1,158 matches
-
ticălosul de frate-său o dată cu ei.“ „Vai, să nu spui asta“ - a zis - „nu vreau să aud așa ceva.“ Eram grozav de mînioasă pe taică-tu. „Tare-mi pare rău de Mel“ - zice. „A trecut prin clipe grele și-acum e necăjit și amărît că știe că or să-i spînzure pe toți.“ „Da’ de unde“ - am zis. „Dacă tu crezi asta Înseamnă că ești mai naiv decît mine și nu-l cunoști pe Mel Porter cum Îl cunosc eu. Ascultă-mă pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
și ce-a mai Înjurat și-a mai urlat cînd m-a văzut, zice: „Fir-ai a dracului! Dacă te-ntorci cu el, vă omor pe amîndoi!“. Cum de-a putut să-mi spună așa ceva, dragul-mamei, și tare m-am necăjit, și nici n-am mai stat pe gînduri: am străbătut Încăperea, am străbătut Încăperea și-am ieșit pe prispă și m-am sprijinit de-un stîlp - locuiam Într-o căsuță pe care-o Închiriasem de la niște oameni din Nord - și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
bilet doar dus spre cer, a plecat într-o zi și uite așa, am pierdut noi muritorii ocazia să jucăm la o adică o tablă cu fiul lui Dumnezeu, să-l batem prietenește pe umăr îmbărbătându-l când îl mai necăjește câte un Irod contemporan și să mai stăm la câte o cină din aia de taină cu fripturi, muieri și vin roșu ca sângele Domnului. Cât privește afirmația că „n-am venit ca sa stric Legea, ci ca s-o împlinesc
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
desișul pădurii de brad ce-l înconjoară. Păreții de piatră de var, năruiți, proaspăt ciopliți, dispar. Coastele văii se dau într-o parte. Pădurile se lasă până-n malul apei. Umbra copacilor joacă în valurile ogoiate, cu unduiri destul de repezi ca să necăjească, floarea de campanulă, stropind-o șăgalnic și făcând-o să-și scuture de stropi floarea albastră. Cheile Bicazului s-au terminat (...)” (Ion Simionescu, Prin munții noștri) Cerințe: 1.Găsiți sinonimele cuvintelor și expresiilor scrise cursiv în text. 2.Analizați părțile
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
-te la copacul acela, ce frunzulițe fragede are!" a spus căprița și au început să-i ronțăie puiului de brad frunzele cele noi. A rămas brăduțul cu crengile goale, caraghios și urât, tremurând de frig. Un an întreg s-a necăjit pănă când, în sfârșit, a venit primăvara și au început să-i crească iar acele lui verzi dinainte. Ei, dar vedeți cum era brăduțul? Se bucura cât se bucura că nu mai are crengile goale, dar cu timpul începu să
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
Îmbătrânise repede, cum îmbătrîneau femeile din Lisa, supuse unor munci grele, alături de bărbați. La nașterea mea, avusese treizeci și trei de ani. N-am văzut-o niciodată veselă și n-am auzit-o niciodată cântând, deși tata, dacă era cu chef, o necăjea reproșîndu-i că nu mai cânta ca înainte de căsătoria lor. Imaginea care-mi stăruie în memorie e a unei ființe de o ermetică obișnuință a discreției, ce transforma orice suferință în taină. Când nu lucra, stătea cu o mână în poală
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
crede totul, nădăjduiește totul, suferă totul". Îi mai povesti că, de câte ori zărea o nuntă, i se făcea milă de miri. ― Mă gândeam că nu va trece mult și își vor scoate ochii... O clipă, Julius a fost tentat să-l necăjească puțin, întrebîndu-i dacă din dragoste se însurase cu Nelly. A renunțat, însă, de teamă să nu pară obraznic. Și, cum de-afară se auzeau zgomote de obloane lovite, s-a arătat din nou nedumerit că echipa plecată în căutarea deșertului
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
apă cu viteză, rezistența ei i-a despărțit pentru o clipă și s-au jucat; nu aveau nevoie de minge; există multe surprize care localnicilor nu li se par deosebite; a învățat-o întâi să împroaște apa sărat-amară, chiar a necăjit-o puțin că nu putea să o arunce cu pricepere, așa cum ar fi dorit. I-a arătat cum să o lovească, să nu se teamă... este doar apă, însă orbită de stropi îl aștepta dând moale, haotic din mâini, parcă
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
l-ar fi făcut să se simtă în al nouălea cer. Dar așa? De ce acum orice bucurie este „subminată” de spectrul inevitabilei erodări și al transferului „clipei frumoase” (Goethe!) în pustiul inefabil al amintirii? Domnul R. nu vrea să o necăjească pe Teodora cu gânduri de acest gen. Rămas singur după plecarea ei, este din nou asaltat de un „demon al întrebărilor”. Așadar, ce rămâne dintr-o iubire pasională, după momentele ei de consum intens? Cât durează în „memoria vie” a
