1,811 matches
-
1‰). Urmează același paralelism când analizăm cele două medii, urban și rural. Așa de exemplu; la nivelul anului 2002 natalității scăzute În urban (8,5‰) și mortalității infantile mai scăăzută (14,5‰), Îi corespunde În rural cifrele de 11‰ pentru natalitate și 19,8‰ pentru mortalitatea infantilă, cu remarca că mortalitatea infantilă este cu aproape 30% mai mare În mediul rural. Acest aspect demonstrează cu prisosință resorturile socio-economice și strânsa legătură a acestui indicator cu problematica socială. Realitățile românești privind mortalitatea
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
de a pune În seama sistemului sanitar mortalitatea infantilă și În special pe seama rețelei pediatrice s-a dovedit a fi o eroare, pentru că evoluția istorică demonstrează că mortalitatea infantilă operează ca o pârghie În sistemul malthusian În relație directă cu natalitatea, de asemenea În egală măsură are o puternică conotație socioeconomică. Ceea ce poate face efectiv sistemul sanitar, oricât de performant și bine organizat ar fi, este să implementeze și să supravegheze o activitate profilactică și curativă În acord cu morbiditatea specifică
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
care influențează atât de decisiv mortalitatea infantilă. Cu atât mai puțin poate opera asupra evoluției demografice, pentru că demografia Își urmează propriile legi. Realitățile societății românești cu privire la acest indicator probează cele afirmate mai sus. Scăderea mortalității infantile urmează curba descendentă a natalității cu amprenta socială evidentă a diferenței Între mediul urban și rural. Se asociază aici și diferențe marcate Între diferitele etnii, mortalitatea infantilă fiind mai mare de exemplu În etnia romilor. Cu toate acestea nivelul mortalității infantile este Încă Înalt, deși
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
român” (Timpul din 15, 16 și 19 iunie 1881). Datele statistice ale dr. Flaisten În numele consiliului de igienă a orașului Iași și ale lui A. Alexandrini secretarul consiliului județean Iași sunt devastatoare și arată fără echivoc degenerescența autohtonilor, atât ca natalitate cât și ca mortalitate față de populația izraelită de pildă, net excedentară, cu tendința evidentă de a deveni majoritară la nivelul orașelor. Contemporan acestor realități și sensibil la suferințele poporului său Eminescu nu putea să nu reacționeze În stilul său caracteristic
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
1888. Coloana de forță a acestui articol rezidă În motivele pentru care populația românească scade și modul cum ar trebui introduse normele civilizației europene. Primul aspect Îl vede la modul dezastruos pentru că din analiza demografică rezultă că mortalitatea autohtonilor depășește natalitatea, golurile de populație sunt completate de imigranți, a căror date demografice sunt exact invers, de unde și sporul lor natural pozitiv. Cauzele principale a sporului negativ În opinia analistului Eminescu pleacă de la risipa de muncă cu foloase reduse, ce duce la
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
distribuția populației României este Într-un puternic dezechilibru demografic, cu consecințe imediate și pe termen lung extrem de primejdioase. Cele mai afectate provincii erau Bucovina, Basarabia, Moldova, Transilvania și Dobrogea. Două aspecte care Îngrijorau acea generație sunt consemnate ca extrem de nefavorabile: natalitatea și mortalitatea cu excedentul natural negativ net În defavoarea populației autohtone, ajungând de-a lungul timpului ca ponderea acesteia În structura demografică a orașelor de pildă, să fie de numai 28%. La acest procent este ușor de Înțeles care era gradul
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
ridică probleme de asistență medicală care fac parte din viața socială a oricărei comunități. Răsunetul nivelului socio-economic asupra sănătății publice este la fel de vizibil și astăzi la nivelul indicatorilor demografici ca și În vremurile trecute ilustrate În eseurile cu temă demografică. Natalitatea și mortalitatea s-au modificat de așa natură Încât sporul natural al populației a devenit din nou negativ, exact ca În marile perioade de restriște din istoria noastră. Golurile demografice care În vremea lui Eminescu (și după) erau umplute prin
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
altul, au lovit Întotdeauna familia, uneori În chip năpraznic, perturbând grav mediul intim În care copilul se naște și se dezvoltă. Toate aceste aspecte se constituie În tot atâția factori de risc social și conduc invariabil la scăderea nupțialității, scăderea natalității, creșterea divorțialității, abandonul și copiii străzii ca fenomene sociale ce au impus crearea unor instituții specializate pentru a-i limita efectele. Cu toate acestea familia a rezistat vicisitudinilor vremurilor pentru simplul motiv că Întemeierea ei se bazează pe rațiuni biologice
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
vieții, cu compromisurile de rigoare, și; a doua, de ordin moral, prin promovarea subculturii, libertinajului, violenței și În general a punerii la Îndoială a tot ceea ce era considerat anterior ca valoare morală. În acest context scăderea alarmantă a nupțialității și natalității a devenit o realitate cu consecințe demografice imediate și În perspectivă greu de estimat, dar care pot fi considerate de pe acum ca Îngrijorătoare. Pentru a găsi un răspuns la Întrebarea de mai sus este suficient să ne Întoarcem În timp
