73,760 matches
-
datorie, nu de curaj. Nu sînt un curajos, sînt un scriitor cinstit, dar nu curajos, pentru că nu am făcut nici o gaură în cer. A scrie despre ceea se întîmplă în jurul tău, a pune în lumină ideile pentru care merită să mori sînt lucruri care țin de sfera datoriei, elementare pentru scriitor." (p. 84). Cu modestie și bun-simț dezarmante, scriitorul descria cu onestitate ceea ce vedea și auzea, chiar dacă acest adevăr, deranjant în cel mai înalt grad pentru autoritățile comuniste, dădea mari dureri
Dialoguri între două lumi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12420_a_13745]
-
asistă și operatorul de imagine Chris Doyle (O iubire imposibilă), considerat de mulți un caligraf al luminii. Eroul e un film care vrea să arate adevărata profunzime a wu xia; nu face din violență un spectacol gratuit - deși personajele nu mor doar o dată, sângele e aproape invizibil - ci încearcă să arate și culisele "ideatice" ale artelor marțiale (codul de onoare, legăturile cu caligrafia, muzica și șahul). De aceea, melodrama inerentă triunghiului amoros Fulg de Nea -Lună - Sabie frântă ajunge pe planul
HollyKong? by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12475_a_13800]
-
xia). Iar contextul amintește de vechea schemă a tragediei - două forțe, ambele legitime în existența lor, se înfruntă. A doua inovație e accentul feminist al filmului, în centrul poveștii aflându-se trei protagoniste: războinica Shu Lien (Michelle Yeoh, Să nu mori azi din seria filmelor Bond), aristocrata Jen (Zhang Ziyi, care o interpretează pe ucenica lui Sabie frântă în Eroul) și cea care pozează drept guvernanta ei, Vulpea de Jad (Cheng Pei Pei). Miza confruntării e sabia lui Li Mu Bai
HollyKong? by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12475_a_13800]
-
Hrusciov, are loc revoluția din Ungaria și, imediat după înăbușirea acesteia, noua strîngere a șurubului la nivelul întregului lagăr comunist. Trupele sovietice sînt retrase din România, este anunțată oficial încheierea cooperativizării, apar primele semne ale liberalizării, la începutul anilor '60. Moare Gheorghe Gheorghiu-Dej, iar noul secretar general al PCR, Nicolae Ceaușescu își trăiește clipa de glorie în august 1968 cînd se opune invadării Cehoslovaciei de către armatele țărilor semnatare ale Tratatului de la Varșovia. Charles de Gaulle și Richard Nixon vin să vadă
Viața cu sufletul la gură by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12464_a_13789]
-
dau un singur exemplu: anul 1980 este expediat de autoare în mai puțin de o filă și jumătate de text. Practic, însemnările din acest an vizează doar două zile: 22 ianuarie și 6 septembrie. La ultima diarista notează sec: "A murit Marin (Preda - n.n.) - după cîteva surprinzător de calde întrevederi" (p. 242). Cam puțin pentru un om pe care Nina Cassian îl consideră azi, la ora bilanțului (vezi p. 282), una dintre cele două iubiri importante din viața ei, fapt cu
Viața cu sufletul la gură by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12464_a_13789]
-
asigura un viitor, despre seninul cerului de vară, despre importanța mesei de prînz. Apoi cîteva - magnifice - "exerciții de stil". Mai pot să scriu?, se întreabă Eugen Ionescu și încearcă - suberbă angoasă!, superb răspuns! - variante scurte ale aceleeași fraze: "1) A murit în zori; 2) a murit noaptea, în somn; 3) era noapte. Mai întîi, l-a trezit un coșmar îngrozitor, țipă, apoi a adormit pentru totdeauna; 4) era acolo, înconjurat de familia sa, în mijlocul căreia se stinse ușor; 5) a fost
" Traiesc de un car de vreme. Am pierdut mult, mult timp" by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12485_a_13810]
