1,282 matches
-
Rusia, România ca stat nu exista în Europa. Deci, în lume nu exista nici națiunea română și nici limba română. Dar până în acel moment (1812) exista Moldova, unde trăiau moldoveni și vorbeau limba moldovenească; exista Valahia (Muntenia) unde trăiau valahii (muntenii) și vorbeau limba valahă (muntenească). De aceea moldovenii de pe ambele maluri ale Prutului au continuat să vorbească și să-și numească limba lor - moldovenească”. Materialul prezintă, așadar, și o contradicție logică: dacă o națiune apare odată cu statul, iar apariția statului
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
Transilvania (intracarpatică), Banatul, Crișana și Maramureșul, unde dacoromanii, ungurizându-se cu secuii și germanizându-se cu sașii, au format etnia ARDELEANĂ (așa în text), reprezentații săi având culoarea pielii portocalie-tutunie”. „Reiese că „națiunea română” are trei culori: roz-alb-gălbuie (moldovenii), brună palidă (muntenii) și portocalie-tutunie (ardelenii). Este un fapt pe care-l atestăm în realitate. Pentru că noțiunea NAȚIUNE subînțelege comunitatea unui tip de indivizi care au „fiert” la un loc, în aceeași „oală” etnoculturală, devenind până la urmă o masă omogenă, cu trăsături comune
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
este folosită într-un act oficial de mare importanță (Constituția adoptată în acel an) sau chiar 1878 (odată cu recunoașterea independenței sale). Cum explică atunci autorul acestor ciudate afirmații sutele de mențiuni ale „românilor” (exact în această formă, nu ardeleni, valahi, munteni sau moldoveni, denumiri care au circulat și ele, datorită orizontului local îngust pe care îl presupunea civilizația evului mediu) în scrierile cronicarilor, chiar ale celor din Țara Moldovei, în relatările călătorilor străini trecători pe aceste meleaguri, în însemnările de pe hărți
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
în două principate, în Moldova și Istria, sau Valahia Transalpină sau Montană”. De unitatea de limbă și de origine a locuitorilor din Țara Românească și din Moldova erau conștienți și cronicarii polonezi. Ioachim Bielski stăruie asupra unității de neam a muntenilor și moldovenilor: „Românii se împart azi în două, au doi voievozi, cel muntenesc și cel moldovenesc, dar înainte a fost unul singur care se numea sau muntenesc sau moldovenesc, căci nu era nici o deosebire”. Cronicarul Jan Długosz afirma în 1476
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
trag”. Cronicarul constată că în Transilvania locuiesc „și români peste tot locul, de multu-i țara lățită de români decât de unguri”. Referindu-se la originea denumirii de Valahia, cronicarul face o nouă remarcă despre unitatea de origine a moldovenilor cu muntenii: „Letopisețele latinești” scriu despre Moldova și Muntenia că „au fost un loc și o țară”, la care cronicarul afirmă că Muntenia „mai întâi” s-a descălecat, „măcară că s-au tras de la un izvod, muntenii întâi, moldovenii mai pre urmă
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
de origine a moldovenilor cu muntenii: „Letopisețele latinești” scriu despre Moldova și Muntenia că „au fost un loc și o țară”, la care cronicarul afirmă că Muntenia „mai întâi” s-a descălecat, „măcară că s-au tras de la un izvod, muntenii întâi, moldovenii mai pre urmă” Miron Costin realizează, la câteva decenii după Grigore Ureche, prima sinteză a conștiinței autohtone a romanității și unității neamului prezentă în tradiția populară și în elementele cărturărești, bazate pe documente din istoriografia umanistă a epocii
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
