1,229 matches
-
în special seminarul și apoi atelierul de muzicologie radiofonică (un fel de continuare practică a seminarului) - au ajuns la un moment dat să se întrebe care ar fi rostul, scopurile și finalitatea meseriei pe care și-au ales-o. Tinerii muzicologi urmează actualmente aceeași instrucție, același plan de învățământ (în mare) ca și colegii lor compozitori sau dirijori de orchestră. Sarcina dificilă rămâne a găsi drumul unde se îmbină temeinicia analizei de partitură, a studiului teoriei, armoniei, polifoniei, orchestrației etc. cu
Muzicologie radiofonică by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12650_a_13975]
-
banalități de exprimare și de informație vor apărea prea frecvent. Este evident faptul că doar specializarea la muzicologie nu oferă garanția evitării clișeului și banalului. Nu poți avea prejudecăți în această privință. Totuși, cred cu toată convingerea că formația de muzicolog e necesară tânărului publicist de radio, cel puțin prin faptul că îi asigură o coerență a gândului, un exercițiu al scrisului și al exprimării clare pe care l-a practicat minimum patru ani de zile. Și el va învăța, cu
Muzicologie radiofonică by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12650_a_13975]
-
la casa de discuri Electrecord îi apar, la scurte intervale, trei discuri de format mic. Toate acestea îi asigură un loc privilegiat în volumul “Parada muzicii ușoare românești”, semnat de compozitorul Edmond Deda (1968, Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor). 1969 este anul în care începe să colaboreze cu Teatrul satiric-muzical (așa se numea pe atunci) “C. Tănase”, perioadă de care-și amintește cu mare plăcere: “Cu Teatrul “C. Tănase” am colaborat în stagiunile 1969 și 1970, fără a fi
Primul ?Cerb de aur? rom?nesc (III) by Octavian URSULESCU () [Corola-journal/Journalistic/83442_a_84767]
-
singur printr-un București pe care îl regăsea nu tocmai schimbat după patru ani, îi cade sub ochi un afiș de pe panoul de la intrarea Conservatorului de pe Știrbei Vodă. Era vorba de o serie de conferințe pe teme culturale, organizată de muzicologul George Bălan. În programul zilei respective, Bălan însuși îl prezenta pe Schönberg, Frunzetti pe Klee și eu pe Ion Barbu. Numele celor trei personalități ale artei moderne i-au atras lui Steinhardt atenția și l-au făcut să se întrebe
Oul dogmatic by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4158_a_5483]
-
modernitatea gândirii universale. La sfârșitul anului 2003, au apărut mai multe volume care la origine fuseseră teze de doctorat. Mă voi opri la trei dintre ele, pentru o privire asupra diversității domeniului, asupra interdisciplinarității, și pentru a ilustra cum gândesc muzicologi aparținând unor generații diferite: Francisc László, Béla Bartók și muzica populară a românilor din Banat și Transilvania, Cluj-Napoca: Eikon, 2003; Despina Petecel Theodoru, De la mimesis la arhetip, București: Editura Muzicală, 2003; Antigona Rădulescu, Perspective semiotice în muzică. Aspecte ale narativității
Pe portativ by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/13120_a_14445]
-
Muzicală, 2003; Antigona Rădulescu, Perspective semiotice în muzică. Aspecte ale narativității în Sonatele pentru pian de Beethoven. București, Editura Universității Naționale de Muzică, 2003. Observ în primul rând cum cartea profesorului clujean Francisc László (distinsă cu Premiul Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor pe 2003) acoperă - într-o măsură rar întâlnită la noi - genuri diverse ale cercetării. Istoriografia, studiul arhivelor și studiul de schițe componistice (așa-numitul, de către americani, “compositional process”), etnomuzicologie, analiza muzicologică, și, nu în ultimul rând, istoria ideilor: toate acestea
Pe portativ by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/13120_a_14445]
-
