42,752 matches
-
veșmîntul naționalismului, au rămas cu o aprehențiune pentru orice simțire în legătură cu ideea de națiune, pînă într-acolo că iubirea de nație e suspectată (subl. ns.) Dar, vai, atunci noi toți sîntem vinovați, fiindcă noi ne iubim neamul. Ce este o națiune? O comunitate de simțire, exprimată într-o limbă obștească, un sentiment de legătură între generații. Națiunea e o familie mai mare. Neconsanguinitatea nu constituie vreo piedică de a intra în corpul spiritual al unui popor, și precum în unele familii
,,O țară sînt oamenii dintr-însa" by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/15742_a_17067]
-
acolo că iubirea de nație e suspectată (subl. ns.) Dar, vai, atunci noi toți sîntem vinovați, fiindcă noi ne iubim neamul. Ce este o națiune? O comunitate de simțire, exprimată într-o limbă obștească, un sentiment de legătură între generații. Națiunea e o familie mai mare. Neconsanguinitatea nu constituie vreo piedică de a intra în corpul spiritual al unui popor, și precum în unele familii copilul adoptiv își iubește noii părinți adesea mai puternic decît copiii de sînge, așa și în
,,O țară sînt oamenii dintr-însa" by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/15742_a_17067]
-
e o familie mai mare. Neconsanguinitatea nu constituie vreo piedică de a intra în corpul spiritual al unui popor, și precum în unele familii copilul adoptiv își iubește noii părinți adesea mai puternic decît copiii de sînge, așa și în națiuni sînt noi sosiți, care, ca și cînd și-ar fi regăsit în fine căminul adevărat, exprimă mai clar și mai înflăcărat sentimentele tuturor, în vreme ce alții, cu o fiziologie mai veche, simt ca niște vrăjmași... Nu mi-e rușine că sînt
,,O țară sînt oamenii dintr-însa" by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/15742_a_17067]
-
brînzoaicele și pateurile inamicul public numărul unu în România. Cu vreo lună în urmă, premierul Năstase a ordonat să se facă o anchetă în mijlocul nopții fiindcă se stinsese lumina pe Stadionul Giulești, în timpul unui meci internațional, punînd în primejdie obrazul națiunii. Cîte asemenea anchete s-au făcut însă în toiul nopții pentru rezolvarea unor probleme sociale mai presante decît un incident la un meci de fotbal? Ochiurile sitei politicianului român se pare că sînt mult mai largi decît aceste probleme ale
Interesul național și interesele zilnice by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15777_a_17102]
-
se întoarce și pleacă singură în beznă, pe la unsprezece noaptea, și, nevenindu-i să creadă că este liber, începe să se târască prudent peste pod, să nu fie văzut, auzit și, cu mari eforturi, încet, încet, istovit, ajunge până în Piața Națiunii spre zori unde treptat, își dă seama că nu-l urmărește nimeni. Cu grijă, se ridică în patru labe, se apropie de un chioșc cu un bec, culmea, puternic, unde citește pe firmă doar atât: PÎINE. Mai întâi, nu înțelege
Pîine cu î din i by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15787_a_17112]
-
un om nu numai inteligent și cu șarm, dar și competent în cel mai înalt grad. Mă uluiește că tocmai un astfel de om - singurul, după știrea mea - are dubii în privința asasinilor din Manhattan. Doar el și talibanii. Pentru că atât Națiunile Unite, cât și importanți șefi de stat din lumea civilizată, dar și din aceea în curs de civilizare, au constatat că probele adunate de americani motivează pe deplin replica dură contra Afghanistanului. Să fie la mijloc altceva? Să constituie o
Fii și alifii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15794_a_17119]
-