-
cerului de vară, despre importanța mesei de prînz. Apoi cîteva - magnifice - "exerciții de stil". Mai pot să scriu?, se întreabă Eugen Ionescu și încearcă - suberbă angoasă!, superb răspuns! - variante scurte ale aceleeași fraze: "1) A murit în zori; 2) a murit noaptea, în somn; 3) era noapte. Mai întîi, l-a trezit un coșmar îngrozitor, țipă, apoi a adormit pentru totdeauna; 4) era acolo, înconjurat de familia sa, în mijlocul căreia se stinse ușor; 5) a fost găsit mort la toaletă. L-
" Traiesc de un car de vreme. Am pierdut mult, mult timp" by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12485_a_13810]
-
cronicari muzicali ai culturii române, fără nici o exagerațiune: "...ciocârliile se înălțau în aer ca niște mici bombe, apoi se opreau în loc, și, bătând din aripi, împleteau aerul cu melodioasele lor cântări. Prepelițele, aceste inocente și fricoase păsări, ce nasc și mor în iarba livezilor și în frunzele dese ale dumbrăvilor, prin vocea lor monotonă, dar ritmică, păreau că servă de regulator al cadențelor acestui concert divin..." (Ocna părăsită, capitolul 21). Corupția vremii are și ea definiția ei: "Erau niște lingușeli pline
Crochiuri de epocă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12491_a_13816]
-
vorbele din vremea lor. Apoi experimentul merge mai departe și personajele sînt puse să comenteze experiențele scriitorului ca și cum ar fi prezente și ele la Castelul Solitude. Singuraticul scriitor se întoarce în trecut reproducînd o experiență cvasi-proustiană, în vreme ce oameni care au murit cu ceva timp în urmă pot participa din nou la evenimentele prezentului. "- Eh, a venit vremea să o iau spre casă, îmi zic, și chiar atunci răsar toți; și Ucunuțu cu grătarul pentru chef, și tovarășul Gross, și domnul profesor
Balul fantomelor blajine by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12509_a_13834]
-
Miquel. - Unchiul și-a șters o lacrimă cu batista mototolită. - Am făcut uz de dreptul de naș ca să-mi rămână pentru totdeauna o amintire a iubirii mele. Dar ai tăi nu știau. - Nu mai erați împreună când m-am născut? - Murise, Miquel. De mulți ani. L-au omorât. - Ce? - Și-apoi, după o tăcere plină de umbre. - Cine? Niciodată n-am fost împreună, Miquel și cu mine. Ne vedeam pe ascuns. Sau printre oameni, prefăcându-ne că nu suntem ce suntem
Umbra eunucului by Jana Balacciu Matei () [Corola-journal/Journalistic/12501_a_13826]
-
fost frig, și nu era. Și-a adus iar aminte de femeia cu buze roșii din tren și i-a trimis un sărut cu gândul. Mai era jumătate de oră. A calculat că da, c-o s-ajungă la timp să moară. La Arcul de Triumf, Miquel Rossell a coborât din tramvai și-a luat-o pe strada Trafalgar, din prudență, să poată să vadă dacă se-ntâmplă ceva ciudat la locu-ntâlnirii. N-a observat nimic. Nici nu era specialist. Era doar
Umbra eunucului by Jana Balacciu Matei () [Corola-journal/Journalistic/12501_a_13826]
-
și visam că-n câteva luni o să ne putem regăsi. Nu-mi închipuiam c-o să intre în grupurile de partizani. - Și-a suflat iar nasul. - Clar că știindu-l cum e... - A oftat din adâncul amintirii. - Miquel al meu putea muri doar dacă-l trăda cineva, ca eroii mei clasici. Au tăcut, o tăcere lungă. Până când Miquel, care nu plânsese, n-a mai putut. - Știi cine i-a trădat? - Da. - Cine? - Cineva care, eliminându-l pe Miquel al meu, omora un
Umbra eunucului by Jana Balacciu Matei () [Corola-journal/Journalistic/12501_a_13826]
-
