2,938 matches
-
A sa izolare a dat aripi imaginației și dorul de el a crescut. Dorul de frumusețe, de glasul profund, de gesturi, de dicția perfectă, de privirea-i ce dădea fiori... Cum s-au prăbușit eroii și cum i-au plâns Muzele-n Olimp! În amintirea artiștilor israelieni Arik Einstein(m.2013) și Yossi Banay(m.2006) Referință Bibliografică: S-AU PRĂBUȘIT EROII (In memoriam) / Adina Rosenkranz Herscovici : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1785, Anul V, 20 noiembrie 2015. Drepturi de
S-AU PRĂBUȘIT EROII (IN MEMORIAM) de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1785 din 20 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353240_a_354569]
-
Autorului Tăcerea aceasta care locuiește în mine este un flaut fermecat, cineva trebuie să știe să cânte în el pentru ca sunetele să se îndumnezeiască ascultându-le. În tăcere n-am găsit decât așteptare, pragul pe care trebuie să-l treacă muzele cu pașii ușori îndelung măsurați până ajung în adâncul ființei de plop unde frunzele se clatină nedeslușit. Acolo pe dunga anotimpurilor de vis, iubirea mea stă acoperită de voaluri roz sub floarea numelui tău crescută din sufletul cuvântului topit într-
SUB FLOAREA NUMELUI TĂU de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1898 din 12 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352664_a_353993]
-
Acasa > Impact > Istorisire > LÂNGĂ MAMA, MAMELE... Autor: Romeo Tarhon Publicat în: Ediția nr. 1529 din 09 martie 2015 Toate Articolele Autorului Trece mama... ori e-o nimfă Ce își mușcă buzele; Curge mir, sânge și limfă, Sunt în doliu muzele... Trece mama... ori e-o zână Ce-și hodină clipele... Șezând mână peste mână, Dedesupt aripele... Trece mama... ori e-o pleoapă Ce-și topește genele, Apă dintr-un ochi de groapă Înecând sirenele... Trece mama... ori e-o mierlă
LÂNGĂ MAMA, MAMELE... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1529 din 09 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353690_a_355019]
-
loc apare. Astfel, Perseu intră în posesia unor sandale înaripate de la Nimfe, Helios, zeul solar străbate zilnic cerul, în calul său de foc tras de cei patru cai nărăvași - Pyroeis, Eous, Ethon, Phlegon-, iar Pegasos este calul înaripat care purta Muzele pe Muntele Parnassos. Un loc aparte ocupă, însă mitul despre Dedal și Icar. Astfel, Dedal, arhitect și sculptor mitic grec a construit Labirintul din Creta, la cererea regelui Minos pentru închiderea Minotaurului. Minotaurul este un monstru enigmatic din mitologia greacă
UN MIT CARE A DEVENIT REALITATE, ESEU DE CONSTANTIN GEANTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1158 din 03 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353708_a_355037]
-
pe trupul tău flămând, Tresar irezistibil sub brațul tău prea blând, Măsor incandescența în sărutări fierbinți Când mă afund în vorbe și temeri prea cuminți. În ochii tăi scânteia e blițul indecent Ce pune în valoare surâsul innocent, Femeia este muză, femeia-i în creion O poezie mută, sau important pion. În pași de dans energic sau temerar tango Silfida creatură în rochie-indigo, Te cucerește simplu c-un fluturat sărut Și o iubești himeric, chiar dacă nu ai vrut. Referință Bibliografică: O
O IUBEŞTI HIMERIC de MARILENA VELICU în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353751_a_355080]
-
fluture albastru pe trupul tău flămând,Tresar irezistibil sub brațul tău prea blând,Măsor incandescența în sărutări fierbințiCând mă afund în vorbe și temeri prea cuminți.În ochii tăi scânteia e blițul indecentCe pune în valoare surâsul innocent,Femeia este muză, femeia-i în creionO poezie mută, sau important pion. În pași de dans energic sau temerar tangoSilfida creatură în rochie-indigo,Te cucerește simplu c-un fluturat sărutși o iubești himeric, chiar dacă nu ai vrut.... III. GÂNDURI DESPRE MINE, de Marilena
MARILENA VELICU [Corola-blog/BlogPost/353752_a_355081]
-
te simte. Nu știam dinainte că există un spațiu amenajat pentru lucrările lui Brâncuși și când am ajuns în acel spațiu și am văzut întâi Pasărea Măiastră, numită și Pasărea în văzduh, marmura ei strălucind, înălțându-se spre cer, apoi Muza adormită, Portretul lui Nancy Cunard, ambele din bronz, am avut o stare de exaltare, pe care nu mi-am putut-o ascunde. În acele momente am consumat o mare parte din energie, a trebuit să mă așez pe un scaun
