4,086 matches
-
petiții” în holul mare, la masa cu sticlă. Petiții scrise caligrafic, frumos, în limbajul conțopistic al timpului, scrise - contra cost - cu condei și peniță de tablă, muiată pedant în călimara de birou, în care se mai găsea, uneori, câte-o muscă moartă. Era ocupația câtorva întreprintători particulari, veterani de război, mi se pare, cu niscaiva știință de carte. (Nu era puțin!). Oamenii cu necazuri trimeteau câte-o petiție, o cerere, o plângere. Plăteau puțin, dar câștigau ceva foarte important pentru ei
MICI TABLOURI DE-ALTĂDATĂ de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 796 din 06 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345598_a_346927]
-
lume? CUCU: Ca la circ, nu alta. Și fiecare își da cu părerea și comenta în fel și chip. Unii spuneau că deh, la așa conferință, așa căsnicie: adică model! Alții dădeau vina pe ea că a devenit rea de muscă tocmai acum când trebuia să se cumințească. Alții că musafirul e de vină, dacă se grăbea și el un pic, scăpa de belea. DOAMNA CUCU: Amuzant,amuzant. Se aude soneria. Cucu tresare speriat. Se dezmeticește, vrea să pornească glonț spre
COANA MARE SE MĂRITĂ (1) de ION UNTARU în ediţia nr. 733 din 02 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345653_a_346982]
-
GREIERELE ȘI FURNICA Autor: Dan Norea Publicat în: Ediția nr. 1327 din 19 august 2014 Toate Articolele Autorului Fabulă după La Fontaine “Petrecuse cu chitara toată vara. Însă iată că-ntr-o zi când vifornița porni, Greierele se trezi fără muscă , fără râmă, fără umbră de fărâmă. Ce să facă? ... Hai să ceară la Furnică, pân' la vară” Știm cu toții - nu i-a dat, Însă nu s-a terminat Ca-n povestea de mai sus. Cineva discret mi-a spus Că
GREIERELE ŞI FURNICA de DAN NOREA în ediţia nr. 1327 din 19 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352153_a_353482]
-
de ăștia? Bunul simț, nu? Mi-aș mai dori ca românii să nu mai aplece urechea la mincinoșii care spun că Regele Mihai I a fugit din țară cu vagoane de tren pline cu aur, în niște timpuri când nici musca nu scăpa necontrolată de ruși la graniță!!! Mi-aș dori ca românii să-i întrebe pe acești așa-zis istorici, care spun astfel de gogomănii, dacă au trăit acele timpuri sau dacă au văzut măcar cu ochii lor cele pe
UN FENOMEN NEDORIT, SAU NECESAR? de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355839_a_357168]
-
sub copită Și revenim la statul drept cu greu, Mereu râvnit ai fost pământul meu, Cu soarta ta mereu pecetluită. Mereu a fost un Om din colb să te ridice Cu pieptul cât un munte, dușmanii neiertând, Acum căței te muscă, te latră, și te vând Le va veni răsplată de n-o s-o poată duce. Referință Bibliografică: Române... / Valeria Iacob Tamaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 246, Anul I, 03 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Valeria Iacob
ROMÂNE... de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355969_a_357298]
-
altceva, Despre copaci sau statui, Despre ceva ce nu se mișcă Și nu poate vorbi. Să facem aluzie doar la realitate Ca nu cumva realitatea Să se supere pe noi. Evident, puțini au strigat „Jos Hitler!” Sub dictatura hitleristă. Excrementele muștelor stau pe tavan, Muștele nu vorbesc, Ele au ochi mari și pot zbura, Sunt negre, au antene Și număr mic, Au microfoane și megafoane Și își fac veacul În jurul nostru. În general m-am săturat Să tot găsesc metafore, Să
DRUM ÎNCHIS de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354801_a_356130]
-
statui, Despre ceva ce nu se mișcă Și nu poate vorbi. Să facem aluzie doar la realitate Ca nu cumva realitatea Să se supere pe noi. Evident, puțini au strigat „Jos Hitler!” Sub dictatura hitleristă. Excrementele muștelor stau pe tavan, Muștele nu vorbesc, Ele au ochi mari și pot zbura, Sunt negre, au antene Și număr mic, Au microfoane și megafoane Și își fac veacul În jurul nostru. În general m-am săturat Să tot găsesc metafore, Să tot scriu fabule, alegorii