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
În acest interval populația țării scade cu 1 525 746 locuitori și nu datorită emigrației cum greșit s-a lăsat să se Înțeleagă, ci datorită perturbării celor 2 indicatori care determină mișcarea naturală a populației și anume; mortalitatea generală și natalitatea. Mortalitatea generală crește de la 10,7‰ la 12,4‰, iar natalitatea scade de la 16‰ la 9,7‰, realizând un spor natural negativ de aproape -3‰ anual. Situația este și mai alarmantă dacă ne referim la aceiași indicatori În mediul rural
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
și nu datorită emigrației cum greșit s-a lăsat să se Înțeleagă, ci datorită perturbării celor 2 indicatori care determină mișcarea naturală a populației și anume; mortalitatea generală și natalitatea. Mortalitatea generală crește de la 10,7‰ la 12,4‰, iar natalitatea scade de la 16‰ la 9,7‰, realizând un spor natural negativ de aproape -3‰ anual. Situația este și mai alarmantă dacă ne referim la aceiași indicatori În mediul rural, tradițional considerat bazinul demografic al țării, prin natalitate mare și mortalitate
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
12,4‰, iar natalitatea scade de la 16‰ la 9,7‰, realizând un spor natural negativ de aproape -3‰ anual. Situația este și mai alarmantă dacă ne referim la aceiași indicatori În mediul rural, tradițional considerat bazinul demografic al țării, prin natalitate mare și mortalitate scăzută și chiar sursă a revigorării naționale de-a lungul timpului istoric. Aici mortalitatea a atins cifra de 15,3‰ iar natalitatea a scăzut la 11‰, cu un spor natural negativ de -4,3‰. Sunt cifre care
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
ne referim la aceiași indicatori În mediul rural, tradițional considerat bazinul demografic al țării, prin natalitate mare și mortalitate scăzută și chiar sursă a revigorării naționale de-a lungul timpului istoric. Aici mortalitatea a atins cifra de 15,3‰ iar natalitatea a scăzut la 11‰, cu un spor natural negativ de -4,3‰. Sunt cifre care vorbesc de la sine. O altă realitate a țării noastre este faptul că tranziția demografică, care pentru România se Încheie În anii 90, nu a dus
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
sine. O altă realitate a țării noastre este faptul că tranziția demografică, care pentru România se Încheie În anii 90, nu a dus la stabilirea echilibrului demografic caracteristic regimului demografic modern, ci mai degrabă a determinat un dezechilibru, În care natalitatea este sub nivelul mortalității și realizează sporul natural negativ prezentat mai sus, neasigurând nici măcar Înlocuirea generațiilor. Spre deosebire de țările Europei centrale și occidentale, În care tranziția demografică se Încheie În primele decenii ale secolului al XX-lea, cu o natalitate care
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
care natalitatea este sub nivelul mortalității și realizează sporul natural negativ prezentat mai sus, neasigurând nici măcar Înlocuirea generațiilor. Spre deosebire de țările Europei centrale și occidentale, În care tranziția demografică se Încheie În primele decenii ale secolului al XX-lea, cu o natalitate care se apropie de curba mortalității ajungând ca la sfârșitul secolului să atingă nivelul de creștere 0, cu alte cuvinte populație staționară, România se află pe o pantă periculoasă, de pierdere demografică continuă. În acest ritm este de așteptat ca
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
țării Își poate permite coplata sau asigurări de sănătate suplimentare (voluntare) la nivelul celor presupuse de proiectul de lege. În plus dispariția acestui principiu va afecta direct colectivitatea națională sub aspectul evoluției sale demografice și așa zguduită de emigrări masive, natalitate scăzută și mortalitate generală record, pentru că această situație se răsfrânge direct asupra arheului național, iar aici sociologii (care obligatoriu trebuie consultați) știu bine despre ce este vorba. 3. În pofida aparențelor proiectul de lege deschide larg calea unui pronunțat caracter discriminatoriu
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
a populației, raportul dintre populația rurală și cea urbană sau ponderea fiecăreia În totalul populației, educația etc. Factorii demografici se referă la numărul și structura populației pe vârste, sexe și socioprofesional, ponderea populației active, dimensiunea medie a unei familii, nivelul natalității și al mortalității, durata medie de viață și speranța de viață la naștere etc. Factorii de natură politico-legislativă au o influență semnificativă asupra proprietăților imobiliare prin facilitățile sau restricțiile impuse de ansamblul reglementărilor juridice. Factorul tehnologic are o influență asupra
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