VAVILA POPOVICI ÎNTRE ,,ULTIMA PIRUETĂ” ŞI ,,NOPŢI ALBE” de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1577 din 26 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353960_a_355289]
-
spirituale, spre diferite zone ale Terrei e un mijloc de a descoperi și alte civilizații. Experiențele noi ne îmbogățesc cunoștințele. Numai printr-o deplasare la fața locului (informându-te înainte) aflăm cum trăiesc alte popoare, ce cultură au, vizitându-le muzele, rezervațiile naturale. Știind istoria acelui popor, descoperim uneori tradiții sau obiceiuri apropiate nouă. Pelerinajul la fața locului stârnește dorința de cunoaștere concretă și spirituală, deschide o poartă spre înțelegere. De fapt, în ultima instanță, călătoria are loc în interiorul însuși al
O CONVORBIRE CU ELISABETA IOSIF de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354153_a_355482]
-
înnăscute ale acestora. Dacă micii competitori vor reuși să pătrundă adânc în lumea acestei arte, încurajați fiind de astfel de competiții, timpul ne va dovedi. Așa cum numele movilencei Bianca Pîrlog, una din elevele artistului, a urcat treptele succesului inspirată de muzele pânzei dovedind de la o vârstă fragedă un talent extraordinar la pictură. Anul acesta și-au înscris numele pe diploma câștigătorilor concursului ,,Culorile Bărăganului” următorii elevi: Secțiunea I: Premiile au fost obținute de către elevii Școlii Gimnaziale Vădeni astfel: premiul I Constantin
EMOȚIE ȘI CULOARE PE PLAI MOVILEAN de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/354557_a_355886]
-
Cu sărutul care doare Pe toate v-aș săruta Până când v-ați satura! O: Buze buze fel de fel saruta-le-ai cătinel, apăsat sau mai duios și pe față și pe dos! R: Și v-aș lua, buze de muze, Între ale mele buze, Să vă strâng, să vă strivesc, Ude să vă umezesc, Uscate să vă usuc, Să vă sorb când vă apuc... O: Ia de strânge și strivește buza care te dorește, umedă si-nfiorata ti se da-ntre
O. COVACI ŞI R. TARHON de ROMEO TARHON în ediţia nr. 443 din 18 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354612_a_355941]
-
dăruite Le-ai ascuns la sân, Să le caut oare Nu sunt prea bătrân? E târziu și totuși Dacă-i, treaba lui, Sufletul îmi spune, Niciodată nu-i! Nu mai vine somnul, A plecat, șiretul Și-a lăsat în pace Muza și poetul. Trece noaptea albă, Zorile se varsă Și de-atâta sete Gura mea e arsă... Referință Bibliografică: Noapte albă... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 443, Anul II, 18 martie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012
NOAPTE ALBĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 443 din 18 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354627_a_355956]
-
mai mari o duc întruna bine Oricine-ar fi în vârful piramidei Lăcomia-și trage pentru sine Partea din strădania omidei Vei pleca-ntocmind doar un raport Și trăgând de păr niște concluzii Businessul rămâne doar un sport Zarurile - la cheremul muzii N-ai să poți muta munții din loc Fiecare s-ar dori erou Trecem azi printr-un baraj de foc, Și-ncă mai avem pân’ la potou Pe noi ne-a strâns în chingi furtuna Masca-n sine este un
RAPORT DE COMPLEZENŢĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 570 din 23 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354723_a_356052]
-
Voiculescu - doctorul fără de arginti ; Sandu Șindile, Kitchener, Canada - Mereu același - Lucian Blaga - Prof. Sebastian Doreanu, Denver, Colorado, SUA - Conservarea tradițiilor în era globalizării Junii Brașovului.; Prof.univ. Dr. Nicholas Andronesco, Fiziografia lui Eminescu ; Prof. Sebastian Doreanu - Prezentare de carte: Amintirile unei muze despre Lucian Blaga de Anca Șirghie ; Lia Lungu, interpret de muzică tradițională, New York - Timișoara - Ritualuri de nuntă, moment artistic; Pr. Prof. Univ. Dr. Cezar Vasiliu, Sherbrooke University of Montreal - Aspecte creștine în lirica eminesciana De la dreapta la stâng a: Pr.
