2,581 matches
-
procedează la ierarhizarea comicului caragialean prin comparare cu acela al unor mari dramaturgi ai lumii: Aristofan, Plaut, Molière, Shakespeare și Kleist. Potrivit estimării concluzive a lui S., comicul scriitorului român ar deține superioritatea prin „integralitate și puritate”, procurând un catharsis neatins anterior, ceea ce s-ar explica prin absența oricărei tendințe, a oricărui didacticism, a menținerii în „emoția dezinteresată”. Dramaturgul „împinge comicul din sfera finalității practice în sfera cauzalității sintetice și de aceea, mai ales, comicul său fiind mai pur, este mai
STRUŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289987_a_291316]
-
aerului, a apei sau a solului. Poluarea este râul pe care omul îl face planetei lui, care va fi mama și casa următoarelor generații, care le va oferi hrană și traiul necesar unei vieți, în care vor respira numai aer neatins de poluare și vor purea să bea apă limpede fără să se gândească că aerul pe care il inspiră le scurtează viața cu câteva minute. Poate că unii oameni nici nu știu ce este poluarea și ce rău cauzează și atunci noi
Noi împotriva noastră? Până când ?. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Canureci Veronica-Elena () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1200]
-
sat la mine!... Dute, du-te, Moș Crăciune... De nu ți-o fi peste mână treci și pe la casa noastră, Biata mamă-ngândurată azi e singură la masă, Tu măcar o rază-n suflet îi trimite pe fereastră, Când vezi neatins și vinul, și colacul de pe masă. Desenați chipul lui Moș Crăciun. * Scrieți o scrisoare lui Moș Crăciun LA PAȘTI după George Coșbuc Scrieți în câteva rânduri cum sărbătoriți voi Paștele în familie. Prin pomi e ciripit și cânt, Văzduhu-i plin
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
de ecranul opacizat al compoziției, semnalează discret, într-un text cu aparențe tradiționale, pierderea inocenței autorului și a cititorului său și apartenența ambilor la vârsta literară de după „păcatul originar” al metacunoașterii de tip modernist. V. este unul din scriitorii încă neatinși de imperativul conjuncturii, fiind, probabil, actual și atunci când îi va fi trecut „vremea literară”. Mai puțin simptomatic - excesele în ambele direcții, în partea realului și în cea a livrescului, îi sunt străine -, V. rămâne tocmai de aceea rezistent. După 1989
VLAD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290603_a_291932]
-
de interviuri Dialoguri fără Platon (1976) i se acordă Premiul Uniunii Scriitorilor, ca și pentru Vine istoria (1972), carte de reportaje scrisă în colaborare cu Radu Mareș și Vasile Sălăjan. Obține, de asemenea, Premiul Uniunii Scriitorilor pentru poezie cu De neatins, de neatins (1978), Fericit prin corespondență (1982) și Binemuritorul (1996). Opera poetică i-a fost antologată de mai multe ori: Degetul de gheață (1984), Ce-ai făcut în Noaptea Sfântului Bartolomeu? (1999), Versuri (2000). Este prezent în majoritatea antologiilor de
PRELIPCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289006_a_290335]
-
Dialoguri fără Platon (1976) i se acordă Premiul Uniunii Scriitorilor, ca și pentru Vine istoria (1972), carte de reportaje scrisă în colaborare cu Radu Mareș și Vasile Sălăjan. Obține, de asemenea, Premiul Uniunii Scriitorilor pentru poezie cu De neatins, de neatins (1978), Fericit prin corespondență (1982) și Binemuritorul (1996). Opera poetică i-a fost antologată de mai multe ori: Degetul de gheață (1984), Ce-ai făcut în Noaptea Sfântului Bartolomeu? (1999), Versuri (2000). Este prezent în majoritatea antologiilor de poezie română
PRELIPCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289006_a_290335]
-
