2,121 matches
-
ajuta să-și procure remediile care posedă tocmai acele calități de care are atâta nevoie În intervențiile sale. În plus, i-ar oferi șansa de a se pune În slujba omenirii prin intermediul contribuției aduse la dezvoltarea medicinei, iar aceasta În urma nebănuitelor sale descoperiri. Astfel am descoperit și eu proprietățile terapeutice ale majorității plantelor menționate În al doilea volum Materia Medica. Dacă sfaturile mele ar fi fost Îndeobște urmate, guvernul indian, aflat acum la mare strâmtorare din cauza importurilor costisitoare de medicamente pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Rădulescu, indicând timpuriu și neechivoc direcția inspirației pe care se va instala foarte tânărul scriitor, precum și resursele umoristice ale scrisului său, și de scurta proză avangardistă a lui Jonathan X. Uranus (Mihail Avramescu), intitulată Despre șapte. Mic studiu cu consecințe nebănuite, plasată sub absurdul motou propriu „Cel mai mare număr e și cel mai vechi”. Mai sunt de menționat fragmentele selectate din jurnalul lui Eugen Ionescu (Carnet intim) și din cel al lui Arșavir Acterian (Din jurnalul unui pseudofilosof). La „Cronica
ULISE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290329_a_291658]
-
Ciopraga, Lit. rom., 205-207; Leon Baconsky, George Vâlsan, ST, 1971, 10; L. Kalustian, Facsimile, București, 1975, 162-172; George Vâlsan, în Poeți de la „Sămănătorul”, îngr. Petru Homoceanul, pref. Al. Piru, București, 1978, 396-410; Negrici, Imanența, 160-164; Eugen Marinescu, George Vâlsan - resursele nebănuite ale unui mare cărturar, REF, 1995, 3; Datcu, Dicț. etnolog., II, 273-274; Clujeni ai secolului 20. Dicționar esențial, Cluj-Napoca, 2000, 332; Nicolae Andrei, Voievozi ai spiritului românesc, Craiova, 2000, 405-409. D.Mc.
VALSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290418_a_291747]
-
lucrurile, cu universul. Se simt urme ale tristeții, ale suferinței, mai adânci decât în alte poeme, stilul apropiindu-se de elegiile lui Rainer Maria Rilke și de meditațiile lui Lucian Blaga: „din nevăzut / mi se lasă neliniștea pe umăr / din nebănuit ocolesc un abis de moarte / din neant coboară noaptea o voce în mine”. Nu lipsesc nici sintagmele stănesciene: „va veni o vreme când viața ta te va muri pe îndelete”. Cuvântul își duce existența între eu și lucruri, este un
ZANCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290703_a_292032]
-
Deșteaptă-te, creștine!”, în 1931 va scoate, împreună cu alți colegi, revista șapirografiată „Gâtița calicilor”; în anii următori e în redacția altor publicații: „Pana literară” (1933), „Orion” (1933-1935), „Argonaut” (1934), „Nord” (1938). După 1944 va colabora la „Familia”, „Gaudeamus”, „Crișana”, „Filobiblon”, „Nebănuitele trepte”, „Orizont”, „Limbă și literatură”, „Cercetări de limbă și literatură”, „Țara Crișurilor”, „Vatra”, „Colocviu”, „Pagini bucovinene”, „Floare de gând”, „Lucrări științifice”, iar după 1989 la „Buciumul”, „Demiurg”, „Jurnalul literar” ș.a. În 1971-1973 a redactat publicația dactilografiată „Dor”. Editorial a debutat
ZAHARIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290687_a_292016]
-
ei nu creează conflicte, ci intră în panică, se consumă. Odată cu trecerea timpului, copilul se simte din ce în ce mai sufocat și are tendința de a se îndepărta de părinți. Astfel, copilul va învăța să ascundă informații, va avea o viață secretă, personală, nebănuită de părinte. Părintele care se comportă democratic are în vedere întotdeauna ca drepturile copilului să fie respectate, fără a omite stabilirea unor reguli care să fie aplicate consecvent și urmate de toți membrii familiei (cu excepția situațiilor în care este imposibil
MESERIA DE PĂRINTE. In: Arta de a fi părinte by Mirela Liliana Fărcane, Dorina Cocari () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1402]
-
