5,301 matches
-
vase pentru navigarea interioară și exterioară și tot ce privește la echiparea, armarea și aprovizionarea unui vas. 16. Expedițiunile maritime, închirierile de vase, împrumuturile maritime și toate contractele privitoare la comerțul de mare și la navigațiune. 17. Asigurările terestre, chiar mutuale, în contra daunelor și asupra vieții. 18. Asigurările, chiar mutuale, contra riscurilor navigațiunei. 19. Depozitele pentru cauza de comerț. 20. Depozitele în docuri și antrepozite, precum și toate operațiunile asupra recipiselor de depozit (warante) și asupra scrisurilor de gaj, liberate de ele
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
privește la echiparea, armarea și aprovizionarea unui vas. 16. Expedițiunile maritime, închirierile de vase, împrumuturile maritime și toate contractele privitoare la comerțul de mare și la navigațiune. 17. Asigurările terestre, chiar mutuale, în contra daunelor și asupra vieții. 18. Asigurările, chiar mutuale, contra riscurilor navigațiunei. 19. Depozitele pentru cauza de comerț. 20. Depozitele în docuri și antrepozite, precum și toate operațiunile asupra recipiselor de depozit (warante) și asupra scrisurilor de gaj, liberate de ele". 10 Art. 4 C.com. avea următorul conținut: "Se socotesc
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
de la Marea Roșie și Canalul Suez, porturile marocane Casablanca, Kenitra, Tanger, Tetouan, precum și porturile Al-Kuwait, Doha, Al-Ruays, Manama, Abu-Dhabi, Sharjah, Fujairah din Golful Persic sunt folosite de către flota militară americană pentru coordonarea operațiunilor de supraveghere regională, în baza protocoalelor de asistență mutuală încheiate de S.U.A. cu Egipt, Maroc, Kuwait, Bahrain, Qatar și E.A.U. Porturile saudite Jeddah, Ad-Damman, Dahran, au fost folosite până în 2003 de forțele americane, în baza acordurilor americano-saudite, dată după care Arabia Saudită a solicitat unilateral sistarea folosirii lor de către
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
probleme spre deosebire de ceea ce vechii greci înțelegeau prin acest concept (estompare a conflictelor și rezolvare a problemelor cel puțin până în secolul al V-lea î. Hr., când politica greacă se transformă în opusul ei)? De ce societatea modernă se lasă condusă de raportul mutual politică-război? De ce politica de azi nu poate fi politică în semnificația ei originară, aceea prezentă în Grecia antică? Țesătura scriiturii foucauldiene nu este atât de dificilă precum pare la o primă vedere. Istoricul nostru își prezintă "structural", schematic, destul de coerent
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
creației, în artă și în scris. Evident că ele nu sunt opuse. Orice pierdere a controlului (în spațiul social, public) asupra gândirii, asupra limbajului și asupra acțiunii devine o nerațiune, partea negativă și negativizantă a manifestării umane și a intoleranței mutuale dintre eu și ceilalți. Rațiunea și nerațiunea se completează într-un spațiu social- politic maniheist, care se vrea controlat și dominat de către grupurile umane. Acestea "livrează" societății anumite idei și interese, anumite "norme" de comportament social. Simbolurile vieții intelectualiza(n
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
polemic, teatral, de precizare a soluțiilor și/sau a opțiunilor. "De stânga" sau "de dreapta"? Opțiuni doar pentru creierele slabe și afectate de arbitrariul unor vremuri represive. La fel cum sexul e centrat pe reprimare, pe jocul activ-pasiv, pe relații mutuale de putere, tot așa, politica în forma ei "de reprezentare" se înscrie într-un joc activ-pasiv. Acest joc religios și intolerant de manifestare a puterii moderne nu este numai într-o singură direcție, ci mutual. Problema este că politicul activează
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
pe jocul activ-pasiv, pe relații mutuale de putere, tot așa, politica în forma ei "de reprezentare" se înscrie într-un joc activ-pasiv. Acest joc religios și intolerant de manifestare a puterii moderne nu este numai într-o singură direcție, ci mutual. Problema este că politicul activează prea mult fie pe creierele indivizilor (intelectuali) înregimentați în platforme program, fie prin măsuri arbitrare, fie prin mijloace subversive de acțiune prin folosirea "autorităților simbolice". Politica reprezentării este în situația agitată a adolescenților care au
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
cu întreaga percepție și tradiție kantiană, atunci când spune că puterea este un proces difuz, circular, și imprevizibil al spiritului uman, că ea nu se exercită într-o singură direcție, de la elite la popor sau viceversa. Puterea reprezintă un proces circular, mutual și difuz, un proces imprevizibil prin care oamenii participă la viața social-politică. Autoritățile exercită putere doar acolo unde au un fond epistemic și moral. Această concepție despre putere nu înseamnă că factorii de intervenție politică nu încearcă să "colonizeze" puterea
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
