu o populație de 5516 locuitori în satele Belcești, Munteni, Polieni, Satu Nou și Ulmi-Liteni (după ce satele Coarnele Caprei și Arama se separaseră pentru a forma comuna Coarnele Caprei). În 1950, comuna a fost transferată raionului Hârlău din regiunea Iași. În 1968, ea a revenit la județul Iași, reînființat, satele
Comuna Belcești, Iași () [Corola-website/Science/298646_a_299975]