nu constituie obiect de studiu al demografiei, luate individual; c) Fenomenul demografic definește masa (totalitatea) evenimentelor de același fel, înregistrate într-o anumită perioadă de timp. În funcție de natura evenimentelor demografice a căror masă o descriu, fenomenele demografice poartă denumiri specifice: − natalitate - masa născuților vii; − mortalitate - masa deceselor; − mortinatalitate - masa născuților morți; − divorțialitate - masa divorțurilor; − nupțialitate - masa căsătoriilor; − migrație - masa evenimentelor de schimbare a domiciliului stabil. Fenomenele demografice au ca trăsătură distinctivă caracterul de masă, fiind supuse unor legități statistice; ca urmare
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
deceselor etc.) și apoi și în mărimi relative, pentru a obține ratele fenomenelor demografice; aceste mărimi relative (cel mai adesea de intensitate) prezintă o capacitate sporită de cunoaștere, servind și pentru caracterizarea comparativă în cazul unor populații diferite (exemplu: rata natalității, rata mortalității, rata nupțialității etc.); d) Procesul demografic definește modificarea în timp a fenomenelor demografice sub influența unor factori de natură social-economică, demografică, social-culturală, politică etc. Așadar, procesul demografic scoate în evidență variația (creșterea sau descreșterea) populației în timp, în
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
demografic în cursul unei perioade de timp (de regulă anul calendaristic). Se calculează ca un raport, în care la numărător se află numărul evenimentelor demografice petrecute în intervalul considerat, iar la numitor populația medie pe acest interval. De exemplu, rata natalității se calculează prin raportarea numărului de născuți vii înregistrat într-un interval calendaristic, la efectivul mediu al populației, pentru acest interval. 2.2. Indicatorii numărului și structurii populației Considerente de ordin socioeconomic, politic și demografic impun cunoașterea permanentă a numărului
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
diferite vârste sunt urmare atât a marilor evenimente istorice ale secolului nostru (cele două războaie mondiale, crize economice), cât și a măsurilor de politică demografică (interzicerea prin lege, în anul 1965, a avorturilor). În funcție de rolul predominant pe care îl au natalitatea sau mortalitatea în procesul îmbătrânirii demografice, distingem două situații: − îmbătrânire demografică prin baza piramidei vârstelor, atunci când, ca urmare a tendinței de reducere (de lungă durată) a natalității se reduce proporția populației tinere în totalul populației și deci baza piramidei se
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
lege, în anul 1965, a avorturilor). În funcție de rolul predominant pe care îl au natalitatea sau mortalitatea în procesul îmbătrânirii demografice, distingem două situații: − îmbătrânire demografică prin baza piramidei vârstelor, atunci când, ca urmare a tendinței de reducere (de lungă durată) a natalității se reduce proporția populației tinere în totalul populației și deci baza piramidei se îngustează; − îmbătrânire demografică prin vârful piramidei, atunci când datorită tendinței de reducere a mortalității pe fiecare vârstă și cu deosebire la vârstele înaintate (ca urmare a progreselor medicinii
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
raportului de dependență, echivalând cu sporirea presiunii pe care o exercită populația inactivă asupra populației active, cu consecințe directe asupra veniturilor și cheltuielilor bugetare și implicit a nivelului de trai; − îmbătrânirea demografică prin baza piramidei, deci ca urmare a scăderii natalității influențează negativ evoluția populației școlare, a resurselor de muncă, având implicații asupra desfășurării activităților educaționale, sociale, economice; − procesul de îmbătrânire demografică impune amplificarea programelor de protecție socială, persoanele vârstnice necesitând programe adecvate; − modificarea structurii pe vârste are implicații și asupra
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
de asemenea, se recomandă corelarea aspectelor menționate cu alte caracteristici demografice (sex, vârstă), socioeconomice (ramuri de activitate, mediul urban-rural) și teritoriale (pe județe). Structura populației pe naționalități (etnie) a suferit în țara noastră unele modificări, atât ca urmare a unei natalități diferite pe etnii, cât și a manifestării fenomenului de migrație în cazul unora dintre ele. Această structură se stabilește cu ocazia recensămintelor populației, pe baza liberei declarații a persoanelor recenzate. Referitor la structura populației după limba maternă, în linii generale
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
și a mișcării migratorii (imigrările și emigrările)<footnote C. Mihăescu, Demografie. Concepte și metode de analiză, Editura Oscar Print, București, 2005, p. 77. footnote>. Evoluția populațiilor umane este influențată într-o mare măsură de intensitatea cu care se manifestă fenomenul natalității. La rândul ei, natalitatea este potențial influențată de evoluția nupțialității și divorțialității populației. De altfel, se poate afirma fără niciun fel de rezerve că cele trei fenomene sunt implicate, direct sau indirect, în procesul reproducerii populației, ceea ce susține necesitatea analizei
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]