Foucault, se susțin prin raporturi, la fel de complexe, ale cunoașterii din cadrul instituțiilor moderne, iar orice câmp de cunoaștere implică unul al puterii social-politice. Cunoașterea modernă și funcționalitatea ei social-politică sunt precum niște săbii cu două tăișuri sau ca o relație circulară, mutuală între cei care creează cunoaștere și cei care exercită putere prin intermediul ei. Prin cunoaștere poți tăia, dar la rândul tău poți fi tăiat de ea. Poți obține anumite drepturi, avantaje, privilegii, dar poți fi și atacat prin ea, marginalizat social
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
lui Foucault "nu există relație de putere fără constituirea corelativă a unui câmp de cunoaștere, și nici cunoaștere care să nu presupună și în același timp să nu dea naștere unor relații de putere"94. O asemenea concepție a raporturilor mutuale dintre cunoașterea și puterea modernă ridică unele întrebări: 1) De ce nu poate exista o cunoaștere în afara puterii și care să nu mai producă relații de putere? 2) De ce nu poate exista o putere în afara cunoașterii și care să nu se
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
se manifestă relațiile de putere între oameni? Când Foucault vorbește despre putere, el nu se referă la o formă insularizată a acesteia (puterea politicienilor, puterea intelectualilor, puterea muncitorilor sau a aristocraților), ci la putere în diverse forme, într-un proces mutual și tranzitoriu, complementar sau contradictoriu între guvernanți și guvernați. Însă guvernații pot guverna, la rândul lor, dincolo de puterea guvernanților! Puterea (social-politică) și (contra-)efectele sale se conturează prin intermediul relațiilor sociale. Atunci când A. Comte se pronunța pentru o analiză a relațiilor
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
de relații. Acest mod de a practica puterea este mai mult o luptă istoricistă decât un contract; exercitare decât posesiune; menținerea privilegiilor dobândite, de multe ori prin practici incorecte, discriminante, decât posibilitatea unor alegeri social-politice multiple. Un soi de luptă mutuală între guvernanți și ceilalți, între grupuri umane între ele, între diverși lideri politici și intelectuali; o luptă ce "trece dincolo de ei, se sprijină pe ei, așa cum și ei, la rândul lor, în lupta împotriva puterii, se sprijină pe punctele de
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
în termeni de interdicție, și nu în termeni de posibilitate și de alegere multiplă. Nu o lege devenită "o gestionare a ilegalismelor", cum spunea Deleuze, ci o lege care-ți arată posibilitățile de acțiune, care se gândește într-o relație mutuală și echilibrată cu ceilalți. O lege cu adevărat pozitivă începe cu "Da", și nu cu un "Nu". Un raport echilibrat între ce oferi tu și ceea ce oferă societatea. De asemenea, practica juridică ar fi bine să se bazeze pe o
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
modernă spre libertate prin capital este, în fond, năzuința spre egalitate cu bogații zilei, cu privilegiații sistemului, cu toți aceia care se iluzionează că dețin puterea. Toată această luptă modernă pentru "egalitate și libertate în drepturi" se înscrie în raporturile mutuale dintre cele două aspirații. Libertatea și egalitatea sunt complementare. O întreagă filosofie politică ar fi de gândit, dar nu din perspectiva uzată a libertății și a puterii, așa cum au făcut-o celebri gânditori moderni, ci din aceea a relațiilor sociale
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
fi fost ajutați de intelocrați. Toți acei specialiști într-ale cunoașterii și științei, practic, au implementat ideile liderilor lor printr-o politică teroristă și a fricii. Diminuarea curajului în lumea modernă ar fi bine să o privim într-un raport mutual cu politica fricii și a terorii. Pe fondul unei îndoctrinări, al unui servilism și al unei lașități intelectuale au fost posibile și Auschwitz-ul, și Gulagul. În fățărnicia intelectualistă, elitistă se află condițiile (de producere) ale nazismului și ale comunismului. "Elita
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
stă în seria scrierilor istoricilor, dincolo de o formă comună de înțelegere a dinamicii sale, devine o iluzie teoretică și de hegemonie lingvistică. Istoria e pentru acțiune, nu atât pentru arta narativă. Ar fi util să înțelegem istoria ca un raport mutual între tehnicități și socio-umane, între o gândire fizico-matematică și una umanistă, între abstract și concret. Idealul unei "unificări a cunoașterii", la care visează pozitiviștii de ieri și de azi, nu se poate atinge decât printr-o investigație sub raport istoric
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
White. Hayden mărturisea că "the thinker dearest to me is Barthes, definitely"245. Teoria reperării "protocolului lingvistic" din finalul cărții Metahistory e de inspirație foucauldiană 246 din moment ce conceptul e împrumutat de la istoricul francez. Între White și Foucault au loc schimburi mutuale de idei și de concepte: "strategii discursive", "tehnici narative" la White sau "tehnici enunțiative", "practici și formațiuni discursive" la Foucault. Stilul retorico-persuasiv și formalist-structuralist din Metahistory (1973) este greu de regăsit în următoarele trei volume de eseuri, denumite Tropics of