direct cu părintele despre problemele personale, de teamă că acesta nu-1 va înțelege și se va îngrijora („Mai bine nu-i spun mamei că numai se îngrijorează”). Astfel, copilul va învăța să ascundă informații, va avea o viață secretă, personală, nebănuită de părinte. De asemenea, atunci când va fi pus în situația de a-și exprima frustrarea sau mânia, preferă să se exprime indirect prin acte de răzbunare sau sabotaj. Părintele care se comportă democratic are în vedere întotdeauna ca drepturile copilului
CE ÎNSEAMNĂ SĂ FII PĂRINTE?. In: Arta de a fi părinte by Cristina Glisă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1418]
-
fără a-i atașa ritualul cozii. Pentru societățile de care ne ocupăm, coada reprezintă simbolul alinierii, al transformării individului în „insectă umană”, al renunțării la individualitate și al cufundării în anonimat. În același timp, fenomenul cozii a dezvoltat valori umane nebănuite: tehnici de comunicare („telefonul-fără-fir”), căldură umană, solidaritate instinctivă și gravă. Un exeget al fenomenului, în societatea românească de dinainte de schimbare, constată insuficiența definițiilor din marile dicționare, caracterul lor schematic (Sicoe, 1992). Încercarea sa de a descrie psihosociologia cozii, într-un
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
exemplu de „relativism” existențial. Fiecare copil era fericit în felul lui, adică în funcție de context. Cât de relativ este deci norocul era exemplificat prin însăși întâmplarea povestită. Accesorii permanente unisex: plasa și sacoșa Constrângerile vieții, obstacolele cotidiene mobilizează și dezvoltă resurse nebănuite. Imaginația, creativitatea aduc adesea soluții fără de care uneori nu se poate supraviețui. Într-o perioadă, când am lucrat la Biblioteca Centrală Pedagogică, făceam zilnic schimb de idei culinare și de rețete cu colegii. Exersarea colectivă a imaginației se apropie de
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
nu cele materiale, ci imateriale, cu forme speciale de utilizare, și cu valori intrinseci, invizibile de cele mai multe ori, căile de protejare folosite până acum devenind ineficiente sau insuficiente. Mai clar, informația, căci ea reprezintă noua avere, devine o resursă de nebănuit a organismelor economico-sociale. Alături de capital și oameni, informația este una dintre averile deosebite ale firmei. Insecuritatea, amintită anterior, rezidă și din faptul că orice persoană care dialoghează cu calculatorul unei firme, fie prin multitudinea tipurilor de rețele, prin sistemul terminalelor
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
milioane de linii de cod, care, practic, sunt tot mai greu de controlat. Edificator este cazul unui academician rus care a demisionat dintr-o importantă funcție informatică din Ministerul Apărării, întrucât spunea că pericolul producerii unor grave incidente, cu efecte nebănuite asupra securității omenirii, devine tot mai mare, din cauza imposibilității controlului programelor. Multitudinea ramificațiilor din program poate să ducă la „scurtcircuitarea” lor, generând căi imprevizibile de execuție, concretizate în luarea unor decizii surprinzătoare. 4. Întreruperea sistemului de alimentare cu energie sau
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
MID. Mare atenție trebuie acordată fișierelor cu dublu-punct sau dublă-extensie, prin care un aparent inofensiv fișier cu extensia .DOC sau .TXT, plasate înaintea adevăratei extensii, poate să fie unul executabil, prin extensia finală .EXE sau .COM și să genereze efecte nebănuite. Foarte periculoase, în acest caz, sunt fișierele care după prima extensie au multe spații și apoi adevărata lor extensie, de genul virusulmeu.mid. .exe. După această prezentare generală, vom descrie, pe scurt, cei mai importanți viruși ai fișierelor contaminate, într-
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