AMINTIRI FRUMOASE de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1718 din 14 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347136_a_348465]
-
Ce mă știam acest? Prea mică e nacela Pentru atâta lest! În mine-o răsturnare De sensuri și valori Din vârstele primare Polenul pentru flori Pornind pe catalige Spre Țările de Jos Centauri vin să strige Peste păduri, duios O muză, cea promisă Îmi trece în acord Cu lira compromisă Zăpezile din nord Cu viscol și omături Pe scări interioare Cer pinguinii pături Și spații de cazare O iarnă. Altă iarnă În grotele rupestre Cu înveliș de marnă Și flori pe la
IARNĂ, IARNĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357055_a_358384]
-
formulat și susținut de marii noștri învățați Nicolae Iorga, Dimitrie Gusti, Constantin C. Giurescu, ș. a., în perioada interbelică, principiu care, iată, prinde un viguros contur prin monografia, realizată de inimosul profesor de Limba și Literatura Română și atent șlujitor al muzei Clio, neobositul Ilie Paraschiv,care a avut năzuința de a dărui istoriografiei și culturii românești o valoroasă și bine documentată monografie alcătuită în buna tradiție a școlii monografice românești din perioada interbelică. Față de alte alcătuiri monografice precare, întâlnite din păcate
DR. MITE MĂNEANU,PREFAŢA LA MONOGRAFIA COMUNEI GLOGOVA de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 929 din 17 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357219_a_358548]
-
mă certe pentru o nedreptate pe care, poate, din neștiință am comis-o. Unii critici, malițioși, îi spun ,,beție de cuvinte” stării de îmbinare a cuvintelor în sintagme, imagini, acelui fenomen care dă suflet Literei. Alții îi spun Talent, Har, Muză... Fiecare merge pe intuița sa sau, de ce nu, pe experiența personală. Cuvintele zidăresc și distrug. Cuvintele sunt tandre, iubitoare, dar și rele de gură, bârfitoare ca niște țațe de mahala. Rugăciune sau blestem! Noi alegem ce scriem, dar numai Dumnezeu
CARTEA CU COPERŢI DE STICLĂ (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357188_a_358517]
-
Templier, În seva hrănitoare, izvor de poezie, Iar crengile lăsate îți vor zidi chilie. Te vor ascunde-n noapte de ochi iscoditori, Vei adormi-n miresme și-n ploile cu flori, Sfioas-a nopții lună va rătăci cărarea Lăsându-te cu muza, să-ți afli alinarea. Tu doar îndreaptă-ți pașii ca-n vremi de-odinioară Pe-aleea poeziei... cu dor în călimară, Îngenuncheat stă teiul și-n rugă către soare, Te vrea din nou la el, în brațele cu floare. Secătuit
TEIUL IUBIRII de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 1268 din 21 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357343_a_358672]
-
Fața ei, Virginia Gruber scria : “Mama a fost plină de viață, plină de farmec, frumoasa, doamna perfectă și avea o voce superbă. În societatea aleasă pe care o vizită, din cauza acestor calități superioare, făcea umbră întotdeauna în jurul celorlalte femei”. Nemuritoarea muză eminesciana s-a născut în Năsăudul ardelean, în ziua de 22 aprilie 1850, în același an în care la Ipotești s-a nascut “Luceafărul poeziei românești”, Mihai Eminescu. Tatăl Veronicăi, Ilie Câmpeanu, a fost un erou al luptelor conduse de
CEA MAI FRUMOASA POVESTE DE IUBIRE A LITERATURII ROMANE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357285_a_358614]
-
i-au creat Veronicăi Micle efigia unei femei ușuratice, nestatornice și indiferență la sentimentele înalte ale poetului. Realitatea a fost tocmai invers, dar clișeul impus de o societate nedreaptă, grăbita și superficială este greu de înlăturat cu toate dovezile incontestabile. Muză lui Eminescu nu a fost o femeie ușoară, nu era dornică de petreceri. Ea și-a jertfit toată tinerețea familiei și s-a preocupat atent de educația fiicelor ei. A făcut parte din societăți de caritate, iar în timpul războiului de
