1,904 matches
-
neființei. Limita nu este deci o limitație, ci deschidere către ființă, condiția prealabilă a participării la "a fi". Pe scurt, a fi înseamnă a fi limitat, a dobândi o limită, a ieși din vagul neființei. Drumul către ființă stă sub năzuința către o limită. Între peras ("limită") și ființă există cea mai intimă legătură. Iar dacă pentru greci ființa este, după cum Heidegger spune în atâtea rânduri, Anwesung, "ajungere-la-prezență", atunci limita presupune tocmai această "ființă-ajunsă-la-propria-ei-prezență" (An-wesen). "Ceea-ce-e- prezent de fiecare dată în
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
acesta, umilit în toate datele fundamentale ale existenței sale, să le arate celorlalți, oamenilor din vest, că, în ciuda a tot ceea ce i s-a întîmplat, el a rămas un om asemenea lor, adică în chip esențial un european? Aceasta este năzuința sa cea mai mare și acesta este capitalul pe care nimeni nu i-l poate fura, chiar după ce i s-a luat totul. Un intelectual venit din estul postbelic și trebuind să vorbească în fața unui forum al culturilor vestice va
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
să dai un statut real depășirii. La Hegel, "refuzul peratologic" provine din debilitarea antropologiei, care trebuie să-și afle consolarea într-un "adevăr mai înalt", unul însă care nu mai este al omului. Pe când în peratologie, care este eminamente antropologică, năzuința către un statut mai pur nu trimite la ieșirea din sistemul de referință al conștiinței. "Migrația peratologică" este o depășire a condiției umanului fără sacrificarea umanului. Peratologia este kierkegaardiană, nu hegeliană. Seara, "în replică", Noica îmi expune cele opt puncte
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
conținut, în curtea găinilor, unde mintea țăranului îl repartizase pe temeiuri ornitologice. 9 octombrie 1980 Orice jurnal încearcă să anuleze caracterul oarecum clandestin al faptelor de viață și, tinzând să le introducă într-o conștiință și memorie colectivă, el are năzuința secretă de a le mântui de însemnele lor fatal subiective, trecătoare și, pentru ceilalți, neinteresante. Pentru ca relația mea cu Noica să devină mai mult decât un fapt de viață, este nevoie, în primul rând, ca ea să avanseze în zona
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
obținută decât prin excepție, pentru că, în lumea spiritului, orice regulă viitoare are la origine excepția. Nici un mister nu ar putea fi reprezentat dacă s-ar consuma în spațiul categoriilor obișnuite ale umanului: tocmai extraordinarul lui produce în ceilalți nevoia și năzuința de a-l imita. În al doilea rând, este nevoie ca acest fapt de viață, care poartă în el germenele exemplarității, să fie transformat într-un document al spiritului, deci să fie consemnat și înregistrat. Însă pentru aceasta ar fi
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
de dificultăți sau va fi rănită periculos, atunci Germania o va sprijini. Principele Bismarck asigură că niciodată nu i-a trecut prin minte să anexeze provincii austro-germane. Germania nu este angajată în nici o direcțiune. Intrând în detaliuri, Bismarck declară că năzuința Germaniei în prima linie este de a evita un răzbel între Rusia și Turcia; dacă aceasta nu va fi posibil, atunci să-l localizeze. Germania a refuzat diferitele rugări de a interveni ca mijlocitoare. Momentul acut pentru Germania de a
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
purtător de grijă se arată a fi fost. Costache, omonimul poetului de la Țigănești, chiar confundat cu acesta, pare a fi fost înzestrat cu calități intelectuale și sufletești alese, dar o boală psihică îl pune în imposibilitatea de a-și împlini năzuințele înalte, la care ori îndemnul tatălui ori propria-i vocație l-ar fi îndreptățit. Ceva din finețea spiritului său răzbate până la noi dintr-o scrisoare trimisă din Pesta ungară în 1802, pe când se afla în drum spre Viena pentru studii
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
mecanism central de sancționare, instinctul de supraviețuire împinge actorii să-și maximizeze puterea, cel puțin ca scop intermediar, putere ce poate fi apoi convertită în alte scopuri finale. Astfel, pentru teoria neoclasică, puterea este comparabilă cu banii. Adunarea laolaltă a năzuințelor individuale spre putere duce la o situație internațională concurențială, care, la fel ca prețurile pieței asupra actorilor economici individuali, impun constrîngeri externe asupra acțiunilor naționale. Interesul național reprezintă maximizarea utilității în acest context: el este un corespondent al optimului lui
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
nu și suficient. Ceea ce trebuie să te caracterizeze pentru a evita mediocritatea este munca, tenacitatea, dorința de a ști mâine mai mult decât azi. Ioana Viașu face parte dintre aceia, nu foarte mulți care au plecat pe acest drum cu năzuința de a-l parcurge cât mai departe. Nu am fost niciodată și nu voi fi nici pe viitor adeptul șabloanelor sau regulilor excesive. Prin urmare nu îmi voi pune problema existenței unor criterii de evaluare ale unei cărți, fie ea
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