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
demult. Dar acum era prea târziu, bătrânul murise. Întovărășirea venise, iar Costică era în pușcărie, că el nu era pe placul noii orânduiri Socialiste de la București. Când a plecat Petrache ultima dată la București din satul lui natal era foarte necăjit că nu l-a putut ajuta pe Costică al lui să scape de pușcărie. Sava, fratele lui, murise, iar el nu mai ținea minte nucul la care îngropase mult aur și acum se ridicase biserica satului pe acel loc. Că
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
audiență la Partid, că Partidul era tare pe atunci și așa au primit o locuință mai bună, tot naționalizată. Mai apoi au fost mutați la bloc, într-un apartament cu două camere și au uitat că Răchită cu Ioana au necăjit și le-au crescut copiii, lăsându-i pe cei doi bătrâni, unul mai bolnav decât celălalt. Primul s-a dus Răchită. Ioana a mai trăit singură câțiva ani, ținând buletinul în sân până când a murit, ca nu cumva să i
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
spuse numele. Eu am plecat de atunci, la Începutul anului următor, În martie 1947, continuă el. Locuiesc la București. Acum am venit la moartea unei rude; nu mai știu ce s-a Întîmplat aici. Nu mă mai cunoașteți? V-am necăjit atunci, În 1945, dar n-am avut nici o vină, eram obligat. Acum a trecut timpul, au trecut atîtea, am Îmbătrînit; vă cer iertare pentru ce-a fost... Știam că ce vă ceream era necinstit, dar n-aveam Încotro... Tot nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
cetățile și satele, învățînd pe norod în sinagogi, propovăduind Evanghelia Împărăției, și vindecînd orice fel de boală și orice fel de neputință, care era în norod. 36. Cînd a văzut gloatele, I s-a făcut milă de ele, pentru că erau necăjite și risipite, ca niște oi care n-au păstor. 37. Atunci a zis ucenicilor Săi: "Mare este secerișul, dar puțini sunt lucrătorii! 38. Rugați dar pe Domnul secerișului să scoată lucrători la secerișul Lui." $10 1. Apoi, Isus a chemat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
activități pot fi independente. Pentru noi, românii, mai util ar fi să ni se expună cum se face dragoste la coadă. Închid bucla, reîntorcîndu-mă pentru un scurt dar dureros timp la Săptămîna, la strălucitoarea rubrică „Periscop”. Unde Ecaterina Preda e necăjită pe motiv că „la guvern se cerșește ajutor În numele culturii române”. Mă adresez ție, tanti, și-ți spun: vezi că periscopu-i tubu’ care iese din submarine, ăla prin care se uită marinarul. Nu ce crezi mata. Socialist pînă-n măduva pixului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
ajutam. Ceasurile noastre de atunci, ascultând comentariile Shakuntalei, unul lîrigă altul, pe covor, nepricepând un singur cuvânt din textul sanscrit, dar șezând alături de Maitreyi, pentru că îi puteam strânge pe furiș mâinile, o puteam săruta pe păr, o puteam privi și necăji, în timp ce profesorul, un pandit miop, îi corecta traducerea sau răspunsurile la chestionarul gramatical. Cum îmi interpreta ea pe Kalidasa și cum găsea în fiecare vers de dragoste un amănunt din dragostea noastră tăinuită. Ajunsesem să-mi placă numai ceea ce îi
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
și că a întrebat de mine. Cum o fi ghicit el asta? mă amuz eu, gîndindu-mă la bruma de hindusthană pe care o știa Jenia Isaac. Ciocănesc la ușă, și îmi răspunde un glas schimbat de febră. Asta m-a necăjit puțin, căci ideea că va trebui să stau mereu în preajma unei bolnave, și încă a unei bolnave albe, îmi era insuportabilă. Am găsit-o cu temperatură, tremurând, dar destul de inimoasă. Mă rugă să scriu o listă de cuvinte hindusthane uzuale
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
cu orele de curs dimineața, învățatul după amiaza și plimbarea pe aleile mărginite de castani ale școlii. Surpriza avea să vină în fața locuinței directorului. Fata de ieri, culegea din praf foile răvășite de vânt ale unui ziar al vremii Timpul, necăjită de rafalele care le împrăștiase până departe. Fără a vedea cine era păgubașul din cauza întunericului, prinse foile zburătoare și se-ntoarse spre fată. Surpriza-l făcu să nu spună nimic, în prima clipă. Doar când fata-i zâmbi și-i