DRUM ÎNCHIS de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354801_a_356130]
-
și pot zbura, Sunt negre, au antene Și număr mic, Au microfoane și megafoane Și își fac veacul În jurul nostru. În general m-am săturat Să tot găsesc metafore, Să tot scriu fabule, alegorii. În fond fiecare știe Cine sunt muștele, Cine sunt statuile, Cine sunt copacii, Cine a fost Hitler. Vreau să scriu poezie, Nu vreau să scriu fabule, Nu vreau să scriu caracterizări, Nu vreau să scriu reclamații, Nu vreau să-mi scriu biografia, Nu vreau să scriu epitafuri
DRUM ÎNCHIS de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354801_a_356130]
-
încape ea în câteva cuvinte. Știe oricine, Poezia nu a declanșat revoluții, Nu a ucis - decât pe poeți Pentru că ea e o aripă transparentă, Nicio pasăre nu și-a folosit aripa Ca să înjunghie. În fine, să vorbim totuși despre altceva! Muștele încă zboară, Excrementele mă privesc din tavan Și eu strig: Gata! Ajunge! Jos pușcăriile! Jos spitalele! Jos frica! Jos muștele! Ajunge! Nu vedeți că sunt ocupat? Nu vedeți că n-am timp? Nu vedeți că trăiesc? Nu vedeți că scriem
DRUM ÎNCHIS de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354801_a_356130]
-
e o aripă transparentă, Nicio pasăre nu și-a folosit aripa Ca să înjunghie. În fine, să vorbim totuși despre altceva! Muștele încă zboară, Excrementele mă privesc din tavan Și eu strig: Gata! Ajunge! Jos pușcăriile! Jos spitalele! Jos frica! Jos muștele! Ajunge! Nu vedeți că sunt ocupat? Nu vedeți că n-am timp? Nu vedeți că trăiesc? Nu vedeți că scriem toți aceleași fabule În loc să scriem măcar Un singur adevăr? Din volumul CU ÎN-CE-TI-NI-TO-RUL, Editura ANAMAROL, 2010 Referință Bibliografică: DRUM ÎNCHIS
DRUM ÎNCHIS de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354801_a_356130]
-
cu Basa, ca înainte de Hiatus, să împlinim și puțin rusofon sinteza culturală dintre Occident și Orient visată de interbelici, dimpotrivă, vom kosovi, ca flux material, energetic, semiotic, și Covasna, fiindcă, vorba separatistului: n-am făcut nici cât un ou de muscă pentru a-l găzdui și a-l înveșnici pe Marele Ștefan în sufletele noastre. De nu cumva, din vrerea multora privind Imposibila Unire, vom inventa și întinde în două-trei generații poduri de floricele peste Milcovul blăstemat, între noi și o
POSTROMÂNISMUL (3) – PRINCIPALELE TEZE SUBÎNŢELESE ALE POSTROMÂNISMULUI de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 607 din 29 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355309_a_356638]
-
Nuvela va fi inclusă în volumul său de debut din 1948, Întâlnirea din pământuri. În nuvela care dă numele volumului, criticii recunosc imediat pe tatăl autorului, care va apărea cu nume schimbat în Moromeții. Ea este construită pornind de la tehnica „muștei pe perete“ (o narațiune perfect obiectivată, behavioristă, folosită în epocă de Albert Camus, William Faulkner sau mai târziu de Truman Capote). Un precursor al lui Marin Preda din literatura română fusese Anton Holban în nuvela Chinuri. Între 1943-1945 este luat
DACĂ DRAGOSTE NU E, NIMIC NU E... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 608 din 30 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355315_a_356644]
-
străzii în alt colț Până-n zori Când cocoșul se umflă-n pene Și lunea își duce pachetul pe umeri. Eu mă plictisesc să tot număr Stropii de lene, La fiecare pas Slobosesc din tâmple cocori- Idei ce-mi bâzâie ca muștele la nas, Sau ca ciocanul vibrând pe nicovală. Pachetul cu plictiseală... Al.Florin Țene Referință Bibliografică: Pachetul cu plictiseală / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 311, Anul I, 07 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Al
