2,210 matches
-
limba și literatura română, a funcționat ca profesor la Școala generală Miroslava, lângă Iași. Apoi, a lucrat ca bibliotecar la Institutul Agronomic Ion Ionescu de la Brad, bibliograf la Biblioteca Gh. Asachi, muzeograf la Bojdeuca Ion Creangă și la Complexul național muzeal Moldova din Iași, la muzeul etnografic al Moldovei (1983-1992ă. A debutat în revista Iașul nou (1954ă cu fabula Fluierul, pentru care a primit Premiul concursului Asociației Scriitorilor din Iași. În decursul anilor, a colaborat la Iașul literar, Cronica, Contemporanul, Alma Mater
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
1962-1967ă. După absolvirea facultății, a fost redactor la Radio Iași (1967-1970ă, redactor la Editura Junimea (1970-1973ă, secretar literar la Teatrul Luceafărul (19731979ă, secretar literar - ARIA, filiala Iași (1979-1983ă, inspector la Centrul de îndrumare a creației populare (19831989ă, muzeograf la Complexul muzeal (19891990ă, muzeograf la Muzeul Literaturii Române Iași (1990-2000ă, din care la Muzeul Memorial M. Sadoveanu (1994-2000ă. După debutul în versuri în Milcovul (Focșaniă în 1957, a publicat schițe și povestiri în numeroase publicații literare: Iașul Literar, Cronica; Amfiteatrul, Dacia Literară
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
ghid Prof. M. Diaconu și Oiescu Cecilia care i-au condus apoi la mănăstirile din județul Neamț, Casa Ion Creangă din Humulești și Castelul de la Ruginoasa. 14-16-VI D-na Valentina Ilaș a condus Școala nr. 36 din Chișinău la obiectivele muzeale din Iași și În Împrejurimi. 16-VI Întâlniere la Casa Pogor Între d-l. Platari Tzâma, aromân din Grecia și colectivul societății noastre. Cu acest prilej, oaspetelui i s-a Înmânat Diploma de Membru de Onoare. 28-VI În aula
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
om cu suflet de aur. Soția mea este biolog. După absolvire a lucrat o perioadă ca cercetător la Întreprinderea de Antibiotice din Iași. S-a transferat apoi la Laboratorul zonal de Conservare și Restaurare a Bunurilor de Patrimoniu de la Complexul Muzeal Iași. A făcut unele cursuri de specializare, în domeniile Conservării și Restaurării Bunurilor de Patrimoniu și Istoria Artei. A făcut specializări în Norvegia, Anglia și Scoția. A pus bazele Laboratorului de Biologie din cadrul Complexului Muzeal și a deschis șantiere naționale
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
Bunurilor de Patrimoniu de la Complexul Muzeal Iași. A făcut unele cursuri de specializare, în domeniile Conservării și Restaurării Bunurilor de Patrimoniu și Istoria Artei. A făcut specializări în Norvegia, Anglia și Scoția. A pus bazele Laboratorului de Biologie din cadrul Complexului Muzeal și a deschis șantiere naționale de lucru la Castelul Peleș, mânăstirea Putna, Biserica „Trei Ierarhi din Iași” etc. pentru conservarea bunurilor din patrimoniul național. Și-a susținut doctoratul în domeniul Biologiei, cu teza: Coleoptere dăunătoare bunurilor de patrimoniu și a
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
sunt descrise cu minunare sceptică de cetățean pățit și cu o suspectare ce insinuează scrântirea. Scriitorul umflă, recalcitrant la orice administrație, dând actelor domnului o grasă coloare de obstinație absurdă și țicnită. O sală de arme, indiciu al unui estetism muzeal, devine o încăpere de ospiciu, în mijlocul căreia domnul ni se arată ca o jivină rea, lătrătoare și incontinentă. Totul e înfățișat maniacal, necurat, într-o foarte grotescă litografie populară: Nu mergea cu pompă mare, Ci călare voinicește. Și la cap
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
zavergiu cu "tarabulus la cap și cu iatagan la brîu"; în sfârșit, urmează nepotul Radovencei, bonjurist de la Paris umblând "cînd răsturnat în droșcă sau în carâtă, când călare pe cai de soi, când mâind armăsarii din faeton". E o înscenare muzeală savantă, plină de umor, în prezentări dioramatice, întrunind toate elementele pătrunderii modului de existență al individului. Aci vedem pe fiul sucitului Mavrogheni-vodă mergând în calească cu țiitoarele sale din Tătărași și Taiebarbă, în chip de harem, îmbrăcat anacronic cu giubea
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
când dormi pe perne-n prag,Șiruri peștișorii roșii. Ca-ntr-un basm cu zâne line, Când prin chioșc visând cobori, Fire de păianjen trag Peste visurile tale Plasă scumpă peste tine. Proza lui Bucuța e dioramatică, plină de policromie muzeală. Fuga lui Șefki, cea mai însemnată dintre narațiuni, este un tablou încărcat de colori și amănunte etnografice asupra turcimii din partea occidentală a țării. EMIL DORIAN Îl imită pe E. Bucuța, fără aparat artistic, dar câteodată cu o mai mare, tocmai
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