preot D. Barbu, Stan N. Cucu, N. Gaiu, Gh.V. Gâlcă, Iosif Maloman, P. Todicescu, Gh. Tomescu, St. Vancea; redacția și administrația - Bârlad, strada Palade nr. 2, Tipografia - Lupașcu. „Nefiind pe nici o axă ideologică”, Avânturi cu lturale „va indica multora o năzuință către frumos și adevăr; altora un adevăr spre care să tindem subliniind că în afara măruntelor griji ale vieții, se poate afla un ideal în lim ita puterilor noastre”. În primul număr apărut în ianuarie 1937 citim: „ „Considerațiuni geografice asupra războiului
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Programul revistei: să oglindească tot ce are mai frumos și mai original sufletul românesc”. Pe umerii a cestei generații - scria G. Tutoveanu, apasă greutatea unei cumpli te răspunderi: să statornicească pe un singur pământ românesc, un singur grai, o singură năzuință și mai ales un singur suflet, pentru ca în ceasul marilor primejdii, întâi se ridică sufletele și apoi armele.” Corneliu Filipescu (Din „George Tutoveanu și mișcarea literară a v remii”) „Florile Dalbe”e cea dintâi publicație literară de după război, căci „Însemnările
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
îl sintetizează opera literară”, grăia „Cronica „ din nr. 6 a revistei iar Tutoveanu în numărul următor completa: „Pe umerii acestei generații - a tineretului, apasă greutatea unei cumplite răspunderi: să statornicească pe un singur pământ românesc, un singur grai, o singură năzuință și mai ales un singur suflet; pentru că în ceasul marilor primejdii, „întâi se ridică sufletele și apoi armele.” De aceea „Florile Dalbe” n-a fost revista în care să se publice orice; de aceea scriitori și-au înțeles menirea și
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
altfel, în „Florile Dalbe”, sub egida cercului literar de 334 la Academia Bârlădeană, a debutat I.Valerian cu poezia „În albastru”: Cu ochii duși departe În zarea plină de fiori Mă prind visând adeseori În zarea plină de fiori De năzuinți deșarte.” Dacă C. Medeleanu, N.Hoina, I. Pârvulescu, C. Gruia, T. Spătaru, C. Papazisu, Virgiliu Nițulescu, Iulian Popovici, cu așa de promițătoare începuturi n au mai stăruit să „bată la porțile vieții cu „Florile Dalbe”, ale visurilor dintâi, după plecarea
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
au rezolvat în interesul general al orașului nostru. Se aprecia că Monitorul acesta este „un document foarte prețios" pentru că trata ce s-a petrecut cu ocazia iarmarocului din acel an cu distribuirea locurilor și arendarea barătcilor de pe teritoriul Casei proprietății. * Năzuințe Năzuințe, revistă literară, științifică, era la al 5-6-lea număr în februarie 1971 (anul III de activitate) și apărea la Liceul „Mihail Kogălniceanu" din Vaslui, cu tipărire la Bârlad. Publicau poezie Valentina Teclici, Anișoara Corcodel și Georgeta Țurcanu, alăturându-li-se
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
rezolvat în interesul general al orașului nostru. Se aprecia că Monitorul acesta este „un document foarte prețios" pentru că trata ce s-a petrecut cu ocazia iarmarocului din acel an cu distribuirea locurilor și arendarea barătcilor de pe teritoriul Casei proprietății. * Năzuințe Năzuințe, revistă literară, științifică, era la al 5-6-lea număr în februarie 1971 (anul III de activitate) și apărea la Liceul „Mihail Kogălniceanu" din Vaslui, cu tipărire la Bârlad. Publicau poezie Valentina Teclici, Anișoara Corcodel și Georgeta Țurcanu, alăturându-li-se profesorii
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Liga culturală, buletinul secției Bârlad...............367 Lyceum......................................... .....................369 Liceul „Mihai Eminescu” ....................................371 Lumea creștină ............................................... ...371 Lumina vetrelor ............................................... ..372 Monografiile Liceului „Gh. Roșca Codreanu”.......373 Miron Costin, revistă de cercetări și mărturii istorice ............................................... ..................................374 Monitorul comunal al Primăriei din Bârlad.........375 Năzuințe....................................... .....................376 Onoare și patrie ............................................... ..376 Pagini de jurnal ............................................... ..377 470 Pagini literare ............................................... .....377 Pagini medicale bârlădene..................................379 Pagini medicale bârlădene..................................382 Paloda literară ............................................... ....385 Paloda literară ............................................... ....387 Pași spre infinit ............................................... ..388 Pădurenii...................................... .....................391 Păstorul Tutovei........................................ .........393 Despre Păstorul Tutovei Anul