de tandreță... Nu mă interesează să fiu confrate cu toți publiciștii. Și ideea de confrate e de înțeles între avocați, dar nu între scriitori, adică între oameni care îți publică părerile, bune sau rele. Ei bine, mă gîndeam că voi muri fără posteritate și deci am trăit degeaba. Pe urmă, cînd s-a născut fiul meu, și foarte puțin după aia, al lui...Că eu am doi băieți, din care unul e tatăl celuilalt. Asta e. Au crescut. Amîndoi. Unul are
Musafiri în casa Paleologu by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12473_a_13798]
-
meu, și foarte puțin după aia, al lui...Că eu am doi băieți, din care unul e tatăl celuilalt. Asta e. Au crescut. Amîndoi. Unul are 32 de ani și altul are 12. Ei bine, mă gîndeam că pot să mor liniștit, că după mine rămîne această descendență. Mor foarte neliniștit ! Mi se pare că acești copii vor trăi într-o lume infernală și inimaginabil de monstruoasă, cum n-a mai fost în trecut în istorie. Și mă tem că așa
Musafiri în casa Paleologu by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12473_a_13798]
-
Că eu am doi băieți, din care unul e tatăl celuilalt. Asta e. Au crescut. Amîndoi. Unul are 32 de ani și altul are 12. Ei bine, mă gîndeam că pot să mor liniștit, că după mine rămîne această descendență. Mor foarte neliniștit ! Mi se pare că acești copii vor trăi într-o lume infernală și inimaginabil de monstruoasă, cum n-a mai fost în trecut în istorie. Și mă tem că așa o să fie. Cînd văd ce se petrece acuma
Musafiri în casa Paleologu by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12473_a_13798]
-
Această Nouchetta Gafencu a fost de o remarcabilă inteligență...Cînd Gafencu fondase și conducea ziarul Timpul, și ea se ocupa mult de Timpul, de pagina a doua în principal, dar și de rest, și știu de la niște gazetari care au murit, dar erau atunci gazetari tineri, că cucoana asta era capabilă să creeze și să stimuleze o emulație profesională pasională în redacția acestui ziar. Care a fost un mare ziar, foarte bun ziar. Mulțumită în mare măsură ei. Și lui bărbatu
Musafiri în casa Paleologu by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12473_a_13798]
-
o persoană cu reputație proastă, dar foarte isteață și plină de farmec. Asta-i principalul lucru ! Laura Guțanu: În ultimii ani de viață a fost implicat în tot felul de discuții ale exilului.... Al.P.: Fatalmente. Mai ales după ce a murit. (rîdem) L.G.: Și păcat că s-au pierdut caietele cu jurnalul lui Gafencu. Sau credeți că mai există? Al.P.: E greu să cred că un jurnal al cuiva de seamă dispare pur și simplu. L.G.:Argetoianu? Al.P.: Pentru
Musafiri în casa Paleologu by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12473_a_13798]
-
care era foarte prieten cu el, pe care Pallady îl domina, bineînțeles, fiindcă ăsta era un domn distins care nu știa decît să joace cărți, și Pallady îl domina. Am primit cadou de la această rudă a mea.... Adică cînd a murit mi-a lăsat, bastonul lui Pallady, care acum e la Paris, lăsat de fiul meu la cineva și s-a dus să îl ia, să îl aducă în țară, un baston frumos, dar incomod, al lui Pallady, și cîteva desene
Musafiri în casa Paleologu by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12473_a_13798]
-
lui inspiratori, Voltaire) și se stinge la 24 august 1820, la Lwow. De remarcat faptul că nu se cunoaște pînă astăzi nici un portret de-al său, iar din puținele date legate de sfîrșitul vieții s-ar putea deduce că a murit sărac (lăsase datorii în sumă de 4829,37 florini și lucruri în valoare de numai 430,19 florini - dacă e să dăm glas și concretețe surselor lui Al. Piru din Varia ) și hărțuit de creditori precum Odobescu, cu care împărtășește
August - Septembrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/12514_a_13839]
-
