9,132 matches
-
de interpretare, exigențe de formă identice celor aplicabile rechizitoriului; în caz contrar, neexistând posibilitatea unei noi înlăturări a eventualelor vicii ale actului remediu, s-ar imprima acestuia din urmă, în mod inevitabil, un nivel de formalism superior chiar actului remediat, negându-se implicit însăși funcția sa esențial regulatoare. Rațiunea verificării la care face referire art. 328 din Codul de procedură penală rezidă în necesitatea de a se asigura deplina legalitate a sesizării instanței de judecată, date fiind importanța rechizitoriului și efectele
DECIZIA nr. 23 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256972]
-
permanentă sau temporară, deplasările zilnice sau alte deplasări, activitățile desfășurate, interesele personale, relațiile sociale ale acestor persoane și mediile sociale frecventate de ele“ (Decizia nr. 440 din 8 iulie 2014, paragraful 56). ... 153. Deși, în jurisprudența sa, Curtea nu a negat scopul în sine avut în vedere de legiuitor, în sensul că este absolut necesară asigurarea unor mijloace legale adecvate și eficiente, compatibile cu procesul continuu de modernizare și tehnologizare a mijloacelor de comunicare, astfel încât fenomenul infracțional să poată fi
DECIZIA nr. 295 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256091]
-
poate justifica un asemenea comportament (hotărârile din 19 octombrie 2000 și 7 mai 2002, pronunțate în cauzele Ambruosi împotriva Italiei, paragraful 40, și Burdov împotriva Rusiei, paragraful 41). Însă Curtea a reținut că Guvernul, prin adoptarea unor asemenea reglementări, nu neagă existența și întinderea despăgubirilor constatate prin hotărâri judecătorești și nu refuză punerea în aplicare a acestora. Măsura criticată este mai degrabă una de garantare a dreptului de proprietate privată. Prin urmare, textul criticat nu încalcă nici art. 44 din Constituție
DECIZIA nr. 6 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254602]
-
din 30 septembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1046 din 9 noiembrie 2020, paragrafele 30-36). Bicameralismul nu înseamnă, însă, că ambele Camere trebuie să se pronunțe asupra unei soluții legislative identice, deoarece astfel s-ar nega sau limita rolul constituțional al Camerei decizionale, legiferarea devenind actul exclusiv al Camerei de reflecție, ceea ce este contrar, până la urmă, chiar ideii de bicameralism. Dezbaterea parlamentară a unui proiect de lege sau a unei propuneri legislative nu poate
DECIZIA nr. 421 din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260838]
-
materia urbanismului și a regimului juridic al construcțiilor este rezultatul unor intervenții legislative succesive în scopul disciplinării conduitei în domeniul executării lucrărilor de construire sau desființare a construcțiilor, ceea ce se dorește ca finalitate este „salvarea“ construcțiilor autorizabile. Fără a nega pericolul social al faptelor de construire fără a obține în prealabil autorizațiile necesare, nu poate fi omis faptul că viziunea legiuitorului a fost aceea de a încerca menținerea acestor construcții, în măsura în care întrunesc condițiile urbanistice de integrare în
DECIZIA nr. 403 din 15 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261284]
-
învățătură și a dreptului la sănătate, pentru beneficiarii primari ai dreptului la învățătură, studenți și personalul din sistemul național de învățământ. Este o motivare contradictorie, în contextul în care se recunoaște obligația de a lua aceste măsuri, și totodată se neagă că acestea pot fi luate de senatul universității. Astfel, senatul, pentru a îndeplini un scop legitim, anume apărarea drepturilor la sănătate și educație al studenților (astfel cum a indicat în documentele de la fond), a instituit ca măsură de protecție
DECIZIA nr. 50 din 13 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260397]
-
a supremației sale este obligatorie. Din perspectiva raportării la prevederile Constituției, Curtea Constituțională verifică constituționalitatea textelor legale aplicabile în interpretarea consacrată prin recursurile în interesul legii. A admite o teză contrară contravine înseși rațiunii existenței Curții Constituționale, care și-ar nega rolul său constituțional acceptând ca un text legal să se aplice în limite ce ar putea intra în coliziune cu Legea fundamentală (Decizia nr. 854 din 23 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 672 din
DECIZIA nr. 348 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260261]
-
art. 1 alin. (5) și art. 56 alin. (2) din Constituție, iar, în ceea ce privește art. 139 alin. (2) din Constituție, urmează a se pronunța Curtea Constituțională. În acest sens invocă jurisprudența Curții Constituționale și arată că, fără a nega importanța respectării principiului autonomiei locale în componenta sa financiară, consideră că, deși textul legal face referire exclusiv la „condițiile legii“, acesta nu poate fi interpretat în disonanță cu norma constituțională care impune, în mod explicit, legiuitorului primar să reglementeze limitele
DECIZIA nr. 648 din 14 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262882]
-
de tehnică legislativă specifice normelor juridice, permițând ca rezultatul interpretării dat acestora de către instanțele naționale să fie lipsit de previzibilitate, fiind astfel incompatibile cu principiul fundamental privind respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor. Prin dispozițiile criticate se neagă principiul aflării adevărului în favoarea principiului celerității procesului penal și se acordă prevalență unei condiții procedurale din procesul penal, și anume recunoașterea totală a faptelor, față de finalitatea procesului penal, și anume dovedirea completă a vinovăției inculpatului. ... 9. Susține că