Dar alte capitole și idei de ordin general se dovedesc perfect valide. Chiar primul capitol în care tratează despre "rasa" evreiască și "specificitatea" evreiască, este demn de toată atenția. E valabilă, desigur, opinia că însuși conceptul de rasă, confundat cu națiunea nu rezistă analizei științifice. Antropometria și chimismul sangvin, pe care se sprijină "știința" raseologiei, sînt pure născociri. Toate analizele și experiențele au demonstrat definitiv că metisajul social este atît de profund și generalizat în lumea civilizată încît același indice cefalic
O carte, din 1945, despre antisemitism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16130_a_17455]
-
antropologice infirmate de știință, ele n-au nici o legătură cu așa-zisa rasă. "Popoarele și-au schimbat mereu limbile, de-a lungul veacurilor. De aceea, înrudirile de limbă nu mai pot fi astăzi deloc suprapuse peste înrudirile de rasă. O națiune vorbește o anumită limbă - și iată că tipuri rasiale foarte deosebite între ele izbucnesc din toate părțile, în mijlocul uneia și aceleiași națiuni. Pe de altă parte, o anumită rasă intră în compoziția mai multor popoare". Și mai încolo relatează că
O carte, din 1945, despre antisemitism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16130_a_17455]
-
veacurilor. De aceea, înrudirile de limbă nu mai pot fi astăzi deloc suprapuse peste înrudirile de rasă. O națiune vorbește o anumită limbă - și iată că tipuri rasiale foarte deosebite între ele izbucnesc din toate părțile, în mijlocul uneia și aceleiași națiuni. Pe de altă parte, o anumită rasă intră în compoziția mai multor popoare". Și mai încolo relatează că, potrivit antropologului Maurice Fishberg, care a făcut cercetări pe un eșantion de evrei din toată lumea, perfect valid și, interpretîndu-l, a ajuns la
O carte, din 1945, despre antisemitism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16130_a_17455]
-
revistelor va ajunge la tipar vor mai apărea ecouri. Ar fi de dorit. Cronicarul se mărginește să semnaleze chestiunea. Rezumatul cel mai exact al confruntării îl face Bakk Miklos: "...Modernitatea a dublat relația noastră interpretativă - și în consecință ideologică - cu națiunea ca o comunitate avînd rădăcini care se întind pînă departe. Ea a generat confruntarea între două idei: aceea a asocierii alese pe deplin conștient și voluntar, a cărei moralitate constă (tocmai) în libertatea aderării, și aceea a comunității organice, a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16151_a_17476]
-
mărturisire atoategrăitoare despre Pădurea Spînzuraților: "Spînzurarea fratelui meu, ofițer în armata austro-ungară, la Ghimeș, ca "dezertor", mi-a sugerat ideea Pădurii Spînzuraților. Viziunea tragică a "pădurii" mi-a fost inoculată de o serie de fotografii trimise de Cehoslvacia la Liga Națiunilor, fotografii care reprezentau pădurile "trădătorilor de patrie" (Landersverräter) cehoslovaci spînzurați de armata austro-ungară pentru "trădare" pentru iubirea patriei lor adevărate. Romanul meu e oarecum alături de realitate. Fratele meu a fost naționalist fără scrupule. Un asemenea personaj nu inspira decît cel
Integrala Rebreanu spre final by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16145_a_17470]
-
formă binefăcătoare a vieței omenești; dar cu o cultură falsă nu poate trăi un popor și dacă stăruiește în ea, atunci dă un exemplu mai mult pentru vechea lege a istoriei: că în lupta între civilizarea adevărată și între o națiune rezistentă se nimicește națiunea dar niciodată adevărul." Titu Maiorescu este, totodată, adeptul europenizării care atîta a deranjat orientările de extremă dreaptă românești care, tocmai de aceea, l-au declarat "inactual", izgonindu-l din spațiul românesc cultural. În 1871, tot în
Titu Maiorescu, azi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16191_a_17516]
-