doară (chiar dacă „în dulcele stil clasic”): „Altminteri va fi toamnă/ altminteri vor fi ploi/ ovalul picăturii/ îl vom trăi și noi/ mai neștiind de nimeni/ mai altfel decât este/ se va uimi pământul/ de faptele aceste.” Apoi totul devine „de neatins, de neatins”, ca în volumul cu același titlu, cadru ironic în care își permite să lanseze o interogație, adică o anchetă cu întrebarea „Ce-ai făcut în Noaptea Sfântului Bartolomeu?”, semn sub care își va strânge poeziile într-o antologie
PRELIPCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289006_a_290335]
-
în dulcele stil clasic”): „Altminteri va fi toamnă/ altminteri vor fi ploi/ ovalul picăturii/ îl vom trăi și noi/ mai neștiind de nimeni/ mai altfel decât este/ se va uimi pământul/ de faptele aceste.” Apoi totul devine „de neatins, de neatins”, ca în volumul cu același titlu, cadru ironic în care își permite să lanseze o interogație, adică o anchetă cu întrebarea „Ce-ai făcut în Noaptea Sfântului Bartolomeu?”, semn sub care își va strânge poeziile într-o antologie: „Știu vei
PRELIPCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289006_a_290335]
-
istoria (în colaborare cu Radu Mareș și Vasile Sălăjan), Cluj, 1972; Arheopterix, București, 1973; Vara unui fost campion de pian, Cluj, 1973; Întrebați fumul, Cluj-Napoca, 1975; Dialoguri fără Platon, Cluj-Napoca, 1976; Ieri, azi și mai ales mâine, Cluj-Napoca, 1977; De neatins, de neatins, Iași, 1978; Tunelul norvegian, Cluj-Napoca, 1978; Jurnal de noapte, Cluj-Napoca, 1980; Un civil în secolul douăzeci, București, 1980; Fericit prin corespondență, Iași, 1982; Zece minute de nemurire, Cluj-Napoca, 1983; Degetul de gheață, postfață Dan Cristea, București, 1984; Arma
PRELIPCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289006_a_290335]
-
colaborare cu Radu Mareș și Vasile Sălăjan), Cluj, 1972; Arheopterix, București, 1973; Vara unui fost campion de pian, Cluj, 1973; Întrebați fumul, Cluj-Napoca, 1975; Dialoguri fără Platon, Cluj-Napoca, 1976; Ieri, azi și mai ales mâine, Cluj-Napoca, 1977; De neatins, de neatins, Iași, 1978; Tunelul norvegian, Cluj-Napoca, 1978; Jurnal de noapte, Cluj-Napoca, 1980; Un civil în secolul douăzeci, București, 1980; Fericit prin corespondență, Iași, 1982; Zece minute de nemurire, Cluj-Napoca, 1983; Degetul de gheață, postfață Dan Cristea, București, 1984; Arma anatomică, București
PRELIPCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289006_a_290335]
-
1; Laurențiu Ulici, Gustul parabolei, CNT, 1978, 50; Iorgulescu, Scriitori, 133-134; Poantă, Radiografii, I, 245-247, II, 22-27; Raicu, Practica scrisului, 372-375; Horia Bădescu, Un mare timid, TR, 1979, 2; Ion Cocora, Personaj și mască, TR, 1979, 2; Lucian Alexiu, „De neatins, de neatins”, O, 1979, 9; Nicolae Manolescu, Delicata ironie, RL, 1979, 11; Emil Hurezeanu, Contribuții la un concert pentru un poet tânăr, TR, 1979, 27; Valentin Tașcu, Imaginația limbajului, ST, 1979, 7; Const. M. Popa, „Tunelul norvegian”, R, 1979, 9
PRELIPCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289006_a_290335]
-
Ulici, Gustul parabolei, CNT, 1978, 50; Iorgulescu, Scriitori, 133-134; Poantă, Radiografii, I, 245-247, II, 22-27; Raicu, Practica scrisului, 372-375; Horia Bădescu, Un mare timid, TR, 1979, 2; Ion Cocora, Personaj și mască, TR, 1979, 2; Lucian Alexiu, „De neatins, de neatins”, O, 1979, 9; Nicolae Manolescu, Delicata ironie, RL, 1979, 11; Emil Hurezeanu, Contribuții la un concert pentru un poet tânăr, TR, 1979, 27; Valentin Tașcu, Imaginația limbajului, ST, 1979, 7; Const. M. Popa, „Tunelul norvegian”, R, 1979, 9; Grigurcu, Poeți
PRELIPCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289006_a_290335]
-