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Antip, n. Zăpodeni în 1925; a condus printre altele Magazin istoric, colaborează la numeroase ziare din țară și din străinătate (Pravda) ș.a.; Titi Gheorghiu (1927 1991) colaborează la numeroase ziare și reviste: Urzica, Informația ale liceenilor ca: Zorile (Huși,1967), Năzuința (LMK, 18 Bucureștiului, Sportul, Sănătatea, Vremea nouă etc. Constantin Parfene (n. 1929) om de mare cultură, cu funcții oficiale, director al Teatrului "V.I. Popa" din Bârlad, profesor universitar, a publicat în Contemporanul, Viața românească, Școala Bârlădeană, Iașul literar, Cronica etc
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
că, lupta "popoarelor asuprite" înlăturase Imperiul Țarist și Austro-Ungaria, favorizând astfel unirea Transilvaniei cu România. Abil plasată, în afara textului principal al lecției, lângă o imagine cu turnul Kremlinului, o propoziție readucea în manual spiritul istoriografiei interbelice: "Astfel s-a împlinit năzuința dreaptă a poporului român, atât din vechea Românie cât și din Transilvania de a desăvârși unitatea statului român (s.n. C.M.)"324. Lecția se încheia pe un ton optimist, chiar din punctul de vedere proletar, căci "prin unirea Transilvaniei cu România
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Transilvaniei cu România" și "Încheierea procesului de formare a statului național unitar român (s.n. C.M.)". În povestire apărea un element nou, Consiliul Național Român Central. Plusul de informație istorică nu a dăunat retoricii naționaliste, manualul neuitând să puncteze că: "astfel năzuința de veacuri a românilor de a trăi într-o singură țară s-a înfăptuit la 1 decembrie 1918 (s.n. C.M.)"343. Aceeași echipă de autori a semnat în același spirit și cărțile de istorie pentru clasa a XI-a. Dacă
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
unească, în 1918, cu România, formând o singură țară". Interpretarea evenimentului era însă contradictorie, cel puțin pentru un elev de clasa a IV-a, căruia i se adresa, teoretic, manualul: pe de o parte, era o "împlinire" care răspundea la "năzuința dreaptă a poporului român", pe de altă parte, "foloasele" reveneau "capitaliștilor și moșierilor", cei care "au exploatat și mai crunt" poporul, având la dispoziție un teritoriu "mărit" (D. Almaș, A. Petric, Istoria patriei. Manual pentru clasa a IV-a, Editura
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
trei ani, am devenit membru al P.I.R., Partidul Românilor din Italia. Găsisem un manifest pe stradă și ca să vă spun cu sinceritate, nu îmi venea să cred ochilor: un partid, cineva care să devină portavocea comunității noastre, care să reprezinte năzuințele noastre în spațiul politic italian... ceva nemaipomenit. Mi s-a părut ceva prea frumos ca să fie adevărat, i-am chemat la telefon și ne-am întâlnit. Iată-mă în fața lui, Giancarlo Germani, un italian, care îmi spune în românește "sunt
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
că „România trebuie salvată” și că era hotărât să o facă „fără șovăire la o cât mai grabnică îndreptare”. Primele măsuri dispuse erau cele ce vizau depolitizarea administrativă a statului, încât „schimbările constituționale ... să corespundă nevoilor noi ale țării” și „năzuințelor unei Românii ce trebuie să se întărească”. În demagogicul demers, regele promitea că toate aceste schimbări le va face „cu toată energia și convingerea, împins de o dragoste fără margini pentru țară” pentru care „a fost chemat să o cârmuiască
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
atitudinea corectă față de greșelile proprii, ale altora și puterea de a le recunoaște și îndrepta sau ierta, • capacitatea de decizie și acțiune eficientă, • grija pentru lucrul bine făcut, • priceperea de a suporta insuccesul și de a-l transforma în succes, • năzuința de a învăța continuu și a învăța cum să devii (să gândești, să simți, să acționezi în perspectivă), • însușirea și aplicarea metodelor și procedeelor specifice, • afirmarea examenului de conștiință. Raportul educație-autoeducație evoluează în funcție de vârstă, de condițiile în care are loc
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
independente una de alta (vezi Blaga, 1965:51-2). Orizonturile inconștiente spațial și temporal reprezintă doar cadrul în care ceilalți factori determinanți ai stilului intră în acțiune. Dintre aceștia, cei mai importanți 31 sunt: accentul axiologic, atitudinea anabasică / catabasică / neutră și năzuința formativă. Accentul axiologic trebuie înțeles ca o atitudine sau inițiativă "prețuitoare" a inconștientului în raport cu orizonturile asupra cărora s-a "fixat" în sensul investirii acestora cu valoare pozitivă sau negativă (vezi Blaga, 1965:71-81). Cele trei tipuri de atitudini reprezintă modul
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
1965:82). Atitudinea anabasică poate fi interpretată ca o mișcare de înaintare, de expansiune în orizont, sentimentul catabasic 32 echivalează cu o retragere din orizont, cu o etică a non-înfăptuirii iar sensul neutru ar fi echivalent cu rămânerea pe loc. Năzuința formativă, nisus formativus, cu cele trei tipuri ale sale -, individualizant, tipizant și stihial 33 este cel de-al treilea și cel mai vizibil factor care determină fenomenul stilului. Aceasta este "apetitul formei, nevoia invincibilă de a întipări tuturor lucrurilor [...] forme
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]