1,493 matches
-
Începutul secolului XX <endnote id="(843, p. 122)"/>. Este firesc să ne Întrebăm ce anume a provocat astfel de imagini - atât de puternice și de răspândite - privind „murdăria și putoarea evreului”. Una dintre explicațiile date de comentatori este cea rasială. „Murdăria evreului” s-ar datora „bolilor evreiești”, printre care ciudate boli de sânge și de piele, precum și scurgeri menstruale de sânge nu numai la femei, ci și la bărbați <endnote id="(vezi 503)"/>. Această „boală etnică” (curso menstruo sanguinis) era invocată
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
menstruo sanguinis) era invocată pentru a explica, pe de o parte, nevoia imperioasă de sânge pe care evreul, chipurile, și-o satisface prin infanticid și, pe de altă parte, „putoarea evreului” <endnote id="(688, pp. 36-39)"/>. De la această stare de murdărie patologică de care ar suferi evreul ar rezulta și mirosul urât degajat de acesta. Într-un comentariu juridic, Senatus Consulta Hispaniae, publicat În Spania În 1729, sentința este scurtă și clară : „Evreii sunt niște persoane rău mirositoare și obscene” <endnote
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
credințe, preluată și popularizată cu mult succes și În epoca nazistă. Unii cercetători au Încercat să psihanalizeze - anume din această perspectivă - vocabularul folosit de propaganda nazistă <endnote id="(83)"/>. Obsesia germanilor că evreii sunt murdari la propriu și la figurat („murdăria lor fizică și morală”, cum scria Hitler În Mein Kampf, În 1924), că degajă mirosuri pestilențiale („adesea mi se făcea greață de la putoarea degajată de acești purtători de caftane”, nota același) <endnote id="(267, p. 638)"/> și că suferă de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
prezentată propagandistic „salubrizarea” Odessei, odată cu exterminarea și deportarea evreilor de către trupele române : „În oraș au intrat armatele române, iar În urma lor administrația românească. Și ghivoltul evreiesc a Încetat. Odessa a Început să-și cicatrizeze rănile și să se curețe de murdăria acumulată În timpul multor ani. Mirosul respingător specific din curțile evreiești a dispărut cu timpul. Odessa s-a trezit către o viață nouă, plină de speranțe luminoase” (Gazeta Odessei, 17 ianuarie 1943 ; cf. <endnote id="845, I, p. 271"/>). Încercarea naziștilor
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și a aliaților lor de a epura etnic comunitatea, de a menține rasa ariană pură, de a păstra sângele nației curat, de a transforma Germania (și ulterior toată Europa) Într-un ținut Judenrein („curățat de evrei”) denotă abisale spaime de murdărie și morbide neliniști ipohondre. Chiar și etnocidul practicat de naziști ar putea fi mai profund Înțeles folosind același tip de semnificații simbolice : evreii erau gazați În camere cu „dușuri” pentru „deparazitare”, iar cadavrele erau incinerate În cuptoare, precum gunoiul. Holocaustul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
săpată următoarea inscripție : „Aici sunt Îngropate victimele barbariei naziste și prefăcute În săpun. Rugați-vă pentru dânșii !” <endnote id="(482)"/>. Morminte simbolice similare se află la Sighet, Dorohoi și În alte orașe românești <endnote id="(554, vezi ilustrații)"/>. Explicația realistă „Murdăria nu este consecvența sărăciei - scria Într-o «cărticică populară», Ruhălă și Mesia, din 1858 -, ci un vițiu propriu al poporului evreesc. Românul nu se Înșală când caracterizează pe evreu cu epitetul : Jidov necurat” <endnote id="(3, p. 20)"/>. Soluției „rasiste
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
evrei, care au susținut teoria conform căreia viața de mizerie dusă de majoritatea populației evreiești În ultimele secole, precum și condițiile igienice precare din ghetourile și târgurile (stetl-urile) Europei Centrale și de Est ar fi condus la o stare accentuată de murdărie a evreilor și, implicit, la un miros neplăcut degajat de aceștia. „Este greșit să consideri că putoarea ar fi la evrei naturală și endemică - scria medicul Ramazzini În 1700 despre «maladiile ghetourilor» din Italia - ; mirosul, pe care Îl răspândește lumea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și endemică - scria medicul Ramazzini În 1700 despre «maladiile ghetourilor» din Italia - ; mirosul, pe care Îl răspândește lumea măruntă din rândurile lor, se datorează Înghesuielii din casele lor și sărăciei” <endnote id="(455, II, p. 284)"/>. Evident, În epoca premodernă, murdăria nu era nici pe departe „un vițiu propriu al poporului evreesc”. Carențe ale simțului curățeniei sunt atestate din plin la mai toți europenii. Românii nu au făcut excepție. Unii călători străini prin Țările Române au fost necruțători În această privință
