1,178 matches
-
pornită din puterea de a se aduna în sine și de a se înflăcăra de tăria unei dorințe fără seamăn. Fiindcă în acest chip, imitându-i pe îngerii din cer, îi vom putea aduce lui Dumnezeu aici, pe pământ, slujire neîncetată, făcând ca viața noastră să fie deopotrivă celei a îngerilor și, asemenea lor, să facem ca mintea să ni se îndrepte numai spre Dumnezeu.” Voia lui Dumnezeu nu poate fi înfăptuită desăvârșit fără acea predare a omului către Dumnezeu, care
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
spu-ne că este sigur de Hristos, că el crede ceea ce a spus Iisus, învățăturile Sale, promisiunile Sale. Cunoașterea științifică poate fi obținută prin propriul efort. Dar nu accedem la credință doar pentru că ne-o dorim. Se întâmplă ca, în ciuda cercetărilor neîncetate, cineva să continue să se îndoiască, deoarece nu a avut acel declic numit Har. Arta pătrunde în domeniul frumosului și îl scoate la lumină. Orice realitate poate avea un aspect, manifestat sau ascuns, dar capital, care face să se nască
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
kogi, de exemplu, e de neconceput să faci găuri (tuneluri pentru trenuri, galerii de metrou) care rănesc Pămîntul-Mamă. Descoperind acest imposibil kogi, răsare cu și mai mare intensitate unul din imposibilele noastre esențiale, una din evidențele orbitoare: cu prețul scobirii neîncetate a munților și scurmării pămîntului, este imposibil ca noi, oamenii moderni, să nu căutăm să călătorim tot timpul mai repede și mai confortabil. Kogi cred că trebuie să fii nebun (ca "Frații mai mici", așa ne numesc) ca să nimicești Natura
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
conținut, căci era evident că ceea ce era atât de impresionant nu era doar ceea ce spunea bătrânul, ci era aproape în întregime felul în care o spunea, totala imersiune a minții în problema ei, cuvintele suspendate pentru a fi examinate, evaluarea neîncetată, O VIAȚĂ DE EROU? 115 fără milă, căreia îi erau supuseă“ (William H. Gass, „A Memory of a Master“, în Portraits of Wittgenstein, vol. 4, p. 95.) 127 J. Hintikka, în (Hg.), D. Mersch, op. cit., pp. 141-142. 128 Peter Geach
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
cerceteze și la care să formuleze un posibil răspuns este: dă, oare, epoca actuală "postmodernă" vreo șansă continuității, stabilității și identității, sau este cumva prologul unei stări în care omenirea devine infinit și etern plastică, predispusă la schimbări și reinventări neîncetate? Argumentația va fi întemeiată pe un excurs teoretic general în care sînt cuprinse în interconexiune filosoficul, politicul și religiosul cu manierele specifice de răspuns la ingerințele postmodernității. Concluzia anticipată în Prefață evidențiază de ce identitatea socială sau personală nu poate supraviețui
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
lucru. Cine se simte lipsit de apărare în fața unor asemenea situații, cine nu știe să-și dea sieși răspunsul corect - ar face mai bine să evite aceste căi, care, oricum, pe lîngă ispite penibile, nu-i pot oferi altceva decît neîncetate decepții" (M.W.). Și totuși există și posibile satisfacții pentru cei care au chemarea și aleg cariera politică: "Ei bine, ceea ce oferă în primul rînd o asemenea carieră este sentimentul puterii. Chiar în posturi relativ modeste, conștiința influenței pe care
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
ideologice, complet depășite astăzi. Iată deci că și în ascensiunea aparent neutră și aspră de construcție a unui corp științific de argumente istorice și instituționale în vederea afirmării noastre identitare, regionale, naționale și europene, eternul blestem al Meșterului Manole, al eforturilor neîncetate de a o lua mereu de la început, în toate domeniile, ne apasă. Ne apasă, dar nu ne înfrânge! 15 septembrie 2014 Pe 15 septembrie 1969, la Liceul de Muzică din Botoșani, începeam un sinuos proces de formare de sine, care
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
pune Palestina sub protecție internațională; solicită guvernelor statelor membre să implementeze orientările stabilite la 19 iulie 2013, să solicite interzicerea importării în UE a tuturor produselor israeliene produse în coloniile israeliene ilegale din Teritoriile Palestiniene ocupate; să răspundă la expansiunea neîncetata a coloniilor israeliene prin excluderea strictă a aplicării acordurilor UE-Israel în cazul Teritoriilor Palestiniene ocupate, înăsprind recomandările adresate cetățenilor și companiilor UE în legătură cu coloniile și activitățile din colonii, luând măsuri împotriva companiilor din UE care se fac complice la încălcările
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