PACHETUL CU PLICTISEALĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355409_a_356738]
-
extern al Israelului, Mossad-ul. În urmă cu mai mulți ani, remarcabilul analist (specialist în servicii secrete) George Dora, semnala în periodicul la care semna acum vreo 7 ani, că prăbușirea avioanelor militare românești, respectiv a MIG-urile ce cădeau ca muștele, are legătură cu activitatea de sabotaj organizată de Mossad pentru a determina ca în întreaga aviație militară românească să fie implementat sistemul de ghidaj electronic ȘOCAT, aparținând firmei israeliene Elbit System Ltd. În afară de faptul că, într-adevăr, sistemul ȘOCAT este
CAP. 15 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 274 din 01 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355501_a_356830]
-
crescut vite și, într-o zi, bătrînul m-a chemat la el și m-a pus să iscălesc o hîrtie. Peste doi ani, după moartea lui, am moștenit totul, am avut cinci fete, doamne iartă-mă!, una mai rea de muscă decît cealaltă, pe care cu chiu cu vai le-am așezat la casele lor și, într-o zi, m-am trezit mort! Asta este toată povestea vieții mele. Am avut necazuri? Cu duiumul! Am avut bucurii? Știam să mă bucur
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 55-56 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356743_a_358072]
-
alt creator este echilibrată,de bun gust și la obiect, față de critica aceluia care nu a creat niciodată o operă de artă,care este făcută fără obiecții pertinente,care este filozofardă,abstractă,mai concret criticul de această factură este precum musca la arat,din bine cunoscuta fabulă.Limbajul critic trebuie să fie bivalent,bastard,straniu și baroc, care pe lângă faptul că are propria-i utilitate, trebuie să aibă frumusețea lui.Va venii vremea ca operele literare scrise în secolele trecute să
6-METAFORE CE ŢIN DE MÂNĂ IDEILE SĂ NU RĂTĂCEASCĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356792_a_358121]
-
o să facă spume cînd o s-o vadă și s-a terminat cu domnișoara Adelina, pirostiile o așteaptă! După ce cu greu a reușit s-o gonească acasă pe rotofeia ei prietenă, pentru că, da, mai erau prietene, cu toate că uneori era ca o muscă și își dorea s-o strivească de perete cu ziarul, Adelina și-a făcut o cafea, și-a aprins o țigară și s-a așezat în fotoliul ei preferat din fața televizorului și a început să rîdă de una singură ca
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 56-59 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356747_a_358076]
-
GÂNGURIT DE PRUNC...) Autor: Valeria Iacob Tamaș Publicat în: Ediția nr. 282 din 09 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului gângurit de prunc- razele lunii aurind leagănul de lemn cântec de leagăn- petalele mușcatei pică de somn la sânul mamei- o muscă dă târcoale pruncului lacom drum înfundat - până și pădurea are secretele ei peste poiană ascultand ruga florii - un nor rătăcit prin zăpadă doar pașii ultimului drumeț - firavă luna ... bradul aruncat împodobit de stele- un căine alături Referință Bibliografică: haiku (gângurit
HAIKU (GÂNGURIT DE PRUNC...) de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356961_a_358290]
-
ECOUL NOPȚII Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 296 din 23 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Poem de Al.FLORIN ȚENE Ecoul nopții Când ți se termină fânul și ți se dezumflă roata cu spițe de fag și muștele secolului te asaltează cu zumzet de bombardiere dincoace de prag, când singurătatea își răsucește burghiul în inima ta când nu ai alt punct de sprijin decât balamaua care mai ține ușa nopții fără nici-o stea iar carul mic pe cer
