1,231 matches
-
Silvia Stela Aurelia Sava (n. 10 iunie 1907, Ploiești — d. 5 mai 1985, Scheßlitz, Germania) a fost un muzicolog, specializată în muzica bisericească veche rusă lipovenească. "Silvia Stela Aurelia Sava" s-a născut la Ploiești, unde tatăl său Vasile Sava era dirigintele Oficiului Poștal, iar mama sa Ioana Sava telegrafistă. A avut doi frați, pe dr. med. Valentin Sava
Stela Sava () [Corola-website/Science/314492_a_315821]
-
ani. Trupul neînsuflețit a fost depus în holul Teatrului de Revistă "Constantin Tănase" de pe Calea Victoriei, unde a avut loc adunarea de doliu. Presa a publicat un comunicat oficial semnat de Ministerul Culturii, Filarmonica de Stat "George Enescu", Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor și Intitutul de Folclor. A fost înmormântat în cimitirul "Reînvierea" (fostul "Pătrunjel") din Colentina, alături mari lăutari bucureșteni precum Costică Pompieru, Sava Pădureanu, Cristache Ciolac sau Angheluș Dinicu, Ion Dinicu, Gheorghe Dinicu și, nu în cele din urmă, Grigoraș Dinicu
Nicu Stănescu () [Corola-website/Science/320434_a_321763]
-
2005 AGENȚIA DE STAT PENTRU PROPRIETATEA INTELECTUALĂ (AGEPI) semnează cu Academia de Științe a Moldovei Acordul de colaborare în domeniul promovării și protecției proprietății intelectuale, iar în următorii ani s-au semnat acorduri de acest gen cu Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor, Consiliul Coordonator al Audiovizualului, Ministerul Afacerilor Interne și BSA, ș.a. Printre cele mai importante inițieri ce au marcat activitatea AGEPI sunt: Director general Octavian Apostol Director general adjunct Svetlana Munteanu Director general adjunct Andrei Popa Stașcov Eugen (05.10.1992
Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală a Republicii Moldova () [Corola-website/Science/319996_a_321325]
-
de concerte în mai multe țări, între care Austria (la Konzerthalle din Viena), Olanda (la Concertgebouw din Amsterdam, în Israel,etc .Debretzeni a înregistrat între altele lucrări de Bach, Henry Purcell, muzica baroca din Bolivia, (datorită colaborării cu clericul și muzicologul Pjotr Nawrot, originar din Polonia) de asemenea a făcut întregistrări pentru canalul Channel Classic, unele din ele premiate. Cu Ansamblul „Ricordo” din care a făcut parte, specializat în „stilul fantastic” din secolul al XVII-lea, Kati Debretzeni a înregistrat un
Kati Debretzeni () [Corola-website/Science/318939_a_320268]
-
care a făcut parte, specializat în „stilul fantastic” din secolul al XVII-lea, Kati Debretzeni a înregistrat un disc bazat pe cercetările ei asupra creației muzicale a lui Heinrich Ignaz Biber. Cu Ansamblul Soliștilor Baroci Englezi și cu pianistul și muzicologul Robert Levin a interpretat la Viena concertul dublu reconstituit al lui Mozart. Kati Debretzeni desfășoară și o activitate didactica prolifica. Între altele a predat în cadrul atelierului de muzică baroca de la Ierusalim și la conservatorul din Birmingham. Din anul 2005 ea
Kati Debretzeni () [Corola-website/Science/318939_a_320268]
-
1673 - d. 21 august 1723) a fost domnul Moldovei în două rânduri (martie - aprilie 1693 și 1710 - 1711) și un mare cărturar al umanismului românesc. Printre ocupațiile sale diverse s-au numărat cele de enciclopedist, etnograf, geograf, filozof, istoric, lingvist, muzicolog și compozitor. A fost membru al Academiei de Științe din Berlin. George Călinescu îl descria drept „un erudit de faimă europeană, voievod moldovean, academician berlinez, prinț moscovit, un Lorenzo de Medici al nostru.” Dimitrie era fiul domnului moldovean Constantin Cantemir
Dimitrie Cantemir () [Corola-website/Science/297283_a_298612]
-