fondatori, cu această „aculturație“ europeană. Prin Negruzzi, Pogor, Rosetti și Carp, junimismul duce mai departe dimensiunea criticistă a Moldovei. Moldovenismul societății este vizibil în maniera în care Junimea continuă o abordare marcată de prudență și scepticism în raport cu temeritatea inovativă a muntenilor. Fără a fi tradiționaliști în critica lor intelectuală (cu excepția notabilă a lui Theodor Rosetti, în paginile dedicate „Direcțiunii progresului nostru“), junimiștii aparțin unui mediu pentru care tradiția culturală este o realitate biografică. Și dacă G. Ibrăileanu trasează genealogia acestui criticism
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
cele două provincii ale micii Românii. Este vorba de o opoziție care explică și contextualizează plasarea Junimii înseși în câmpul „reacțiunii“. Întâietatea simbolică revine în sinteza lui Lovinescu acelor forțe care își află inspirația în energia creatoare și revoluționară a muntenilor. Contrastul dintre cele două lecturi ale modernizării este responsabil pentru misiunea Moldovei de a fi, cel puțin până la un punct, spațiul prin excelență al moderației „reacționare“. Absența unei autentice mișcări revoluționare în Moldova la 1848 confirmă, în lectura lovinesciană, defazajul
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
un defazaj de câteva decenii, poziției pe care „doctrinarii“ francezi o avansau la rândul lor - refuzul „revoluției“ înseamnă și refuzul unei politici „revoluționare“, ce preferă seducția utopică și voluntarismul angajamentului pragmatic. Privită în această cheie occidentală, atitudinea junimistă față de „roșii“ munteni devine perfect inteligibilă. Respingerea Revoluției presupune și delimitarea de cel mai influent tipar antropologic pe care modernitatea îl inventează și îl impune, la debutul secolului XIX. Moderația junimistă este expresia unui univers care ajunge la capăt odată cu marele război mondial
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
unei priviri atente la dinamica ideilor. „Reacțiunea“ nu se mai confundă cu linia conservatoare, în vreme ce „liberalismul“ nu este monopolul unei direcții radicale. Argumentul lui Filitti răstoarnă, așadar, prejudecățile comune. Departe de a fi unicii depozitari ai unei sensibilități liberale, radicalii munteni sunt cei care, prin tenace propagandă, purifică mișcarea liberală de orice concurenți ideologici. Organizarea istoriei politice în jurul canonului liberalradical (organizare care transpare și în textul lovinescian de la 1925) elimină din ecuația intelectuală diversitatea originară. „Liberalismul“ românesc nu se poate reduce
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
lui Titu Maiorescu, rostite cu ocazia dezbaterii revizuirii de la 1883-1884. 1876 este anul în care se oficializează finalul primei lungi guvernări conservatoare, cea a lui Lascăr Catargiu, urmată de debutul administrației I.C. Brătianu. Este un eveniment ce marchează „domesticirea“ liberalismului muntean și reconcilierea sa cu monar hul, dar și oficializarea unei alternanțe care se va înte meia pe existența marilor partide liberal și conservator. Clarificările instituționale sunt dublate de cele ideologice. Colaborarea, punctuală, dintre junimiști și guvernarea liberală este explicabilă în
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
fie evolutiv organică, spre a deveni revoluționară și anistorică. Mutatismutandis, Eminescu vede, asemenea lui Burke, în liberalii munteni aceeași energie distructivă recuperabilă la radicalii englezi. Eminescu se războiește ideologic cu o întreagă linie europeană, a cărei întruchipare locală sunt „roșii“ munteni. Ei bine, lumea la crezut și orice reformă în sensul său rupea bucăți câte unul din elementele vieții naționale: azi, prerogativele politice ale proprietății istorice, mâni, biserica, poimâni, breslele, până ce toată combinarea lor organică, datorită veacurilor, sau prefăcut întro grămadă