ECOUL NOPŢII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356974_a_358303]
-
președinte Băsescu. Că de aia a fost musai și un CNSAS cu un Dinescu revoluționar la cârmă. Chiar dacă nea Grigore nu ar fi un subiect interesant pentru lege, că doar nu a fost el mai grozav .. Cristi Rădulescu ori Mona Muscă, bunăoară! Nea Grigore a fost și a rămas un om cumsecade și cu o funcție prea mică în partidul acela condamnat de istoria Comisiei Tismăneanu... Adevărat că a fost o istorie comandată de președintele mai sus amintit dar, orice s-
CU GÂNDUL LA ZIUA DE MÂINE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356963_a_358292]
-
tac. -Și cu noaptea ce să mă fac? -Nu ți-am spus? ca să tac... Cu mainele-cainele asta e o poveste: ma-sa nu mai este dar îi vorbește și-l sfătuiește cu venin senin: -Du-te la ăla de te așteaptă Musca-l de mâna dreaptă ca să scrie o nerozie poezie să se numesca. -Dar dacă m-o da afară? -Nu-i atât de drept ca să moară... -Da’ dacă m-o lovi c-un retevei? -Trebuie să știi cum să-l iei; îi
ADRIAN PINTEA, POEZIE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 283 din 10 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356713_a_358042]
-
lovi c-un retevei? -Trebuie să știi cum să-l iei; îi vorbești de casă, si de părinți și când o plânge, ia-l în dinți... -Da’ dacă m-o face câinele lui? -Rămâi al lui... haihui... Mainele-cainele m-ar musca dar noaptea mai este încă a mea. -Mă, pleacă de-aici! -Nu mă mișc, să mă pici! -Ce vrei să-mi iei? -Ce-o mai rămâne... ce-oi mă găsi... -Piei! -Nu te răsti! -Mă, eu am iubit si-oi mai
ADRIAN PINTEA, POEZIE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 283 din 10 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356713_a_358042]
-
Ediția nr. 299 din 26 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Nu înțeleg Nu înțeleg de ce îmbătrânesc cocorii, Copacii, câinii, uneori îmbătrânesc și eu, De ce cad stelele, de ce zac în biblioteci Clasicii, de ce mă uită iubita, chiar și ura Îmbătrânește, numai muștele zboară vioaie, Ce ar fi să ne transmutăm în muște? Plictisit, cineva dă din mână, Dar se vede că pielea mâinii este îmbătrânită, Venele sunt albastre, umflate, Numai când scriu, sub degetele mele Râd ghiocei. Nu e ușor să mori
NU ÎNŢELEG de BORIS MEHR în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356775_a_358104]
-
Nu înțeleg Nu înțeleg de ce îmbătrânesc cocorii, Copacii, câinii, uneori îmbătrânesc și eu, De ce cad stelele, de ce zac în biblioteci Clasicii, de ce mă uită iubita, chiar și ura Îmbătrânește, numai muștele zboară vioaie, Ce ar fi să ne transmutăm în muște? Plictisit, cineva dă din mână, Dar se vede că pielea mâinii este îmbătrânită, Venele sunt albastre, umflate, Numai când scriu, sub degetele mele Râd ghiocei. Nu e ușor să mori de moarte bună, În ce pustiu te duci? Cine te
NU ÎNŢELEG de BORIS MEHR în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356775_a_358104]
-
din evacuare - eu sunt din Bucovina, la o jumătate de kilometru până la actuala graniță cu Ucraina - mi-am dat seama dintr-odată că locul unde mergeam și mă jucam, unde pășteam vitele și oile, cu caii și-i apăram de muște cât se-ncărca căruța, mi-era interzis și n-aveam nici o explicație. Mă simțeam dator să-mi pun întrebarea, la modul unui copil de 12 ani: „Ce s-a întâmplat? De ce comedia asta sinistră, care se joacă cu noi?” În
INTERVIU CU SCRIITORUL ŞI OMUL POLITIC GEORGE MUNTEAN (17 NOIEMBRIE 1932 – 01 IUNIE 2004) de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 876 din 25 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354922_a_356251]