și argumentația bine fundamentată în cazul tuturor detaliilor melodice, timbrale, ritmice etc. din piesele analizate. Reiese cât se poate de clar faptul că abordarea unui astfel de subiect necesita în egală măsură specializare folcloristică, etnomuzicologică, dar și experiența analitică a muzicologului obișnuit cu tradiția occidentală a muzicii culte. Deși cartea se axează în principal pe aceste domenii ale cercetării, Francisc László nu ocolește necesare și binevenite referiri la istoria ideilor (nu numai) muzicologice. Iată exemple disparate în acest sens: discuția mereu
Pe portativ by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/13120_a_14445]
-
Mihai Alexandru Canciovici Am asistat la muzeul "G. Enescu" la un eveniment cultural deosebit. Muzicologul și criticul muzical Anca Florea a lansat cel de-al patrulea volum din seria Opera Română, publicat de Editura Info-Team, în fața unei asistențe prestigioase alcătuite din mari personalități ale liricii românești. Volumul inserează perioada 1951-1961, una dintre cele mai interesante
Istoria Operei Române by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/12387_a_13712]
-
spectacole de înaltă clasă. La această lansare au luat cuvântul, prezentând păreri și impresii despre carte, sau depănând amintiri, mari interpreți din acea perioadă: Ileana Iliescu, David Ohanezian, Nicolae Herlea, Cornel Stavru, Octavian Naghiu, Dan Iordăchescu, dirijorul Constantin Petrovici, precum și muzicologi ca Doru Popovici, Vasile Donose, Viorel Cosma. Anca Florea întreprinde în această lucrare, ca și în toată seria de volume publicate până în prezent, o migăloasă muncă de istoriografie, selectând cu discernământ și obiectivitate cronici diverse sau aprecieri critice din epocă
Istoria Operei Române by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/12387_a_13712]
-
Simona Cioculescu Scriitorul ceh Milan Kundera s-a născut la Brno, în familia muzicologului Ludvík Kundera, profesor la Academia de Arte Frumoase Janá1ek (JAMU) din acest oraș. A făcut el însuși studii muzicale la aceeași academie, fiind până la vârsta de 25 de ani, după propria mărturisire, mult mai atras de această artă decât de
Milan Kundera arta romanului by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/8717_a_10042]
-
Intercultural Timișoara a lansat în această săptămână, la Centrul European de Documentare, o proiectul „Prezența romilor în muzica europeană“. În dezbaterea temei s-au implicat Ovidiu Papană, Ioan Tomi, Ovidiu Giulvezan, Damian Vulpe, profesori la Facultatea de Muzică din Timișoara, muzicologul Rodica Giurgiu și muzeograful Adriana Neda, Letiția Mark, președinta Asociației Femeilor Țigănci, instrumentiștii și soliștii vocali Constantin Traian, Barbu Cioli și Nicușor Năstase, precum și mai mulți studenți de etnie romă care urmează cursurile Conservatorului timișorean. Proiectul se va finaliza în
Agenda2005-20-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283681_a_285010]
-
într’adevăr muzical, dar nepregătit și absolut neștiutor de elementare noțiuni și reguli muzicale. Din tot ceea ce îmi amintesc eu, pot să vă lămuresc dîndu-vă dovezi contrarii, care sunt convingătoare. Tata cunoștea enorm de multă literatură muzicală, aproape ca un muzicolog de profesie. Toate simfoniile de Beethoven, care era idolul lui, ar fi putut să le dirijeze, indicînd intrările fie cărui instrument cu însemnătatea și intensitatea lui Le fluera de la un capăt la altul, făcînd comentarii asupra lor care erau găsite
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XVIII) Fondul Cella Delavrancea by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84196_a_85521]
-
Iat-o, pe scurt. Încă năuc și negăsindu-și rostul, după cei cinci ani de detenție, Steinhardt nimerește pe Știrbei Vodă și vede pe panoul de afișaj al Conservatorului că era programată o întâlnire, în cadrul seriei de conferințe organizate de muzicologul George Bălan (azi, nonagenar, trăitor de decenii în Germania), în care urma să se discute despre trei personalități ale artei moderne. În ochii fostului deținut politic, subiectul conferinței părea atât de extraordinar, ne aflam totuși în 1964, încât l-a