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
pentru că sunt capabile să furnizeze boabe cu un conținut proteic ridicat ce ocupă un loc relevant în alimentația omului și a animalelor domestice, ceea ce a făcut ca aceste specii să fie denumite “plante proteice” (BONCIARELLI F., 1989; BĂLTEANU Gh., 1989; MUNTEAN L. și colab., 1995, 2001, 2003; AXINTE M. și colab.,1999, 2002). Datorită capacității lor de a sintetiza substanțele proteice în măsură mai mare decât celelalte plante cultivate, leguminoasele trebuie să fie luate în considerare când este nevoie să se
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
Semințele de soia conțin 1725% grăsimi, ceea ce a dat culturii acestora denumirea de proteo-oleaginoase. Semințele de arahide conțin până la 48% grăsimi, de aceea cultura este una oleoproteică. Năutul sii lupinul conțin deasemenea cantități apreciabile de substanțe grase (BĂLTEANU GH., 1998; MUNTEAN L. și colab., 1995, 2001, 2003). în afară de folosirea lor pentru boabe, leguminoasele sunt utilizate și ca furaj.Datorită proprietății de fixare a azotului atmosferic, prin intermediul microorganismelor azotofixatoare, leguminoasele pentru boabe sunt mijloace importante pentru a menține și a crește nivelul
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
întrebuințate în alimentația omului, fierte, prăjite, sub formă de surogat de cafea, etc., valoarea lor nutritivă fiind destul de ridicată, datorită conținutului mare de proteine ușor digestibile, hidrați de carbon și grăsimi (AXINTE M. și colab., 1999, 2002; BĂLTEANU GH., 1998; MUNTEAN L. și colab., 1995, 2001, 2002). Făina de năut se poate amesteca în proporție de 10-15% cu făina de grâu, intrând astfel în componența pâini, care devine mult mai hrănitoare și chiar mai gustoasă (ZAMFIRESCU N., 1958; ro.wikipedia.org
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
în zonele uscate ți călduroase. Este o plantă rezistentă la secetă, are puțini agenți patogeni, asigură producții mulțumitoare pe solurile sărace și poate să fie recoltată mecanizat (AGATHOKLI IFULI,1954; MATEO BOX J.M., 1961; IACOB VIORICA, 1994; FILIPESCU C., 1993; MUNTEAN L. și colab., 1995, 2001, 2003; BĂLTEANU GH., 1998, ro.wikipedia.org/wiki/Năut). Pe lângă calitățile menționate până în prezent, este bine de reținut și faptul că năutul este una din leguminoasele pentru boabe la care păstăile nu sunt dehiscente la
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
calitățile menționate până în prezent, este bine de reținut și faptul că năutul este una din leguminoasele pentru boabe la care păstăile nu sunt dehiscente la maturitate, deci nu se scutură (ZAMFIRESCU N., 1958; MATEO BOX J.M., 1961; BONCIARELLI F., 1992; MUNTEAN L., 1995; BĂLTEANU GH., 1998; AXINTE M. și colab.,1999, 2002). în România, această plantă este utilizată în hrana oamenilor și a animalelor; existând posibilități de extindere tot mai mare, mai ales datorită creșterii numărului de investitori străini în toate
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
umiditatea ridicată și temperatura răcoroasă micșorează cantitatea de proteină, în timp ce clima caldă și secetoasă contribuie la mărirea conținutului proteic. Același soi, cultivat la Leningrad a avut numai 14,6% substanțe proteice, iar cultivat la Dniepropetrovsk, 28,8% (BĂLTEANU GH., 1974; MUNTEAN L. și colab., 1995, 2001, 2003). Extractivele neazotate sunt alcătuite în proporție precumpănitoare din amidon, pe lângă acesta se mai găsesc mici cantități de dextrine, zaharoză, glucoză, levuloză și alte substanțe. Conținutul în grăsimi depășește pe cel al leguminoaselor (cu excepția soiei
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