o toamnă amară). Fascinația plecării, incluzând și presimțirea marii treceri, cu reminiscențe din spiritul lui Lucian Blaga, transpare și în lirica târzie: „Pe ape se lasă lințolii de ceață./ O luntre parcă se mai vede în larg,/ În larg, în nebănuitul larg...” (Ceas de toamnă). Ultimul poem, cântec de lebădă al poetului, se încheagă dintr-o metaforă a călătoriei-moarte: „Ciuguliți-mă/ păsări/ și ochii/ aruncați-i în mare// Lăsați-mi doar cerul/pe umeri/ să-l port// Încet,/ Încet/ navele mele
MORUŢAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288257_a_289586]
-
post)comuniste, descrisă pe un ton ce alternează cinismul și jovialitatea, cum se întâmplă, de pildă, în Comunismu-i ca viagra sau Filosofia mațului plin. A doua temă, dezvoltată cu talent epic și cu umor, vizează inserția biograficului ce dezvăluie uneori nebănuite - și neconvingătoare - veleități paideice (Să devii ceea ce ești). În fine, al treilea compartiment privește poezia, care, pe lângă dimensiunea ei estetică, implică și conexiunea cu sinele și cu realitatea cotidiană: „Nu pot crede decât într-o poezie a vieții noastre de
MUSINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288331_a_289660]
-
teme date, ECH, 1995, 37-38; Ulici, Lit. rom., I, 489-491; Mircea Zaciu, Scrisori nimănui, Oradea, 1996, 136-142; In memoriam. Marian Papahagi, RL, 1999, 3 (semnează Eugen Uricaru, Grete Tartler, Alexandru Niculescu, Sanda Anghelescu); „Diminețile la Roma au o prospețime de nebănuit”. Dosar „Apostrof” - Marian Papahagi, Cluj-Napoca, 1999; Dicț. esențial, 612-615; Micu, Ist. lit., 779; Manolescu, Lista, III, 391-397; Petraș, Panorama, 480-487; Pop, Viață, 125-134. M.S.
PAPAHAGI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288671_a_290000]
-
a expresiei. Registrul dicțiunii, al atitudinilor și al stărilor poetice include ipostaze diverse, deseori contrastante, de la cântec la imprecație, de la reverie și rememorare nostalgică la proiecția caricaturală sau la celebrarea solemnă. Căci, în accepția autorului, „poemul e o cutie cu nebănuite corzi/ pe care o nevăzută mână - mai acut, mai grav - / le ciupește din când în când”. Cartea de la Jucu Nobil valorifică potențialul liric al întoarcerii către timpul (copilăria) și spațiul (satul) dintâi, depozitare ale miracolului primordial, sub semnul memoriei sărbătorești
PETEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288769_a_290098]
-
ilustrând sentimentul iremediabilei singurătăți în doi. El - profesionist al unei misiuni economice a României în străinătate, Ea - soția lui, cândva o promițătoare tânără actriță; cei doi se sfâșie într-un dialog încrâncenat, care dezvăluie abisul dintre ei, dar și accente nebănuit de tragice, existente în banalitatea cotidiană. SCRIERI: Un idol pentru fiecare, București, 1970; Greta Garbo (în colaborare), București, 1972; 3 ¥ 8 plus infinitul, București, 1975; Nu sunt Turnul Eiffel, București, 1978; Cerul înstelat deasupra noastră, București, 1986. Traduceri: Mathilde Niel
OPROIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288561_a_289890]
-
care ne înconjoară este un grandios tabel al lui Mendeleev desfășurat pe perioadele sale, împărțit în grupe separate potrivit legii periodicității. Vor apărea și vor dispărea noi teorii, generalizări strălucite vor înlocui concepțiile noatre învechite, se vor dezvălui noi orizonturi nebănuite; toate acestea vor veni și vor trece, dar legea periodicității a lui Mendeleev va trăi veșnic dezvoltându-se și perfecționându-se”. Mendeleev a sugerat cercetătorilor să caute pe baza legii descoperite de el, noi elemente. Mendeleev dispunea de cunoștințe 94
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
Moscova, 1962; Mihail Sadoveanu, Mitria Kokor, Moscova, 1964, Mesto gde nicego ne proizoșlo, Moscova, 1972; Petre Sălcudeanu, Lișennî neba, Moscova, 1969 (în colaborare cu E. S. Pokramovici); V. Voiculescu, Monastârskie utehi, Moscova, 1971; Teofil Bușecan, Studentî, Moscova, 1971; Lucian Blaga, Nebănuitele trepte - Nehozennâe stupini, ed. bilingvă, pref. Valeriu Cristea, București, 1975; G. Bacovia, Scântei galbene - Joltâe iskrî, ed. bilingvă, pref. Mircea Tomuș, București, 1978; Poeziia sovremennoi Rumânii, Moscova, 1979 (în colaborare cu Kiril Kovaldgi). Repere bibliografice: M. Stivelman, M. Eminesku i
KOJEVNIKOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287720_a_289049]
-
masă”. Și iată cum, tocmai o astfel de diversificare, ce pare că nu se mai oprește, ne face să ne întrebăm nu doar despre cele două culturi pe care le invocam, ci și despre ideea însăși de universitate, care cunoaște nebănuite transformări. De aceea, va trebui să prospectăm universitatea de astăzi în comparație cu cea de mai ieri pe terenul pieței comerciale, dar și pe cel al culturii și valorilor umaniste. Mai există cumva punți de comunicare între universitatea-corporație și universitatea idealurilor umaniste
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
își propune să relanseze în circuitul scenic românesc piesele de tinerețe ale lui Blaga - Zamolxe, Tulburarea apelor, Fapta, Învierea, Daria - printr-un examen teatrologic minuțios al textului, care, în lumina evoluției teatrului universal, dezvăluie în timp calități dramatice și scenice nebănuite. Urmărind concomitent ecoul critic al pieselor și al puținelor spectacole realizate pe baza lor, lucrarea vizează demontarea prejudecăților care au blocat viața teatrală firească a acestor creații. Exegeta evidențiază structurarea ca teatru antropologic și ca teatru-imagine a acestei dramaturgii, unde
MODOLA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288201_a_289530]
-
mod altminteri inexplicabil; avînd în vedere, de asemenea, elasticitatea extraordinară a învelișului său, precum și interiorul neasemuit al capului - mi s-a năzărit că misterioșii faguri în formă de alveole pulmonare din acest cap, ar putea avea o legătură, necunoscută și nebănuită pînă acum, cu aerul dinafară și că trebuie să fie sensibili la presiunea atmosferică, această sensibilitate manifestîndu-se prin dilatare sau contracție. Dacă așa stau lucrurile, vă puteți imagina forța irezistibilă a cașalotului, forță la care contribuie cel mai impalpabil și
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
cafelei și a micului dejun - subliniază lipsa de orizont, plictisul, absența imaginației și disperarea surdă în care s-a prăbușit Marlowe. Orice modificare a scenariului de mai sus, orice nuanță apărută în cenușiul matinal antrenează întâmplări ce vor avea consecințe nebănuite. Atras irezistibil de Eileen Wade, soția lui Roger, Marlowe iese din obișnuita rezervă față de femei, deși e conștient că face o greșeală de neiertat: Am apucat-o de brațe, am tras-o spre mine și i-am dat capul pe
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
azi). Septimiu Chelcea amintește lucrarea lui Desmond Morris, Maimuța goală (1967), un studiu științific de etologie umană. - după finalizarea lucrării, e bine să verificăm În ce măsură titlul mai corespunde cu rezultatele cercetării noastre. De multe ori, cercetarea a cunoscut direcții noi, nebănuite la Început. De exemplu, i-am propus unei studente să scrie o lucrare despre literatura Închisorilor. Dându-și seama că domeniul este prea cuprinzător, iar timpul de cercetare prea scurt, ea și-a restrâns studiul la literatura Închisorilor comuniste. Numele
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
celelalte, rămânând totodată și un „proces aparte”. Pentru a explica cititorilor săi refularea, Freud utilizează mai multe imagini. Iată cinci dintre ele, în ordinea cronologică a apariției lor în scrierile freudiene: - o fantomă care duce, pe tărâmul umbrelor, o existență nebănuită, până în momentul în care iese de acolo și ia în stăpânire corpul istericului (1892-1893/1984). Câțiva ani mai târziu (1895/1965), Freud completează această imagine, dând asigurări că „fantoma răscumpărată își află în sfârșit odihna” imediat ce imaginea a reapărut în
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]