muzică, mulți dintre ei devenind muzicieni consacrați, așa Wilhelm Friedemann Bach, Johann Gottfried Bernhard Bach, Johann Christoph Friedrich Bach, Johann Christian Bach și Carl Philipp Emanuel Bach. Operele lui Johann Sebastian Bach au fost clasificate și catalogate în 1950 de muzicologul Wolfgang Schmieder în Bach-Werke-Verzeichnis (Catalogul operelor lui Bach: BWV) și sunt numerotate ca atare. Bach nu s-a rupt de viața omului și de idealurile sale. Vastitatea și diversitatea temelor bachiene, clocotul mereu viu al muzicii sale îndreptățesc cuvintele lui
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
aime, Robin m`a". Lucrarea este construită din dialoguri care aduc refrene variate, existente deja în muzica tradițională. Toate lucrările de acest gen sunt mult mai spontane și mai melodioase decât alte lucrări și motete mai elaborate, compuse de Adam. Muzicologul François-Joseph Fétis a considerat "Le Jeu de Robin et Marion" și "Le Jeu de la feuillée" ca fiind creații premergătoare operei comice. O adaptare a piesei "Le Jeu de Robin et Marion", de Julien Tiersot, a fost interpretată la Arras, de către
Adam de la Halle () [Corola-website/Science/298319_a_299648]
-
care a făcut-o ca pregătire pentru emigrarea sa în Palestina. Melodia aleasă era de proveniență românească și circula în mai multe regiuni din România, pe texte diferite. Primul este Cântecul de Mai, cules în Transilvania și publicat de compozitorul- muzicologul Timotei Popovici și se potrivește și cu spiritul optimist al imnului: Alte cântece românești cu melodia aceasta sunt: cântecul umoristic "Carul cu boi", popular în rândurile evreilor moldoveni sub numele de "Hăis-Cea!" (în Yidish: "Ois-Scha") și, similar doar în prima
Hatikva () [Corola-website/Science/298208_a_299537]
-
cea a lui Eliahu Ighel, tot la Rishon LeZion, iar alta aceea a compozitorului de muzică liturgică, Cantorul David Novakovski din Odessa. Până la urmă, versiunea pe melodie românească este acea care a rămas, fiind cea mai reușită. Melodia apare, potrivit muzicologului Peter Gradenwitz, și în culegerea de cântece liturgice evreiești publicată de Hazanul (Cantorul) Nissan Beltzer din Chișinău, ceea ce nu exclude de loc originea ei românească. După Gradenwitz, Shmuel Cohen ar fi cunoscut-o probabil din această culegere. Partitura "Hatikva" cu
Hatikva () [Corola-website/Science/298208_a_299537]
-
sari (piesă de îmbrăcăminte specifică pentru indience), înregistrări și partituri cu muzică ușoară și de film din India. Pseudonimul ales de cântăreață este un joc de cuvinte, semnificând în limba hindi fie „cântul spiritului etern”, fie „cântecul tulpinii de lotus”; muzicologul George Sbârcea l-a tradus drept „"cântec pentru cei luminați"”. Întrebând-o de proveniența numelui ei, muzicianul Romeo Vanica (membru în anii 1960 al formației rock Mondial) a primit un răspuns glumeț: „"Există Harghita, există Marghita, m-am gândit să
Naarghita () [Corola-website/Science/317043_a_318372]
-
a îndrumat mai mulți soliști vocali și instrumentali, printre care Mirela Petruș, Simona Pop Labiș, Simona Rumega, Raita Ioan, Marcel Avram și mulți alții, unora dintre ei scriindu-le muzica și versurile. Din 2006, este membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România. În prezent, s-a retras în satul Budești-Fânațe, județul Bistrița-Năsăud, unde continuă să creeze lucrări muzicale(simfonice și de fanfară) atât instrumentale,corale cât și mixte. Dintre cele mai importante lucrări,amintim:
Alexandru Biriș Dorhoi () [Corola-website/Science/317561_a_318890]
-