pamflet social, în subteranele vieții unor persoane publice. Ultimul text scris de R., Pui de cuc, încheiat în 1945, de asemenea inedit, poate fi definit ca roman al unei familii din boierimea rurală. Personajele capătă aici o mai evidentă adâncime, neatinsă în celelalte narațiuni. Dincolo de subiectul „scandalos” - istoria unui vechi adulter -, cartea reconstituie viața la o mare moșie și profilul unui boier cu aspirații intelectuale. Scriitorului nu îi scapă nici imaginea cinic-grotescă a climatului politic, nici schimbările de mentalitate care însoțesc
RASCANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289140_a_290469]
-
intrării unui tanc, „într-o dimineață de iulie 2000”, în curtea „tânărului Nicolae Cârnu, zis Lae, cu domiciliu autoimpus în satul Păltiniș, comuna Paltin, din apropierea capitalei”. Situația devine cu atât mai îngrijorătoare cu cât poarta rămăsese încuiată, noroiul din bătătură neatins, iar nimeni nu își putea explica misteriosul fenomen, nici măcar soldații aflați în mașina de luptă. Dată fiind ambianța semisătească, locul unde se dezbat opiniile și se caută explicații raționale pentru ciudata întâmplare e la o petrecere, eveniment la care participă
PATRASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288714_a_290043]
-
și în Interiorul legii (1968) se simte dorința de interiorizare, care corespunde unei voințe de a transcende materia, aparența, nu dintr-o „greață” de materie - întrucât poeta rămâne fundamental o senzuală -, ci pentru a o atinge în esențialitatea ei primordială, de neatins, pentru a ajunge la un fel de structură intimă și universală, la scheletul lumii și la cel al „sentimentelor”. S-ar putea spune că M. suferă de aceeași „boală fără nume”, de același „nenumit” întâlnit la Nichita Stănescu. E o
MELINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288085_a_289414]
-
sub pat, ci o așază în sfeșnic, pentru ca cei ce intră să vadă lumina” (Luca 8, 16). Din păcate, probleme foarte grave, cum ar fi corupția la vârf sau educația tinerilor și a adulților din Biserică, au rămas subiecte aproape neatinse. În cazul ultimei exigențe - obligația catehizării propriilor credincioși - Biserica Ortodoxă din România a eșuat. O „buturugă mică” precum Malta ar putea răsturna orgoliile vernaculare, dacă luăm în calcul că un sfert din populația activă a acestei țări face parte din
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
etc. reflectă un individualism liliputan și o surzenie îngrijorătoare față de scepticismul, iritările și plictisul oamenilor cu care ne întâlnim zilnic acasă, la serviciu ori pe stradă. La fel, ereziile care înfundă mințile multor ortodocși cu certificate de bună purtare rămân neatinse. Temele, desigur „clasice”, ale teologiei ortodoxe românești din „epoca de aur” - „Biserica Ortodoxă în lupta pentru pace și dezarmare”, „Credința strămoșească pe calea progresului,” „Ortodoxia și propășirea patriei” - și-au pierdut subit popularitatea. Asta nu înseamnă că veți pomeni vreodată
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
consolatoare - ce anume? Un coniac fierbinte? Nu! Ci - o, dumnezeule! - o cană de... ghimber amestecat cu apă călduță! Ă Ghimber? Miroase cumva a ghimber? întrebă Stubb, apropiindu-se bănuitor. Da, ghimber trebuie să fie! exclamă el uitîndu-se în cana încă neatinsă. Apoi, rămînînd locului o clipă, ca și cum nu și-ar fi crezut ochilor, se îndreptă calm spre intendentul uimit și-i spuse în șoaptă: Ă Ghimber? Păi, fii bun, domnule Cocuță și spune-mi la ce folosește ghimberul? Este oare ghimberul
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