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Chiar și interiorul caselor boierilor români i se părea „foarte murdar” lui K.F.V. Hoffmann În 1832 <endnote id="(299, p. 127)"/>. La jumătatea secolului al XIX-lea, În vizită la București, prusacul Richard Kunisch nu face nici o discriminare etnică În privința murdăriei : În fața unor „barăci mizerabile”, „greci și armeni murdari, evrei și moldoveni murdari stau sporovăind” <endnote id="(760)"/>. Dar generalizările de orice fel nu sunt recomandabile nici În privința românilor, nici În privința evreilor. Starea de sărăcie și de mizerie a multor Ostjuden
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În care trăiau evreii din Bucovina și Basarabia la Începutul secolului XX. Ceea ce este compasiune la primul este un imens dispreț la cel de-al doilea : „Într-o duhoare ce amețește, se Îngrămădesc case evreiești strâmbe, care sunt lustruite de murdărie”, „case murdare, În care se oploșește jidovime”, „evreimea stă la iveală Înaintea tărăbilor joase, spurcate”, „această păcătoasă calicime leneșă, care spurcă țara”, „cârciumi murdare” pline de „multe lighioane”, „spurcate hanuri evreiești” și „scârboase cafenele”, În care specifice sunt „caftanele murdare
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
spurcă țara”, „cârciumi murdare” pline de „multe lighioane”, „spurcate hanuri evreiești” și „scârboase cafenele”, În care specifice sunt „caftanele murdare, Îngrămădeala, harhătul germano-semitic, duhoarea și necurățenia, urâciunea răpareță”, „o putoare ieșind din dărâmături, ca niște peșteri de fiare”, „o nespusă murdărie de latrină publică pentru jidani”, „o mahala evreiască, cu crâșme eftene, cu prăvălii de nimica toată, cu sărăcie, murdărie și sălbăticie” <endnote id="(428, 429)"/>. Nicolae Iorga (România cum era până În 1918) a admis extrem de rar că unii evrei - de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
murdare, Îngrămădeala, harhătul germano-semitic, duhoarea și necurățenia, urâciunea răpareță”, „o putoare ieșind din dărâmături, ca niște peșteri de fiare”, „o nespusă murdărie de latrină publică pentru jidani”, „o mahala evreiască, cu crâșme eftene, cu prăvălii de nimica toată, cu sărăcie, murdărie și sălbăticie” <endnote id="(428, 429)"/>. Nicolae Iorga (România cum era până În 1918) a admis extrem de rar că unii evrei - de pildă, cei din Tg. Neamț - locuiesc totuși În „căsuțe destul de curate”. Această situație paradoxală pentru istoricul român trebuia să
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
proaste ținute de jidovi stremțeroși”, „o crâșmă scârnăvă” cu „rachiu strâcat”, „un locaș mârșav, ce-ți insuflă dezgust și În care un jidov stremțuros speculează patimile răle” <endnote id="(444, p. 91)"/>. La rândul său, când scrie În 1840 despre murdăria evreilor ieșeni („de toate vârstele și de toate sexele”) și despre mirosul urât pe care aceștia Îl degajă, Alecu Russo folosește clișeele uzuale : evreii ar fi „indivizi murdari”, „puțind a usturoi și a ceapă”, scuipând pe jos și purtând „laibăre
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ai grijă să le speli, să le fereduiești și să le parfumezi ; altfel e zadarnică orice iluzie” <endnote id="(366, pp. 109 și 131-132)"/>. O presupusă calitate maximală (frumusețea evreicelor) este dublată și astfel anihilată de un presupus defect maximal (murdăria lor). Cam același limbaj folosesc consulul prusac la București În 1824 („Cine sunt mai murdari decât turcii, țiganii și evreii ?” ; <endnote id="cf. 743, p. 46"/>), francezul Raoul Perrin În 1839 („rasa aceasta [= evreii] Întâlnită pretutindeni și care, În Orient
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
consulul prusac la București În 1824 („Cine sunt mai murdari decât turcii, țiganii și evreii ?” ; <endnote id="cf. 743, p. 46"/>), francezul Raoul Perrin În 1839 („rasa aceasta [= evreii] Întâlnită pretutindeni și care, În Orient, se cunoaște după dezordinea și murdăria ei, cum nu se poate mai nerușinate și mai revoltătoare” ; <endnote id="cf. 363, p. 168"/>), Mihail Kogălniceanu În 1844 („bordeie acoperite cu paie, nevăruite, locuite de un roi de jidani stremțuroși” ; <endnote id="cf. 501, p. 59"/>), Dimitrie Bolintineanu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
un adevărat eroism această duhoare ciumată, fără ca totuși să se strâmbe câtuși de puțin” <endnote id="(439, p. 82)"/>. În 1910, Henri Stahl Îl invocă pe primarul ultraantisemit al Vienei, Karl Lueger (1897-1910), fiind, chipurile, excedat de putoarea și de murdăria din cartierul evreiesc al Bucureștiului <endnote id="(843, pp. 103 ș.u.)"/>. Un ton sarcastic adoptă și Willy Pragher, la Începutul anilor ’40 : el se Întreabă malițios dacă „Strada Parfumului” din București se numește astfel „numai pentru că se află Într-
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