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
din 11.09.2001, S.U.A. și-au retras bazele din Arabia Saudită, inclusiv Centrul de comandă, pe care le-au transferat în 2003 în Qatar (Comandamentul), în Kuwait, în E.A.U. și în Irak, în baza unor acorduri bilaterale de asistență mutuală încheiate cu guvernele statelor menționate. Tot prin transfer de drepturi, Federația Rusă a obținut dreptul de folosință asupra unor locații civile sau militare de pe teritoriul unor state arabe, considerate de importanță strategică pentru Rusia. În acest sens, Guvernul sovietic a
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
acestuia și pentru baza navală de la Banyas. De asemenea, în perioada existenței Yemenului de Sud, stat de orientare marxistă, fosta U.R.S.S. a instalat în anii ’70 -’80 facilități militare în insula Socotra, în baza tratatului de prietenie și asistență mutuală încheiat cu acest stat. Sistemul concesiunilor temporare este o formă particulară de transfer de drepturi, revolută în perioada contemporană, practicată în trecut în raporturile dintre marile puteri și state aflate într-o situație economică de dependență față de ele. Canalul de
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
Îndreptarea legii acordă largi spații fiecăruia dintre ele, dar în practica cotidiană cel mai frecvent apar cele mai sus-menționate. Lumea catolică, în schimb, n-a reținut decât șase motive importante ce puteau fi invocate pentru a divorța, și anume: consimțământul mutual pentru a se călugări, adulterul, erezia, vrăjitoria, violența și traiul rău. O altă diferență existentă întrecele două lumi se remarcă: în timp ce pentru spațiul ortodox separarea este definitivă și dă dreptul celui divorțat de a se recăsători, în spațiul catolic divorțul
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
comunicării specifice activităților proiectului, comportament care să permită o integrare socială eficientă. Socializarea reprezintă procesul social fundamental prin care societatea își proiectează, reproduce și promovează modelul normativ și cultural specific prin conduitele adecvate ale membrilor săi. Acest proces presupune relații mutuale de ajustare a propriului comportament în cadrul unui sistem social (indivizi, grupuri, norme, valori, acțiuni. Socializarea individului este un proces de integrare a acestuia în societate, proces care se materializează prin însușirea de către individ a experienței vieții sociale, a normelor comportamentale
Paradigma educaţiei fizice şi Sportului by Mihailescu Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1777_a_3169]
-
echilibrul social, reclamă prezența acestui factor. Ideea de bază pe care se sprijină societatea modernă e desigur aceea care, stipulând separația puterilor în stat, previne posibilitatea de a se ajunge la absolutism, dictatură, tiranie. Definirea precisă a competențelor și controlul mutual fac ca puterea legiuitoare, cea judecătorească și cea executivă să se armonizeze reciproc, asigurând un exercițiu cât mai deplin al drepturilor fiecărui cetățean. Problema e, în orice sistem democratic, ca nimeni să nu dețină atâta putere încât aceasta să poată
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
un exces de emotivitate. S-ar putea spune că e vorba de realități cu totul diferite, dacă nu chiar opuse. De fapt, entitățile ce concură la definirea conceptului sunt afine, iar relațiile dintre ele, construite milenar, presupun o anume permeabilitate mutuală. Cu trei secole în urmă, Brâncoveanu se simțea îndrituit să evoce "la nostra Europa". O tendință de a diminua sau chiar aboli distanțele dintre culturi pare de mult evidentă, dacă nu și justificată. Ea denotă pe de o parte o
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
prin alta e la fel de condamnabil. Cultura impregnată de "viziunea învingătorilor" spunea J.M. Domenach, nu trebuie să facă loc unei viziuni de "învinși". Echilibrul spiritual la care se cuvine să aspirăm în mod firesc trebuie să se întemeieze pe interacțiunea creatoare, mutuală, persistentă, eficace a tuturor culturilor, ceea ce presupune o reală permeabilitate din partea fiecăruia. În materie de cultură, principiul "care pe care" nu e admisibil, nici realist. La un examen mai atent, acolo unde se credea că ar fi vorba de aculturație
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
soluționare necesita în primul rând o altă mentalitate, o nouă "ordine de gândire" pentru a folosi chiar sintagma titulesciană, al cărei sens era însă mai amplu, depășind sfera relațiilor româno-maghiare. Aceasta voia să însemne, în primul rând, voință de cunoaștere mutuală, efort de a-l înțelege pe "celălalt", permeabilitate. O schimbare semnificativă, în bine, se putea dobândi numai cu timpul, printr-o politică de cunoaștere și persuasiune. Ceea ce V. Pârvan scria, după întâia mare conflagrație, e perfect actual și poate sugera
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]