turismul național (O.N.T. Carpați), și acolo este un semn de Întrebare. Mi s-au cerut fotografii, ca să vadă cum se prezintă și bine Înțeles că nu am putut să le 45 Dimensiunile vitrinelor au fost comandate de conducerea Complexului muzeal Fălticeni, care a greșit lungimea picioarelor. Păreau ca de cocostârc În sălile Galeriei. Au fost tăiate cu bomfaierul, pentru a le face folosibile... 46 Institutor Dumitru Balan, din Fălticeni, președintele Comitetului orășenesc de cultură și educație socialistă, sprijinitor ferm al
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
1894, Fălticeni - m. 1981, Brașov), profesoară, pictor, sculptor. 62 Înainte de-a se Începe munca de organizare a unei „Galerii a oamenilor de seamă” la Fălticeni (aceasta a Început prin mutarea mea - de la Stațiunea de Cercetări Agricole Suceava la Complexul muzeal fălticenean În aprilie 1971), am vizitat-o pe Maria Mihăescu Kalmicov la Brașov, știind că are documente și lucrări legate de activitatea sa de pictor, sculptor și profesoară cu merite recunoscute. Cu multă amabilitate mi-a pus totul la dispoziție
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
măritată cu medicul Ion Topoliceanu, am găsit doar trei picturi În ulei ale Mariei Mihăescu. 69 Col. Remus Ciuntu are meritul deosebit de a-l fi ajutat la evacuare, În timpul celui de-al doilea război mondial, să pună la adăpost piesele muzeale valoroase, pe prof. Vasile Ciurea. 563 5 30 oct. 1970, Brașov Mult stimate Domnule Dimitriu, Am primit scrisoarea Dvs. și mă grăbesc să vă răspund. Ce să spun, decât cuvinte de laudă. Munca Dvs., plină de devotament și conștiinciozitate, În
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
unui profesor universitar din Germania Federală, critic de artă, suntem În fața unui muzeu de talie europeană. Donarea unei biblioteci cu precădere din domeniul artelor plastice, remarcabil gest al artistului față de orașul copilăriei sale, conferă și mai multă valoare acestei instituții muzeale. 593 știu dacă sunteți sănătos și dacă ați primit scrisorile și Programele trimise mie de artista de la Iași, fostă eleva mea la Fălticeni. Sunt lucrări pe cari leați crezut necesare să figureze În Muzeu, alături de celelalte cari au fost donate
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
alături de N. Iorga, Virgil Tempeanu ș.a., apărea și Maria Mihăescu, de pildă cu prilejul vizitei lui Iorga la HÎrtop, la serbarea din 1925, de sfârșit de an, a școlii primare. Pentru bust trebuia soclu, ceea ce presupunea apelarea la directorul Complexului muzeal, pus de obicei pe obstrucție; În tensiunea În care lucram, mi-era foarte greu să realizez ce-mi propuneam. Atmosfera era plină de dușmănie: mi-a dispărut din „Galerie” fotografia Mărioarei Cazaban (Miss Moldova), sora artistului Jules Cazaban, ca să reapară
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
părere de rău profesorului Vasile Popa, care, sărmanul, avea să se stingă după un an, În 1976, În iulie. Le-a părut rău și multor donatori din țară care mă cunoșteau și puneau sub semnul Întrebării, soarta documentelor și pieselor muzeale ajunse la „Galerie”. A trebuit să redactez o Întreagă corespondență, pentru a-i liniști. S-au Întristat și mulți fălticeneni care știau ce am realizat acolo. Au regretat și unele oficialități locale, care vedeau stingându-se motoarele ce făceau din
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
30.XII.1972, șt. poștei) Mult stimate și apreciate Domnule Dimitriu, 157 Artist plastic din Piatra Neamț. Învățăcel al lui Aurel Băeșu. 158 Pictorul pietrean credea că „Galeria oamenilor de seamă” este o instituție independentă. În realitate, făcea parte din Complexul muzeal Fălticeni, care avea un director, mai mult sau mai puțin potrivit pentru uriașa Încărcătură spirituală a orașului și a zonei... 159 Prof. Gh. Balan, pictor, prieten apropiat al lui Aurel Băeșu. Originar din satul Târzia, fostul jud. Baia, trăia la
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Între marginile angustului spațiu ce ne stă la dispozițiune, ne vedem constrânși a aviza pe acei domni carii se interesează mai de aproape de această machina la BROȘURA publicată prin domnul Stoica...”. 184 Avocatul nu moștenea nimic, ci păstra temporar bunuri muzeale, până la predarea lor subsemnatului, conform testamentului lăsat de urmașii lui S.Fl. Marian. Am condus Fondul, Între 1978-1985, Încheind complet organizarea după criterii științifice. 185 Între timp, maiorul Marin Mocanu a fost avansat la gradul de lt. colonel. 632 Deci
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
că era vorba de un singur om, fie de grup, am fost totdeauna atenți, făcând ghidaje complete. Interesul nostru era să Închegăm cât mai multe relații de prietenie, care ne-ar fi ajutat În depistarea de noi documente sau obiecte muzeale. Nemenționarea Norei Marinescu În ghidaj, de către colega mea, prof. Magdalena Butnaru, nu poate fi pusă decât În seama grabei cu care s-a făcut vizitarea. 646 a putea vedea fotografiile 199. Probabil și din acest motiv tov. ghidă a omis