CEA MAI FRUMOASA POVESTE DE IUBIRE A LITERATURII ROMANE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357285_a_358614]
-
fiica Veronicăi, scria despre mama ei: “L-a iubit pe Eminescu cu o iubire nemărginita. Împrejurările și oamenii au făcut ca ei să nu fie uniți niciodată. Veronica a refuzat cererea în căsătorie a mai multor pretendenți, preferând să rămână “muză unui geniu, decat soția unui prinț”, așa cum a afirmat ea. Pe Veronica a atras-o, nu gloria, ci talentul pe care l-a intuit cu o mare precizie, egală cu cea a lui Maiorescu. Cu toate ca Eminescu publicase doar câteva poezii
CEA MAI FRUMOASA POVESTE DE IUBIRE A LITERATURII ROMANE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357285_a_358614]
-
versuri. O vizită în salonul ei de poezie sau se întâlneau sub teiul de la Copou. Cand nu se puteau întâlni, comunicau prin scrisori. Ștefan Micle era îngăduitor cu această situație, având încredere în soția lui, acceptă că Veronica să fie muză unui poet de geniu, așa cum Lăură a fost pentru Petrarca. Veronica și-a înțeles din capul locului menirea. Și-a asumat acest destin și apoi l-a desăvârșit în chipul cel mai fericit posibil. Câte femei ar fi făcut asta
CEA MAI FRUMOASA POVESTE DE IUBIRE A LITERATURII ROMANE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357285_a_358614]
-
care ma călăuzește în acest moment este cu totul altul”. Prima persoană care a aflat despre marea lor dragoste, a fost confidentul lui Eminescu, Titu Maiorescu. La început, nu s-a opus. A considerat că fiecare poet trebuie să aibă muză lui. Mai tarziu, cănd Eminescu și-a mărturisit intenția de a se căsători cu Veronica, Maiorescu s-a folosit de autoritatea lui, opunându-se căsătoriei. Se temea că aceasta împlinire îi va aduce fericirea supremă și atunci nu ar mai
CEA MAI FRUMOASA POVESTE DE IUBIRE A LITERATURII ROMANE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357285_a_358614]
-
lui, opunându-se căsătoriei. Se temea că aceasta împlinire îi va aduce fericirea supremă și atunci nu ar mai fi avut motiv “să plângă așa frumos”. Din dragostea lui pentru Veronica se “nășteau” poezii geniale, pe care poetul le dedică muzei sale. Într-o scrisoare din 1882, Eminescu îi scria: “Tu ai fost și ești viața mea, cu tine s-a început și s-a încheiat și dacă nu trăiesc pentru a gândi măcar la tine, nu am la ce trăi
CEA MAI FRUMOASA POVESTE DE IUBIRE A LITERATURII ROMANE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357285_a_358614]
-
am tresărit La fiece mișcare, Crezând că poate vei veni O, dulce alinare. De câte ori am plâns, Văzând că noaptea vine Și lampă singură s-a stins, Iubite, fără tine. (“Lampă”) Dacă nu ar fi avut decât meritul de a fi muză lui Eminescu, Veronica ar trebui veșnic venerata. Dar ea a fost mai mult decât atât, a fost un om minunat și o scriitoare cu mijloace de expresie delicate. Veronica este una dintre primele poete din literatura română. Tudor Vianu remarcă
CEA MAI FRUMOASA POVESTE DE IUBIRE A LITERATURII ROMANE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357285_a_358614]
-
amplu eseu în “România liberă” în 1992, comentând cu multă competența și mult fler feminine, aură personalității Veronicăi Micle, așa cum se desprinde din corespondență lor. Printre altele, ne spune: “Și-a dozat foarte bine notele comportamentului. A știut să fie muză ideală: cocheta când trebuia, indiferență când trebuia, fidelă mereu și infidela din când în când, adică exact cât era necesar pentru că aceasta iubire să-și găsească mereu prospețimea și că poezia să înflorească pe soluri noi, copleșitoare, când se cuvenea
CEA MAI FRUMOASA POVESTE DE IUBIRE A LITERATURII ROMANE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357285_a_358614]