precare de locuit ale multor evrei În zona comercială a orașului, mai ales În hanuri : „Hanul Golescu are 122 de camere, ocupate de 118 familii cu 590 suflete, În majoritate săraci și necurați” <endnote id="(488, p. 60)"/>. Dar problema murdăriei „evreului real” și a mirosului neplăcut al acestuia trebuie pusă mai nuanțat. La argumentele ce confirmă starea de mizerie și de murdărie În care trăiau evreii din centrul și estul Europei pot fi aduse contraargumente ce infirmă această stare. Multe
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de 118 familii cu 590 suflete, În majoritate săraci și necurați” <endnote id="(488, p. 60)"/>. Dar problema murdăriei „evreului real” și a mirosului neplăcut al acestuia trebuie pusă mai nuanțat. La argumentele ce confirmă starea de mizerie și de murdărie În care trăiau evreii din centrul și estul Europei pot fi aduse contraargumente ce infirmă această stare. Multe reguli de igienă personală, familială și comunitară - impuse de tradiția religioasă a evreilor și respectate de milenii - fac din evreu o persoană
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Această mărturie poate fi luată În seamă, pe de o parte, datorită obiectivității de care, În general, a dat dovadă dr. Barasch, iar pe de altă parte, datorită specializării lui În „higienă populară” <endnote id="(473)"/>. Câteodată, nu excesul de murdărie este prezent la evrei, ci dimpotrivă : „Curățirea locuințelor [de Paști] se face cu exces de zel. Toată mobila de casă e spălată cu apă fiartă, pereții văruiți din nou, atât pe dinăuntru, cât și pe din afară ; lucrurile din casă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
astfel de baie cu 3 cufundări În râuri, iazuri sau alte ape” <endnote id="(126, pp. 14-15 și 34)"/>. Interesant este faptul că, pentru unii neevrei, folosirea frecventă a băii de către evrei nu este un semn de curățenie, ci de murdărie : „Se Înțelege - spun ei - că jidanii habotnici sunt spurcați, altfel ei n-ar veni regulat În fiecare zi să se spele” <endnote id="(585, p. 255)"/>. „Dimineața, copilul [evreu] trebuie să-și spele mâinile - se spune Într-un roman al
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
care ne- ai poruncit să ne spălăm mâinile”, „Clătiți paharul Înainte de a bea și după ce ați băut”, „Se interzice traiul Într-un oraș care nu are baie”, „Lipsa de curățenie a capului duce la orbire, veșmintele murdare duc la demență, murdăria corporală produce ulcere și dureri ; ferește-te deci de orice necurățenie”, „Se cuvine să Îmbăiezi copiii mici și apoi să-i ungi cu ulei”, „Este interzis să trăiești Într-un oraș În care nu există nici un medic”, „Curățenia fizică duce
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
endnote id="(481, pp. 336- 342)"/>. Putoarea de usturoi și ceapă „Pute țara de jidani.” Tot În cadrul unei pretinse explicații „realiste”, s-a spus că mirosul urât pe care l-ar degaja evreul s-ar datora nu numai „proverbialei” sale murdării, ci și excesului de usturoi și ceapă din dieta sa. Câteva zicale și proverbe populare surprind această percepție : „Pute a usturoi ca un evreu” (zicală românească și poloneză ; cf. <endnote id="3, p. 63 ; 70, p. 180"/>), „Evreii n-au
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
natală din Odessa, „mirosind a ceapă și a destin evreesc” <endnote id="(793, p. 273)"/>. Plimbându-se pe la Începutul secolului XX prin București, Henri Stahl suportă cu greu cartierul evreiesc, În care totul „duhnește teribil a usturoi și a crasă murdărie”. De fapt, conchide H. Stahl, mirosul de „extract de usturoi” domină, dar el este amestecat cu duhoarea de „mucegai, vax, lucruri vechi, rufe nespălate, creând mirosul specific persistent care te va urmări În tot cartierul acesta, pe care-l păstrează
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
că inspiră miresme”) <endnote id=" (61, pp. 129-131)"/>. În Încercarea de a aduce argumente În favoarea teoriei conform căreia „cel diferit miroase diferit”, voi spune doar că evreul nu este singur În această postură Înjositoare. Știm de la antici că, În general, „murdăria celuilalt pute”, iar cea proprie „miroase frumos” (În lat., stercus alterius cuique male olet și stercus suum cuique bene olet) <endnote id="(422, p. 268)"/>. Vorba lui Tudor Arghezi : „Așa a fost să fie ca nimănui/ Să nu-i miroasă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
celuilalt pute”, iar cea proprie „miroase frumos” (În lat., stercus alterius cuique male olet și stercus suum cuique bene olet) <endnote id="(422, p. 268)"/>. Vorba lui Tudor Arghezi : „Așa a fost să fie ca nimănui/ Să nu-i miroasă murdăria lui,/ În schimb, pe vrute sau nevrute,/ Parfumul altuia Îi pute” (Înscripție pe un flacon de cristal). În celebrul său Eseu despre principiul populației (În ediția a II-a, din 1803), economistul englez Thomas R. Malthus compune un adevărat catalog
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]