omenești; dar cu o cultură falsă nu poate trăi un popor și dacă stăruiește în ea, atunci dă un exemplu mai mult pentru vechea lege a istoriei: că în lupta între civilizarea adevărată și între o națiune rezistentă se nimicește națiunea dar niciodată adevărul." Titu Maiorescu este, totodată, adeptul europenizării care atîta a deranjat orientările de extremă dreaptă românești care, tocmai de aceea, l-au declarat "inactual", izgonindu-l din spațiul românesc cultural. În 1871, tot în Direcția nouă, declara bucuros
Titu Maiorescu, azi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16191_a_17516]
-
turci înarmați și armeni mai puțin înzestrați cu arme. Aceștia din urmă au ieșit, la început, victorioși, ajutați și de armata rusă, pe neașteptate reinstalată pe acest front, după cinci săptămîni de așteptare. De îndată a început uciderea unei întregi națiuni, constatată de ambasadorul american prin rapoartele consulilor săi din teritoriu. Au început masacrele, ca, de exemplu, un detașament armenesc de două mii de oameni. Armenii erau suspectați că dețin arme și erau chemați la poliție să le depună. Cei care s-
Genocidul armenilor din 1915 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16211_a_17536]
-
istoriei moderne..., cred că nici în cele mai sumbre epoci nu au avut loc scene atît de cumplite precum cele de care te loveai la tot pasul în Turcia". Și aceste atrocități nu erau decît preludiul marei distrugeri a întregii națiuni armene. S-a hotărît deportarea armenilor din Turcia în regiunile ei de sud și sud-vest, acolo unde se întinde deșertul sirian și depresiunea Mesopotamiei, deșerturi aride, pustii, fără orașe sau sate, fără viață, locuite doar de cîteva triburi beduine. Se
Genocidul armenilor din 1915 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16211_a_17536]
-
ajunge niciodată la destinație. "Scopul real, deși nedeclarat - scrie indignat ambasadorul american - al deportării era jaful și distrugerea, adică un masacru de un fel mai aparte. Ordonînd deportările, autoritățile turcești au semnat, de fapt, condamnarea la moarte a unei întregi națiuni, lucru de care erau perfect conștienți și nu-și mai băteau capul să-l ascundă nici măcar în convorbirile cu mine". În tot cursul primăverii și verii anului 1915 au avut loc aceste deportări. Au fost cruțate doar Constantinopol, Smirna și
Genocidul armenilor din 1915 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16211_a_17536]
-
provocase evenimentul, începusem să mă gîndesc că trădarea, în fond, era de-o parte și de alta și că germanii fuseseră îndreptățiți să facă ce făcuseră, ca represalii. Trebuie să spun însă că orice act de acest fel depinde de națiunea care îl comite. De mărimea ei, de gradul de forță. Reacția unei mari națiuni în război este de obicei mult mai puternică decît a națiunii mici care ar viola o lege... O țară mică trădează, desigur, mai repede și fără
Război și pace by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16258_a_17583]
-
și de alta și că germanii fuseseră îndreptățiți să facă ce făcuseră, ca represalii. Trebuie să spun însă că orice act de acest fel depinde de națiunea care îl comite. De mărimea ei, de gradul de forță. Reacția unei mari națiuni în război este de obicei mult mai puternică decît a națiunii mici care ar viola o lege... O țară mică trădează, desigur, mai repede și fără scrupule, forța ei stînd tocmai în lipsa oricărui respect al învoielii prestabilite, dacă nu numai
Război și pace by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16258_a_17583]
-
făcuseră, ca represalii. Trebuie să spun însă că orice act de acest fel depinde de națiunea care îl comite. De mărimea ei, de gradul de forță. Reacția unei mari națiuni în război este de obicei mult mai puternică decît a națiunii mici care ar viola o lege... O țară mică trădează, desigur, mai repede și fără scrupule, forța ei stînd tocmai în lipsa oricărui respect al învoielii prestabilite, dacă nu numai din p.d.v. cavaleresc. Noi, românii, nu vom avea niciodată forța de
Război și pace by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16258_a_17583]