cîte un jet înalt, în vreme ce răsuflătoarea naturală din creștetul capului își trimitea doar la intervale rare înfricoșătorul lichid în văzduh. Prin această răsuflătoare nu ieșea încă sînge, deoarece deocamdată nu fusese lovită nici o parte vitală a balenei. Viața ei rămînea neatinsă. în timp ce ambarcațiunile strîngeau cercul în jurul ei, toată partea de sus a trupului balenei, inclusiv porțiunea care de obicei stă scufundată în apă, putea fi văzută limpede. Ochii balenei, mai bine zis găvanele lor, tot așa. La fel cum în nodurile
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
fîntîni maiestuoase, a cărei apă, oprită de o mînă nevăzută, scade treptat, înainte de a se lăsa la pămînt, cu un gîlgîit stins și melancolic. în curînd, în vreme ce echipajele așteptau sosirea vasului, cadavrul păru să se scufunde, cu toate comorile sale neatinse. La porunca lui Starbuck, oamenii îl legară cu parîme în diferite puncte, așa că ambarcațiunile deveniră curînd niște geamanduri, ținute de balena scufundată la cîțiva centimetri sub ele. Cînd corabia se apropie, balena fu împinsă, cu băgare de seamă, spre bordul
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
din ce în ce mai mult în jurul lui. Printr-o pură întîmplare, corabia însăși îl salvă în cele din urmă; dar începînd de atunci, negrișorul rămase fără minte - cel puțin așa pretindeau oamenii care-l vedeau rătăcind în neștire pe punte. Marea îi lăsase neatins trupul, ca să-și bată joc de el, dar îi înecase infinitul din suflet; nu i-l înecase cu totul, de fapt, ci i-l trăsese într-un abis miraculos, unde sub ochii lui morți, lunecau formele stranii ale unei lumi
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Stubb se milogea să fie pescuit de careva, mai ales că saula lui Ahab, slobodă acum, i-ar fi permis acestuia să intre în vîltoarea înspumată, pentru a salva ce se mai putea - în toiul acestor primejdii înfricoșătoare, ambarcațiunea încă neatinsă a lui Ahab păru deodată că-i trasă spre cer de niște fire nevăzute; Balena Albă, țâșnind ca o săgeată din mare, o izbise în fund cu fruntea ei lată, făcînd-o să se înalțe în văzduh, de-a rostogolul. Ambarcațiunea
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
țîșni, cu capul înainte și începu să izbească cu coada printre ambarcațiuni, despărțindu-le iarăși, aruncînd peste bord harpoanele și lănciile din cele două ambarcațiuni ale secunzilor și sfărîmîndu-le partea de sus a provelor; ambarcațiunea lui Ahab rămase, însă, aproape neatinsă. în timp ce Daggoo și Queequeg astupau spărturile, balena se depărta de ambarcațiunile lor, dar peste cîteva clipe se răsuci brusc și, dezvăluindu-și coapsa, trecu din nou pe lîngă ele, fulgerător. în clipa aceea, se-auzi un strigăt năpraznic: legat fedeleș
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
de drept civil) în componența cărora intrau atât asistenți, cât și conferențiari, 6.825 de studenți și 990 de licențiați (datele au fost preluate din lucrarea colectivă Istoria Învățământului din România, 1971). Aceste repere numerice reprezintă și un prag de neatins de către celelalte instituții de învățământ superior cu profil juridic din România acelor timpuri: Facultatea de Drept a Universității din Iași, Facultatea de Drept a Universității din Cluj, precum și Academia de Drept din Oradea, instituție cu profil special, atât la nivel
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
o amplă analiză retrospectivă a poeziei din ultimii doi-trei ani și multe ofuri Înăbușite ies acum la iveală; din păcate și-n această direcție, critica literară face puțini pași Înainte, pescuind doar plevușcă, adevărații purtători de steag ai proletcultismului rămânând neatinși - ba, dimpotrivă dați ca exemple pozitive - continuând să publice volume an de an, continuând să fie distinși cu Înalte decorații. Precizăm că, În paginile următoare, nu vom face o cercetare exhaustivă a intervențiilor - destul de asemănătoare ca ton, exemple și atitudine
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]