Steinhardt 100 by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4483_a_5808]
-
Dumitru Avakian Muzicologul Octavian Lazăr Cosma a fost desemnat, recent, membru corespondent al Academiei Române. Invitat cu acest prilej de criticul muzical Dumitru Avakian să-și rememoreze traiectoria profesională, domnia sa a relatat în egală măsură secvențe ample din cele șase decenii de istorie a
OCTAVIAN LAZĂR COSMA: „Compozitorii generației enesciene și post-enesciene au luptat pentru afirmarea unei identități românești.“ by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5064_a_6389]
-
asistat la repetiția generală a operei Război și Pace. Am avut șansa de a mă fi format într-un mediu profesional deosebit de prielnic. D. Av. - Cine v-a îndrumat în mod nemijlocit? O.L.C. - L-am avut profesor pe celebrul muzicolog Mihail Druskin; de asemenea un redutabil pianist. Își făcuse studiile în anii ’30 în Germania. Era acuzat de formalism, era suspectat că propovăduiește în rândul tinerilor idei contrare ideologiei oficiale. De comun acord am stabilit tema tezei mele finale, de
OCTAVIAN LAZĂR COSMA: „Compozitorii generației enesciene și post-enesciene au luptat pentru afirmarea unei identități românești.“ by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5064_a_6389]
-
genului de operă după anul 1977: cele șapte componente poartă, fiecare, numele unei zile a săptămânii și însumează 25 de ore de reprezentație. Un alt doilea gând reflex care-mi vine este comparația cu Tetralogia wagneriană (mă mir totodată de ce muzicologii care semnează studii consistente în acea revistă nu menționează o asemenea paralelă transparentă, au epuizat oare anterior acest subiect sau poate că îl ocolesc?). Încercând să-l justific, găsesc mai multe argumente decât mă așteptam. Cele evidente sunt la îndemâna oricărei
O sută de ani între o Tetralogie și o Heptalogie by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12860_a_14185]
-
10 MINIATURI CORALE de Constantin Catrina Mariana POPESCU Maestrul Constantin Catrina s-a afirmat în muzica românească ca o personalitate plurivalentă: muzicolog, compozitor, bizantinolog, folclorist. Pasiunea pentru muzica corală s-a manifestat încă din anul 1956, compozitorul realizând primele sale prelucrări corale din folclor. Pe măsura maturizării sale muzicale, Constantin Catrina și-a creat un stil componistic bine conturat, creația sa corală
10 MINIATURI CORALE de Constantin Catrina by Mariana POPESCU4 () [Corola-journal/Journalistic/84019_a_85344]
-
audio înmagazinat în casa sa, ar trebui să-ți iei un concediu de câteva luni. Colecția lui numără aproximativ 50 000 de single-uri și 30 000 de albume, completate de peste 100 de cărți statistice de topuri muzicale pe care muzicologul le-a editat de-a lungul anilor. Alături de multe alte merite, domnul cu pricina se poate mândri cu faptul că este singurul om din lume care are în colecția sa fiecare hit ce a ajuns printre primele 100 de locuri
Agenda2003-38-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281493_a_282822]
-
în prim plan, cum era de așteptat, presiunea ideologică a Rusiei sovietice. Dar am mai găsit și un detaliu interesant, pe care-l consider ilustrativ pentru o anume mentalitate naționalistă. Este vorba de personalitatea lui Eusebie Mandicevschi (Eusebius Mandyczewsky, 1857-1929), muzicologul provenit din Bucovina și stabilit la Viena, prieten cu Johannes Brahms, cel care a editat Liedurile lui Schubert, precum și unele volume din operele lui Haydn și Brahms. Referirea la Mandicevschi apare, în acel articol (în engleză) din revista "online" Musica
Ucraina acasă la Mendelssohn by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/10607_a_11932]
-