Hamburg a fost preluat de finul său Carl Philipp Emanuel Bach. Telemann a fost cel mai prolific compozitor al vremii sale, opera sa numărând peste 3.000 de lucrări. Prima estimare precisă a numărului de lucrări a fost realizată de muzicologi abia în anii 1980 și 1990 când au fost publicate cataloage tematice extinse. În timpul vieții sale și în ultima jumătate a secolului al XVIII-lea Telemann era apreciat atât de colegi cât și de critici. Numeroși teoreticieni au considerat lucrările
Georg Philipp Telemann () [Corola-website/Science/317538_a_318867]
-
Victor „Solo” Solomon este un chitarist român, membru al UCMR - ADA ( Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România ) și CREDIDAM ( Centrul Român pentru Administrarea Drepturilor Artiștilor Interpreți ). A apărut în peste 16 de videoclipuri muzicale, a imprimat și colaborat că și compozitor-textier-orchestrator și interpret pentru foarte multe producții audio ( albume de studio, muzică de film, spoturi
Victor Solomon () [Corola-website/Science/317676_a_319005]
-
(ru: "Вале́рий Бори́сович Бра́йнин", de asemenea cunoscut sub numele de "Valeri (Willi) Brainin-Passek", 27 ianuarie 1948, Nijni Taghil), poet și traducător, eseist, culturologist, muzicolog, pedagog de muzică, inventator, manager de muzică și compozitor ruso-german. Tatăl lui Brainin- un poet și traducător austriac, un emigrant politic, antifascist Boris Brainin, pseudonim literar Sepp Österreicher, 1905—1996, din familia vieneză Brainin, care a dat mai multe figuri
Valeri Brainin () [Corola-website/Science/318057_a_319386]
-
În lunga sa carieră, a dirijat concerte simfonice și spectacole de operă la Timișoara, Cluj, Constanța, Brașov, Iași ș.a. A întreprins și turnee artistice în Italia, URSS, Polonia, Franța, Germania, Bulgaria, Finlanda, Spania etc. Este membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România. În decursul carierei a primit mai multe distincții: Muzică de teatru Muzică vocal-simfonică Muzică simfonică Muzică de film Muzică de cameră Muzică corală Muzică vocală
Cornel Trăilescu () [Corola-website/Science/318215_a_319544]
-
(n. 4 aprilie 1926<nowiki>?</nowiki> , Lovrin, jud. Timiș — d. 12 ianuarie 1998) a fost un compozitor și orchestrator de muzică ușoară, român de origine germană. Muzicologii care au scris despre Bartzer nu cad de acord în privința zilei și anului nașterii. Pe lângă mai răspândita dată de 4 aprilie 1926 sunt menționate variantele 4 septembrie 1926, 1927 (fără zi și lună) și 4 aprilie 1927. A studiat la
Richard Bartzer () [Corola-website/Science/319677_a_321006]
-
1992, timp de doi ani, predă la Universitatea din Timișoara. A participat ca profesor în cadrul Universității Populare „Nicolae Iorga” din Vălenii de Munte. Pentru activitatea sa, Emilia Comișel a fost onorată cu mai multe ordine și medalii. Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România i-a decernat trei premii și marele premiu pe anul 2008. În martie 2000, a fost numită cetățean de onoare al municipiului Ploiești. Emilia a fost unul dintre cei șase copii ai dirijorului de cor Gheorghe Comișel și
Emilia Comișel () [Corola-website/Science/319131_a_320460]
-
(n. 30 decembrie 1906, Kattowitz (acum Katowice), Polonia - d. 9 februarie 1997, Tutzing) a fost un muzicolog german. A studiat la Hochschule für Musik din Berlin (1925-7), sub îndrumarea lui Abert, Blume, Hornbostel, Sachs, Schering și Schünemann, iar, mai apoi, la Freiburg cu Gurlitt (1926-36). Wiora și-a susținut teza de doctorat la Freiburg, sub îndrumarea lui
Walter Wiora () [Corola-website/Science/319192_a_320521]
-
de mari dimensiuni. Înțelesul cel mai răspândit al termenului este afiliat culturii europene, făcând referire la o instituție născută în acest spațiu în secolele XVII-XVIII. Ea s-a extins mai apoi în întreaga lume, ca parte a influenței culturii vest-europene. Muzicologul american Neal Zaslaw remarcă un număr de aspecte definitorii pentru orchestra de tip european, începând din secolul al XVIII-lea (v. secțiunea Lectură suplimentară): În greaca veche termenul orkhêstra ("orkhêisthai" = «a dansa») desemna spațiul semicircular situat între scenă și spectatori