-
de a i-o plăti cu vîrf și îndesat inamicului, în război. Ca piloții germani, în Ardeal, după 23 august. (Dar ei ne bombardaseră atunci și capitala, cu cîteva Stukas-uri...) Nu putem fi, deci, decît mici și șireți, în raport cu alte națiuni mari, reacționînd disproporționat. De aceea noi fiind mai mici, putem părea și mai morali. Oricum, răzbunîndu-ne într-o măsură relativ mai puțin spectaculoasă. Atunci, putînd fi și cavaleri, oarecum. De pildă, cînd li se acordase germanilor 48 de ore pentru
Război și pace by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16258_a_17583]
-
ultimul rînd, o asemenea misiune. Am însă serioase dubii în ce privește perpetuarea în eternitate a etichetei fondatoare, cu tot ce implică ea. Luată în sensul ei originar, titulatura respectivă desemnează "alesul", sau, în termeni mai moderni, "purtătorul de cuvînt" al unei națiuni (identificate de regulă cu un "popor" sau, am zice azi, cu o etnie - fie și numai acest lucru creează, în lumea contemporană, serioase probleme). Cînd acest "purtător de cuvînt", care a putut da unei culturi începătoare, în temătoare căutare de
Vechi dispute, noi argumente by Liviu Papadima () [Corola-journal/Journalistic/16269_a_17594]
-
E. Minovski cu "Rolul terorismului în societatea noastră" și M. Antony din Belgia cu "Psihiatria represivă și sechestrarea arbitrară." Psihiatria represivă privindu-ne, la urma urmei, pe toți... Printre concluziile dezbaterii ducând la "profilaxia criminală", terorismul trebuind să fie propus Națiunilor Unite ca un act condamnabil, invocându-se ordinea publică universală, se remarcă și combaterea idealizării de către tineri a fenomenului discutat, ceea ce a produs mai multă bătaie de cap. Domnul Nagel, citat mai sus, remarcîndu-se ca un vajnic "avocat al diavolului
Pata de cerneală by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16376_a_17701]
-
firește în Istoria literaturii...) "unul din momentele lirice fundamentale de după război". Și-a știut face rosturile. Mai întîi ca secretar al lui Vaida-Voevod la Conferința de pace de la Paris din 1919, apoi membru statornic al unei comisii culturale a Ligii Națiunilor (un fel de UNESCO de azi, în formă incipientă), de membru al PENCLUB românesc, ceea ce îi aducea constante plecări periodice în străinătate, apoi a fost deputat, senator, firește liberal, aferîndu-se, ce-i drept un acaparant, în ale politicii liberale. Dar
La reluarea ediției Ion Pillat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16355_a_17680]
-
extrase din dialogurile cu pricina. Este absolut frapantă, pentru noi, românii, analiza sociologică schițată de Watt cu privire la Polonia. Întrebarea lui Milosz fusese de ce marxismul și stînga n-au "prins" în Polonia de imediat după primul război. "Polonia nu este o națiune a maselor", răspunde Watt. Este mai degrabă o "țară a intelighenției funcționărești", avînd ca ideal de viață pe acela al "nobilimii rurale". "Pan Tadeusz era Biblia și Iliada Poloniei." Țăranii polonezi "au fost totdeauna pătrunși de cultura nobilimii rurale" și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16382_a_17707]
-
din cadrul statului-națiune idealizat a dus la omogenizare etnică, provocînd conflicte etnice. Autoarea are dreptate cînd precizează că nu numai amestecul rasial provoacă dezordinea, dar impuritatea rasială generalizată constituie dezordinea însăși. Și subliniază că revoluția înfăptuită de Herder în materie de națiune și folclor ca mijloc de stabilire a identității naționale pentru țările Europei de Est, cărora le-a oferit rațiunea de a fi. De la această moștenire herderiană Balcanii au fost considerați un Volkmuseum al Europei. Treptat, Balcanii au fost apreciați drept
O zonă geografică inflamabilă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16375_a_17700]