intenționat să șteargă complet identitatea ucraineană și au acționat drastic în această direcție. Astfel, numeroși ucraineni etnici recunoscuți pe plan mondial (scriitorul Nikolai Gogol, omul de știință Vladimir Vernadski, compozitorii Dmitri Bortnianski, Igor Stravinski și chiar Piotr Ceaikovski, compozitorul și muzicologul Eusebius Mandicevski) au trăit și lucrat mai mult în afara teritoriului etnic al Ucrainei (...), așa că ei sunt de regulă încorporați în alte culturi etnice. Ca sa nu mai menționăm pe aceia care din punct de vedere etnic nu sunt ucraineni, dar sunt
Ucraina acasă la Mendelssohn by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/10607_a_11932]
-
precum Belá Bártok, Iannis Xenakis, György Ligeti și György Kurtág, toți născuți în aria geografică a României! Dat fiind că eu am fost obișnuită să-l asociez pe Eusebie Mandicevschi cu istoria muzicii românești, mi-am reîmprospătat cunoștințele referitoare la muzicologul și compozitorul născut la Cernăuți. Singura sursă lexicografică românească, cea semnată de Viorel Cosma 2, nu pomenește absolut nimic de o eventuală proveniență etnică ucraineană a lui Mandicevschi. Am găsit apoi referirea la "muzicologul român activ în Austria" din Grove
Ucraina acasă la Mendelssohn by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/10607_a_11932]
-
mi-am reîmprospătat cunoștințele referitoare la muzicologul și compozitorul născut la Cernăuți. Singura sursă lexicografică românească, cea semnată de Viorel Cosma 2, nu pomenește absolut nimic de o eventuală proveniență etnică ucraineană a lui Mandicevschi. Am găsit apoi referirea la "muzicologul român activ în Austria" din Grove 3 și cea la proveniența lui Mandicevschi dintr-o familie de preoți ortodocși, de origine română și ruteană, în MGG4. Este evident că, într-o Europă contemporană, astfel de detalii biografice sunt rezultatul unor
Ucraina acasă la Mendelssohn by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/10607_a_11932]
-
luptă strânsă. O altă fațetă a Festivalului contribuind și ea la imaginea cât mai exactă și aprofundată a personalității enesciene este Simpozionul de muzicologie, care și el are o istorie veche deja de peste 2 decenii sub egida Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor. Ca și în alte dăți, temele cele mai interesante par a fi cele propuse de specialiștii noștri care s-au dedicat anume studiului enescian. Profesioniștii scrisului muzical se vor mobiliza și pentru alcătuirea unei "foi" a Festivalului editată de Biroul
Festivalul Internațional "George Enescu" by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/15925_a_17250]
-
repaos. Să urmărim, însă, evoluția concertului de vioară în gândirea componistică a lui Cuclin. Cuclin compune primul concert pentru vioară la 18 ani, în cel dintâi an de studii la Conservatorul din București (1903), așa cum reiese din indexul realizat de muzicologul Vasile Tomescu în monografia dedicată compozitorului: Drumul creator al lui Dimitrie Cuclin <footnote Vasile Tomescu, Drumul creator al lui Dimitrie Cuclin, (București: Editura muzicală, 1956), 170-182 footnote>. Este un concert pentru vioară și pian, orchestrația fiindu-i încă necunoscută. În
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
nefericire” - transcendența secundei ca interval de bază în Prologul operei Oedip (Roberto Reale), Relația elev-profesor, după concepția lui George Enescu (Constantino Salvatore), Cercetări asupra doinei, cercetări asupra lui Enescu (Vincent Rastaedter). A fost a doua ediție în care, din inițiativa muzicologului Mihai Cosma - coordonatorul științific al Simpozionului - comunicările, prezentate în câte o limbă străină de circulație, au fost tipărite în volum chiar înaintea deschiderii Festivalului. Faptul a facilitat specialiștilor de peste hotare prezenți la eveniment să acceadă rapid și direct la punctele
Festivalul international "George Enescu" by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83703_a_85028]