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
cracii ăia", comenta Iordan silueta inhibantă a unei debutante la Teatrul Mic. Nici nu mai eram geloasă. Îi număr pe degete defectele: mîncăcios, cinic, infidel, excesiv, egocentric. Nu, nu în ordinea asta. Mai ales alcătuirea lui atît de variabilă mă necăjea. Soarele roșu, pielea roșie, gura roșie arsă, nisipul prea fierbinte, insolația, țipătul pescărușilor și, în urechi, valurile bufnind digul. "Dansezi? Îți dă voie moșoteiul să dansezi?" Era același "repăr" neras, din gară. La limita dintre sala de mese și discotecă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
tată, iar eu mi le-am adus acum aminte pentru că, la vremea aceea, eu însumi mă aflam la o răscruce de drumuri, prin încercarea mea de a mă pregăti pentru examenul de admitere la Școala Normală din Bârlad. Eram extrem de necăjit pentru că meditatorul meu - Dl. Stelică B. - m-a lăsat baltă, deși primise integral prețul pentru meditație. Plecase și el să-și dea corigențele la un liceu din Iași - și dus a fost! Eu îmi plângeam nenorocul - mă rugam la Dumnezeu
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
aceea că profesorii respectivi, știindu-l copil de cadru didactic, erau dispuși să nu observe o anumită impertinență, o anumită obrăznicie scandaloasă, ieșită din comun... Eroul nostru - încurajat frenetic de gașca din jurul lui, merge și mai departe, încât vrând să necăjească o bună profesoară din școală, îi dă telefon, pițigăindu-și vocea, făcând-o de tot râsul, ajungând până acolo încât, în final, se adresează profesoarei spunându-i: „Ești o vacă care nu știe decât să chinuie elevii și să facă bine
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
Pe urmă s-a împăcat și Florica și, de cum s-a desprimăvărat, a trimis pe băiețelul cel mai mărișor, pe Costică, să mai stea pe la bunică-sa, să-i ție de urât și să scape de un mâncător. Copilul a necăjit-o pe Ioana toată vara și toamna, până deunăzi, i-a întors pe dos căsuța, strângând după dânsul o liotă întreagă de alți nebunatici. L-a ținut însă, tocmai ca să arate că ei au nevoie de ea, nu ea de
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
te bat, auzi? Ori nu vrei să auzi? ― Mi-e frică de câini, scânci copilul. ― Ce câini, că nu-i nici un câine până la mă-ta mare, că-i numai colea! îl îndemnă Pavel. Aide, du-te, dragul tatii, nu mă necăji! Du-te binișor! Costică, mai convins, mai de teama bătăii, căci tată-său îl cam snopea când se supăra, porni tândălind devale pe uliță. Era desculț, cu capul gol, cu o cămașă murdară, ruptă și cu mânecile largi. Cum se
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
puțin își recăpătă zburdălnicia obișnuită, iar ajungând la cocioaba babei Ioana, înainte chiar de a intra în ogradă, începu să cheme pe Nicu, băiețelul lui Vasile Zidaru, de peste drum, cu niște strigăte de să răscoale toți vecinii. Baba Ioana era necăjită cu o găină care căzuse cloșcă, o așezase pe ouă și acuma, după o săptămână, nu mai voia să stea, încît o făcea să alerge după ea prin cea ogradă și grădină. Auzind glasul nepotului, mormăi bosumflată, gîndindu-se că numai
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
fost golit de aseară. Mai erau două magazii cu rămășițe. Pavel Tunsu aduse înadins un drug de fier și izbuti să iasă cel dintâi cu un sac plin în spinare, numai până în vecini, la baba Ioana, soacră-sa, care se necăjea cu păsările și cu odorul de nepot, Costică. ― Hai, soacră, hai, nu sta, să-ți iei și tălică nițel porumb, că oamenii se îndeasă la pomană și pe urmă degeaba te-ai mai duce! strigă Pavel sfătos, înapoindu-se degrabă
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
să-l tratezi pe unul dintre prietenii noștri - și Încă un VIP - atât de grosolan? Era În mod evident beată și Își savura demonstrația de forță În fața grupului. Sammy o examină fără nici o expresie. —Cu tot respectul, prietenul tău o necăjea pe iu... o agresa fizic pe colega ta. Ea nu părea prea Încântată de atențiile lui, așa că l-am sfătuit să și le exercite În altă parte. —Sammy? Așa te cheamă? spuse ea, răutăcios. Avery Wainwright este unul dintre cei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]