fi interzisă prin lege, ei ar citi cu ferestrele camuflate și cu cineva de pază la poartă. Am să-ți povestesc o anecdotă: Mă aflam la Paris în timpul mișcărilor studențești. Pe peretele din fața hotelului meu, cineva a scris: "Dumnezeu a murit. Semnat: Nietzsche". A doua zi, a apărut dedesubt: "Nietzsche a murit. Semnat: Dumnezeu". Așadar în ce privește profeția legată de moartea literaturii, cred că o să moară profeția. A.R.: Vă mulțumesc pentru stoicismul și bunăvoința cu care mi-ați răspuns și vă
Amos Oz: "Cred că există o similitudine între un romancier și un agent secret" by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/12453_a_13778]
-
cu cineva de pază la poartă. Am să-ți povestesc o anecdotă: Mă aflam la Paris în timpul mișcărilor studențești. Pe peretele din fața hotelului meu, cineva a scris: "Dumnezeu a murit. Semnat: Nietzsche". A doua zi, a apărut dedesubt: "Nietzsche a murit. Semnat: Dumnezeu". Așadar în ce privește profeția legată de moartea literaturii, cred că o să moară profeția. A.R.: Vă mulțumesc pentru stoicismul și bunăvoința cu care mi-ați răspuns și vă doresc ca de la premiul Ovidius să zburați, fără escală, la premiul
Amos Oz: "Cred că există o similitudine între un romancier și un agent secret" by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/12453_a_13778]
-
maternă este un ceas care "se îngroapă în pielea copilului", din care ácele taie mici felii; copilul are două limbi, una dintre ele crește înăuntru... Figura tatălui, deși ar trebui să structureze axa universului, o deformează și mai puternic: "tatăl moare în absență" în timp ce "mama trăiește în leșin". Părinții tăiați se intitulează un text în care alegoria nunții se transformă - sub presiunea menajului cotidian - în tabloul macabru al unei case cu susul în jos, în care cei doi părinți așezați pe
Marea dereticată, șosetele închiriate și Doamna Untură by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12502_a_13827]
-
banale dobîndesc virtuți magice. Există chiar o recurență a unor obiecte care, aidoma păpușilor rusești, înglobează, înghit la infinit ființe și lucruri: valize, case, camere, saci, oglinzi, frigidere, cămări în care sunt ascunși "îngeri congelați". în acest univers se poate muri de "o mie optzeci de ori"; o femeie căreia îi moare bărbatul face un cerc cu cretă albă în jurul lui și se așează în el; iubirile se pot naște la "prima moarte"; mama care moare îi lasă moștenire copilului o
Marea dereticată, șosetele închiriate și Doamna Untură by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12502_a_13827]
-
care, aidoma păpușilor rusești, înglobează, înghit la infinit ființe și lucruri: valize, case, camere, saci, oglinzi, frigidere, cămări în care sunt ascunși "îngeri congelați". în acest univers se poate muri de "o mie optzeci de ori"; o femeie căreia îi moare bărbatul face un cerc cu cretă albă în jurul lui și se așează în el; iubirile se pot naște la "prima moarte"; mama care moare îi lasă moștenire copilului o cutie cu bătăile inimii ei... Dramele și tragediile, întîmplările vesele și
Marea dereticată, șosetele închiriate și Doamna Untură by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12502_a_13827]
-
în acest univers se poate muri de "o mie optzeci de ori"; o femeie căreia îi moare bărbatul face un cerc cu cretă albă în jurul lui și se așează în el; iubirile se pot naște la "prima moarte"; mama care moare îi lasă moștenire copilului o cutie cu bătăile inimii ei... Dramele și tragediile, întîmplările vesele și triste se petrec în hoteluri, case, cămine de bătrîni, camere, pivnițe, grădini, săli de așteptare, farmacii, păduri... și în cer. Un cer pe care
Marea dereticată, șosetele închiriate și Doamna Untură by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12502_a_13827]