neazotate sunt alcătuite în proporție precumpănitoare din amidon, pe lângă acesta se mai găsesc mici cantități de dextrine, zaharoză, glucoză, levuloză și alte substanțe. Conținutul în grăsimi depășește pe cel al leguminoaselor (cu excepția soiei și arahidelor), ajungând adeseori la 5-7,2% (MUNTEAN L. și colab., 1995, 2001, 2003). Cenușa boabelor de năut este bogată în primul rând în fosfor (34,51% P2O5), apoi în potasiu (28,38% K2O), magneziu (20,06% MgO) și calciu (10,19% CaO). în cantități mici, cenușa mai
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
bază a solului. Cele mai mari producții de năut se obțin atunci când arătura de toamnă se face mai devreme, iar până la venirea iernii se lucrează cu grapa cu discuri pentru mărunțirea și nivelarea terenului (ONISIE T.,1992; BĂLTEANU GH., 1998; MUNTEAN L. și colab., 1995, 2001, 2003). Prin executarea de calitate a arăturii de bază, diferențiată ca adâncime și epocă de execuție, trebuie să urmărim să obținem următoarele efecte obligatorii în cazul culturii leguminoaselor pentru boabe în general și a culturii
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
adâncimea arăturii pentru năut trebuie să fie de peste 2022 cm, atât după cereale cât și după alte culturi. Arătura la 27 cm adâncime a adus un spor de 200 kg boabe/ha față de aratul la 20 cm (IAKUȚKIN I.V., 1951; MUNTEAN L. și colab., 1995, 2001, 2003). Solul poate fi afânat mai puțin profund, când năutul urmează după o prășitoare care a fost la rândul ei semănată într-o arătură adâncă. Dimpotrivă, când anterior solul a fost lucrat prea în față
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
ROMAN GH. și colab., 1998). Desimea de semănat este un factor foarte important în cadrul tehnologiei de cultivare la năut, iar în condițiile țării noastre este recomandabil să folosim 40-50 boabe germinabile la metru pătrat (IONESCU AL., 1956; VELICAN V., 1972; MUNTEAN L. și colab., 1995, 2001, 2003; BĂLTEANU GH., 1998) (tabelul 20). Desimea de semănat este dependentă de numeroși factori printre care și soiul cultivat. Sunt soiuri care dau cele mai bune rezultate la desimi de 45 pl/m 2 , altele
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
mari cu 2-3% decât semănatul la 40 cm, cu 3-5% decât semănatul la 60/15 cm între rânduri, cu 5-6% decât semănatul la 30 cm și cu 17-18% mai mari decât semănatul la 15 cm între rânduri (IONESCU AL., 1956; MUNTEAN L. și colab., 1995, 2001, 2003). Distanța între rânduri este influențată de epoca de semănat și desimea aleasă pentru cultivare. Adâncimea de semănat este de 5-6 cm, în cele mai multe cazuri. Se seamănă mai adânc cu 1-2 cm pe solurile mai
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
semănat. Se micșorează adâncimea de semănat cu 1-2 cm pe solurile ceva mai grele și suficient de umede, când folosim soiuri cu bob mic și când semănatul se efectuează la începutul epocii de semănat (AGATHOKLI IFULI, 1954; BONCIARELLI F., 1987; MUNTEAN L., 1995; AXINTE M., și colab., 1999, 2002; UNGUREANU O., 2001). Incorporarea semințelor la adâncimea optimă este una din condițiile principale de care depinde obținerea unui semănat bine încheiat. Boabele îngropate superficial nu germinează din lipsă de umiditate, sau germinează
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
în multe cazuri 3.000 kg/ha (AGATHOKLI IFULI, 1954; MATEO BOX J.M., 1961; BONCIARELLI F., 1992). în țara noastră producția se încadrează între 1.000 și 3.000 kg/ha (AXINTE M., și colab., 1999, 2002; BĂLTEANU GH., 1998; MUNTEAN L., și colab.,1995, 2001, 2003; UNGUREANU O., 2001). CAPITOLUL III CADRUL NATURAL ȘI CONDIȚIILE ECOLOGICE DE EXPERIMENTARE îN RAPORT CU CERINȚELE NĂUTULUI îN MOLDOVA III.1. AȘEZAREA GEOGRAFICĂ, GEOMORFOLOGIA ȘI HIDROLOGIA ZONEI Stațiunea Didactică a Universității de Științe Agricole și Medicină
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]