jeluiește ispravnicilor din județul Mehedinți pentru abuzurile comise de căpitanul Răduțoiu, din aceeași localitate, care a fost căpitan de panduri (sub comanda lui Tudor Vladimirescu) În războiul ruso-turc din 1806- 1812. Prea cinstiți Dum( nea ) v (oastră) boeri ispravnici, Cu neîncetate lacrămi și cu smerită umilință fac Dum ( nea ) v ( oastră ) plecată arătare să am dreptate cu un căpitanu Răduțoiu ot satu Steicu din plasa Baia, că numitul aflăndu-se căpitan În vremea răsvrătiri (i) muscalilor și că după vreme ne pusasăm
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
esențiale și caută răspunsuri, dacă nu certitudini, cel puțin consolatoare. Ca un veritabil gândirist, el crede că omul e imperfect fără întregirea prin credință și iubire, mistuit de „înfrângeri și păcate”, dar aspirând la „desăvârșirea înaltă”. Versurile ilustrează astfel o neîncetată înaintare în „misterul tăcerii”, în extaz și vis, câteodată „joc de năluci” în căutarea de sine, însă în toate ipostazele o cale spre mântuire. Iar esența - „floarea luminii” - este cuvântul care întrupează eternitatea, „Cuvântul mumă, Cuvântul tată”, prin care poetul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290595_a_291924]
-
în tot adevărul, căci nu va vorbi de la sine, ci va spune ceea ce va auzi și vă va vesti lucrurile care vor veni» (In 16,13). Nu este vorba, desigur, de vreo metodă de necromanție îmblânzită, ci de iscusința cercetării neîncetate a realității, fără a privilegia propriul sine și, în mod deosebit, propriile angoase și frici. Mărturia Sf. Paul, «în picioare, în mijlocul Areopagului», nu dă dovadă doar de o mare forță, ci și de o rară dibăcie, iar această dibăcie nu
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
de Domnul Isus fără precondiția convertirii, așa cum predica Premergătorul, deoarece tocmai acea mântuirea este condiția sine qua non a convertirii. Viața consacraților, aflați în ipostaza de păcătoși iertați și de răniți în curs de vindecare, ar trebui să fie o neîncetată proclamare a acestei preveniențe - Primerear (EG 24) - absolute a harului ce necesită o atitudine pascală datorită naturii ei călătoare... gata de plecare, pregătită de drum, capabilă de schimbare. Pentru a oferi acest serviciu «profetic», dreptul canonic stabilește că viața consacrată
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
înlăuntrul tuturor formelor de viață consacrată, acolo unde comuniunea se bazează pe comunitate. Viața comună, cu ale sale mijloace, asigură criteriile de discernământ și formarea persoanei, printr-un proces ascetic de eliberare de pasiunile care înclină spre egoism, permițând construirea neîncetată a unor punți de comuniune, printr-o ascultare umilă, fără a fi vreodată țel, ci doar calea prin care fiecare să-și poată trăi propria identitate și vocație în mod comunional. Pentru ca aceasta să se întâmple, trebuie să fim deschiși
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
caz, nicio modalitate consistentă de a susține o astfel de distincție în conjuncție cu celelalte două teze afirmate de realiști: 1) teza că politica este o sferă autonomă de sfera moralității; și 2) teza că politica este caracterizată de lupta neîncetată și feroce pentru putere. Dacă aceste două teze sunt adevărate, așa cum realiștii ne spun că sunt9, nu există niciun temei principial pentru care politica să nu poată implica uneori forme de violență potențial brutale. Atunci când încercăm să dejucăm violența politică
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
sau deputați europeni. Aceste raporturi de alteritate și de identitate nu sunt date o dată pentru totdeauna, ci ele e află într-o recompunere constantă. Limba, neamurile și alianțele matrimoniale, ierarhiile sociale și politice, miturile, ritualurile, reprezentarea corpului exprimă o muncă neîncetată a oricăror societăți de a-și defini sinele și pe celălalt. Cum este concepută de unii și de alții relația dintre unii și alții într-un anumit loc? Iată obiectul specific al antropologiei; deoarece această relație dobândește în mod necesar
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
țină cont de diferitele niveluri local, național și "mondial". Științele umane nu pot face economia unei analize contextualizate a relațiilor între indivizi într-un grup dat. Într-adevăr, asistăm, la scară mică sau mare, la frecvente recompuneri sociale, la afirmări neîncetate și reconstrucții identitare a căror expresie politică și/sau religioasă, reluată adesea de mass media, devine mai mult sau mai puțin familiară fiecăruia. Relația și contextul se mișcă împreună, nu fără contradicții aparente. Individualizarea comportamentelor (mai ales a comportamentelor de
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
de grup. Individul e dependent emoțional de organizațiile și grupurile din care face parte. Globalizarea pune sub semnul întrebării acești parametri culturali și sociali specifici culturilor comunitare. Ea slăbește puterea valorilor colectiviste prin impunerea altor valori cum ar fi căutarea neîncetată a câștigului material și a libertății personale (Stevens, 2002:12). Globalizarea tensionează la extrem relația dintre individ și comunitate, prin aceea că subminează forța unor unități sociale coezive ca familia, neamul, asocierea voluntară, vecinătatea. Există însă și autori ce afirmă