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
și locuri cu profil memorial la Fălticeni, Încredințată Editurii Junimea din Iași, spre publicare. Editura a binevoit să-mi răspundă că asemenea lucrări nu intră În profilul ei, deși era vorba de istorie literară, iar Centrul de Îndrumare a cadrelor muzeale de pe lângă Consiliul Culturii și Educației Socialiste din București, Îmi propusese publicarea Încă din 1975, imediat după susținerea ei În fața comisiei de atestare, din care făcuse parte prof. Gabriel Strempel, Ion Arhip ș.a. Atunci, În 1975, nu fusesem de acord cu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
inițiativă, după inaugurarea noului muzeu În casa lui Vasile și Horia Lovinescu (Vizitatori din București, care au cunoscut-o pe Lucreția Andriu, mă Întrebau insistent unde-i locul ei). Gestul meu a fost transmis „fidel” la județ de „colegii” Complexului muzeal orășenesc și era să mă coste scump! Mă bizuisem mai mult pe cele șase poeme traduse din L. Aragon, dar și pe alte argumente. Nu mă simțeam În culpă și, dacă mi-am luat această libertate, e pentru că stăpâneam bine
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
revistei „Înmuguriri”. Poetul sucevean a legat-o frumos În două volume și mi-a dat-o pentru „Galerie”. „Cărturarul” care acum ne ura pe amândoi și nu mai vorbea cu noi, s-a făcut luntre și punte pe lângă directorul Complexului muzeal și a luat colecția acasă. Mai mult, la București a luat de la d-na Ursu, corespondența lui A.G. Stino către poetul bârlădean G. G. Ursu, mințind-o probabil că e pentru muzeele fălticenene. Am aflat noutatea, de la doamna Stino. Venerabilul
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
și pentru mata. 40 Buftea, 4 iulie 1972 Iubite domnule Dimitriu, Te felicit călduros pentru extraordinara realizare, pe care ai avut-o la Flt., depunând muncă titanică și entuziastă, ca să dai ceea ce n-a dat 579 Fiind secție a Complexului muzeal fălticenean, „Galeria” nu dispunea de un buget propriu și nici nu avea inițiativa cheltuirii banilor. 580 Conferințe, festivități etc. s-au ținut cu regularitate, dar fără taxe de intrare, noi fiind bucuroși că avem public. 581 Probabil că „Liga Culturală
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
scos la iveală unele, pe care, poate, ai putea mata să le folosești, În partea ce-ți revine (Activitatea germanistă), de aceea le trimit aici anexate. Îmi pare rău că În presa din Capitală nu se vorbește Încă de Secția muzeală Galeria oamenilor de seamă din Flt.; dar, În schimb, citesc de câte o acțiune culturală de locală importanță, aproape zilnic În ziarele 585 Am dus zile Întregi tratative cu doamna prof. Virginia Stino, reușind În cele din urmă să obțin
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
ingratitudine. Or, el voia anularea personalității, subjugarea mea, ceea ce nu era posibil. 589 Contribuțiile redactorului Toporan la „Înmuguriri” sunt slabe. Revista a trăit aproape un deceniu, prin directoratul prestigios al prof. univ. dr. Virgil 951 Voiam să văd secția matale muzeală cu prilejul serbării semicentenarului liceului No. 2; dar, dacă nu se poate... M-am deprins să fiu tratat ca oaia neagră Între cele albe și aceasta pentru că n-am fost oportunist ca alții, nici fără obraz ca ei, să excursionez
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
din seria nouă a revistei de studii și comunicări „Arhiva someșeană”. E una din primele publicații muzeistice din țară, de la a cărei primă apariție se Împlineau 50 de ani. 628 „Galeria” nu avea independență financiară, fiind o secție a Complexului muzeal orășenesc. Apoi, se intra În plină perioadă de economii la scară națională. Un exemplu: toate abonamentele la ziare și reviste, făcute de muzee, fuseseră anulate din 1974. 629 „Tirul” conjugat al conducerii Muzeului și al lui Vasile Toporan, urmărea dislocarea
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
obiective turistice bucovinene pentru delegații străine sau din țară. 5. Colaborator principal, alături de Erich Beck (cernăuțean stabilit În Germania), la redactarea lucrării Enciclopedia Bucovinei (2 volume) a lui Emil Satco, Biblioteca Bucovinei I.C.Sbiera, Suceava, 2004. 6. Muzeograf la Complexul muzeal Fălticeni (1971-1975). 7. Ctitor al « Galeriei oamenilor de seamă », in casa donată de frații scriitori Vasile și Horia Lovinescu (16 iunie 1972). 1058 8. Cercetatea exhaustivă a zestrei culturale fălticenene, valorificată În volumele tipărite. 9. Secretar de redacție la revista
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]