Orchestră () [Corola-website/Science/315499_a_316828]
-
1976 - Concursul Cântam pentru voi: ,Un albastru infinit, (Premiul Juriului, Premiul de Popularitate, Premiul Tinereții), 1976 - Concursul radiofonic: Nimeni nu-i că noi, ( Premiul Publicului), 1977 - Festivalul național: ,Un albastru infinit, (Premiul I), 1978 - ,Pânză bărcii, (Premiul Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor) din România, 1979 - ,Lumina vieții, (Premiul Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor) din România, 1984 - ,De n-ai să vii, (Premiul Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor) din România, 1986 - Diplomă pentru participarea și contribuția adusă la rușita Concursului de muzică ușoară românească și
Premiile Angelei Similea () [Corola-website/Science/315666_a_316995]
-
Premiul de Popularitate, Premiul Tinereții), 1976 - Concursul radiofonic: Nimeni nu-i că noi, ( Premiul Publicului), 1977 - Festivalul național: ,Un albastru infinit, (Premiul I), 1978 - ,Pânză bărcii, (Premiul Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor) din România, 1979 - ,Lumina vieții, (Premiul Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor) din România, 1984 - ,De n-ai să vii, (Premiul Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor) din România, 1986 - Diplomă pentru participarea și contribuția adusă la rușita Concursului de muzică ușoară românească și de dans ,Melodii '85, (UCMR), 2000 - Cetățean de Onoare al
Premiile Angelei Similea () [Corola-website/Science/315666_a_316995]
-
Premiul Publicului), 1977 - Festivalul național: ,Un albastru infinit, (Premiul I), 1978 - ,Pânză bărcii, (Premiul Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor) din România, 1979 - ,Lumina vieții, (Premiul Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor) din România, 1984 - ,De n-ai să vii, (Premiul Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor) din România, 1986 - Diplomă pentru participarea și contribuția adusă la rușita Concursului de muzică ușoară românească și de dans ,Melodii '85, (UCMR), 2000 - Cetățean de Onoare al comunei Podoleni, județul Neamț, pentru contribuția adusă la propășirea și afirmarea acesteia pe
Premiile Angelei Similea () [Corola-website/Science/315666_a_316995]
-
între 1942-1944, când Norvegia era ocupată de Germania nazistă. Lucrările sale timpurii au o coloratură de romantism târziu, dar ulterior și-a creat un stil propriu, bazat uneori pe șșforme clasice care amintesc de Joseph Haydn sau Wolfgang Amadeus Mozart. Muzicologul Lorentz Reitan îi descrie muzica în felul următor: "Simfoniile sale, de exemplu, sunt studii ale formei muzicale: dezvoltare tematică/a motivului în raport cu regulile și logica proprie a materialului. Forme clasice precum sonate sau fugi sunt pentru el, într-o perspectivă
Harald Sæverud () [Corola-website/Science/315865_a_317194]
-
familia ei și cu tatăl pe care încă îl mai are și îi doresc sănătate și bucurii.” - "2008" - invitată la sărbătorirea celor 50 de ani de la debut ai doamnei Margareta Pâslaru, eveniment care a avut loc la Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România - "2008" - 1 noiembrie, invitată la lansarea albumului Bucuria de a cânta al Margaretei Pâslaru, CD în memoria lui Sile Dinicu. Această lansare a prilejuit și reîntâlnirea cu Corina Chiriac. - "2008" - reîntâlnirea cu Nicu Covaci (Phoenix) după 40 de
Aquilina Severin () [Corola-website/Science/316577_a_317906]