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
2003: 127) Această ultimă abordare este așadar una de factură interacționistă. Aspectele obiective ce construiesc identitatea pierd din importanță în fața aspectelor legate de interacțiunea cu alți indivizi și alte grupuri, prin această interacțiune formându-se identitatea. Identitatea devine astfel, "o neîncetată construcție și negociere socio-culturală" și mai puțin un dat organic, stabil (Gavreliuc, 2003: 21) Un alt aspect esențial ce trebuie amintit referitor la acest concept este acela că identitatea colectivă este adesea conceptualizată în termeni de acțiune. Ea este cea
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
între variație și repetiție se instituie un joc subtil, o dialectică în sensul lui Adorno, o dialectică negativă, nerezolvată într-o sinteză pozitivă, ci deschisă, păstrîn du-i în joc pe ambii opozanți. Ba chiar am putea spune că această neîncetată deschidere, acest perpetuu du-te-vino dintre diferență și repetiție reprezintă adevărata miză a rescrierii. În ce privește legătura dintre mit și literatură, ea a fost o evidență incontestabilă, încă din Antichitate ; mai aproape de noi, Borges consideră că mitul se află și la începutul
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
nu neagă fulgurația inspirației, unicitatea stilistică a unui mare scriitor, sau originalitatea așezării cuvîntului în formă. Dar, paradoxal poate, tocmai acest resort incontestabil al creației e cel care operează legătura subterană, racordarea la fluxul universal al cunoașterii, a cărui curgere neîncetată nu e accesibilă decît într-o stare de grație. Așa cum au subliniat în repetate rînduri Claude Lévi-Strauss și Georges Dumézil, între alții, nu există mituri originare univoce, imuabile, mitul însuși înscriindu-se în logica rescrierii determinate de transmiterea orală, de
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
Pentru lumea Kogi e de neconceput să faci găuri (tuneluri pentru trenuri, galerii de metrou) care rănesc Pămîntul-Mamă. Descoperind acest imposibil Kogi, răsare cu și mai mare intensitate unul din imposibilele noastre esențiale, una din evidențele orbitoare: cu prețul scobirii neîncetate a munților și al scurmării pămîntului, este imposibil ca noi, oamenii moderni, să nu căutăm să călătorim tot timpul mai repede și mai confortabil. Kogi cred că trebuie să fii nebun (ca "frații mai mici", așa ne numesc ei) ca să
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
E o noțiune care scapă unei definiții rigide, legată de refuzul pe care un autor îl manifestă față de autobiografie, față de romanul cu cheie, de constrîngerile sau de capcanele transparenței, ea se îmbogățește cu extensii multiple, rezistînd însă cu putere atacurilor neîncetate al căror obiect este. Și, prin autori ca Cioran sau Maxime Roussy, între atîția alții, vine să pună întrebări tulburătoare literaturii, făcînd să se clatine înseși noțiunile de realitate, adevăr, sinceritate. Autoficțiunea apare ca subgenul literar cel mai apt să
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
timp de o afecțiune a laringelui. Doar odihna completă, această odihnă meditativă și studioasă de care s-a bucurat timp de douăzeci de ani, ar fi putut să-i prelungească zilele. Bastiat nu ignora deloc acest lucru; știa că munca neîncetată și aproape febrilă la care se deda de șase ani îi era mortală; dar ca toate marile spirite, ca toate sufletele nobile care au conștiința utilității propriei misiuni, a preferat să își sacrifice viața operei sale. Soldat al științei, ocupat
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
un produs al unei tradiții socio-istorice specifice. Ca tradiție, ea este însușită practic. Pe de altă parte, diplomația actuală este condusă de practicieni care nu aparțin unei astfel de tradiții. În viziunea acestor politicieni, însușirea maximelor diplomației tradiționale reclamă o neîncetată justificare rațională. Pentru a reuni tradiția și rațiunea, este într-adevăr foarte tentant să transformi aceste maxime, adevărate lecții ale istoriei, în legi științifice. În edițiile ulterioare ale cărții sale, Morgenthau și-a îmbunătățit perspectiva științifică. Noua introducere a dat
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
cultura diplomatică atît de psihiatrii democrați, care consideră că conflictele sînt doar o chestiune de neînțelegere, cît și de misionarii republicani, care intenționează să facă imperiul răului să bată în retragere. Acest fapt este, poate, cel mai bine ilustrat de neîncetata critică cu care unii realiști au întîmpinat tendința celor ce fac politica externă americană de a percepe lumea în termeni militari și de a face o cauză dreaptă să triumfe cu mijloace militare. Nu o dată, realiștii au considerat această tendință
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]