DECIZIA nr. 434 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264013]
-
respinge, în baza unor criterii obiective și rezonabile, cererea formulată de inculpat, întrucât, indiferent că recunoașterea învinuirii este totală sau parțială, ceea ce prevalează este existența unui proces echitabil despre care nu se poate vorbi în măsura în care se neagă principiul aflării adevărului. Prin urmare, nu simpla recunoaștere a învinuirii, chiar și integrală, este determinantă pentru a se da eficiență unui proces echitabil desfășurat în limitele legalității și imparțialității, aceasta constituind doar o condiție procedurală, ci stabilirea vinovăției inculpatului cu
DECIZIA nr. 434 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264013]
-
cu ea în locuri ascunse din curtea centrului de îngrijire și asistență. Suspectul, care avea 20 de ani la momentul evenimentelor, a confirmat întâlnirile intime (săruturi și atingeri), ultima întâlnire de acest fel având loc în decembrie 2018, dar a negat că au făcut sex oral vreodată. O asistentă socială angajată la centrul de îngrijire și asistență a fost audiată de poliție; a confirmat că știa despre sexul oral și a declarat că problema a fost discutată într-o ședință cu
HOTĂRÂREA din 3 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264593]
-
B.V. și D.D., doi apicultori pe care îi cunoștea. În final, a declarat că nu mai deține obiectele de pescuit pe care i le restituise poliția. ... 11. Audiați de poliție la 2 și 15 februarie 2016, B.V. și D.D. au negat că s-au întâlnit cu M.R.C. Au susținut că s-au dus în apropierea râului a doua zi după decesul acestuia din urmă. ... 12. La 10 martie 2016, Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeș a dispus clasarea cauzei, cu motivarea
HOTĂRÂREA din 16 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/264592]
-
avea cum să prevadă că ulterior norma legală va fi declarată neconstituțională. Astfel, în cazul efectelor unui act de procedură penală nu poate fi conceput principiul aplicării retroactive a legii relativ la niciunul dintre efectele actului de procedură fără a nega esența și rațiunea acestuia și fără a contraveni scopului procesului penal. În acest sens, aplicarea retroactivă a normelor referitoare la efectul întreruptiv de prescripție al actelor de procedură folosind argumentul conform căruia întreruperea prescripției este o instituție de drept penal
DECIZIA nr. 67 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261709]
-
de sorginte politică, motiv pentru care neacordarea drepturilor în astfel de cazuri nesocotește chiar voința legiuitorului care a stat la baza completării reglementării legale originare prin dispozițiile noi cuprinse în Legea nr. 130/2020. ... 50. Pe de altă parte, fără a nega realitatea persecuției proprii suportate de persoanele aflate în situația reclamantului, autoritatea pârâtă arată că legiuitorul a prevăzut în mod expres în cuprinsul Decretului-lege nr. 118/1990 situațiile de excepție în care a acordat drepturi unor anumite categorii de persoane, respectiv situația
DECIZIA nr. 4 din 30 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265401]
-
în mod expres modul de desemnare a membrilor completurilor de judecată. Prin urmare, ceea ce se susține este un caz de absență a reglementării, or, în jurisprudența sa constantă, fundamentată pe atribuțiile sale constituționale și legale, Curtea Constituțională și-a negat rolul de legiuitor pozitiv, respingând excepții de neconstituționalitate ce criticau situații de vid legislativ, subliniind că rolul său constituțional este de a verifica și de a scoate în afara fondului legislativ activ dispoziții de lege sau ordonanțe afectate de viciul
DECIZIA nr. 562 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264704]
-
declarațiile reclamantului și ale martorilor propuși de acesta. ... 9. La 8 martie 2011, reclamantul a fost citat să se prezinte în fața parchetului. Acesta a fost informat cu privire la acuzațiile îndreptate împotriva sa și a fost interogat. El a negat săvârșirea furtului, a propus audierea unor martori și a solicitat efectuarea a două expertize pentru a dovedi că sârma folosită pentru construirea oborului de oi existent pe proprietatea lui era diferită de sârma care fusese furată. Au fost interogați mai
HOTĂRÂREA din 16 februarie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/264598]
-
accesul la justiție, nu respectă dreptul la un proces echitabil și apare ca fiind menit a scoate din joc creditorii de asigurări. Învederează că prin prelungirea procesului penal cu mult peste data deschiderii falimentului față de asigurător le-a fost negată rezolvarea diferendului atât pe calea procesului penal, cât și pe cale administrativă, instituindu-se nepermis și în detrimentul victimelor accidentelor rutiere un termen de prescripție care are ca punct zero de plecare un moment ce nu poate fi opus creditorului
DECIZIA nr. 680 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266692]
-
art. 196 lit. j) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, acte normative ce nu sunt puse în discuție în pricina aflată pe rolul instanței de trimitere. ... 88. De aceea, fără a nega caracterul obligatoriu al considerentelor ce privesc protecția pensiilor de serviciu ale consilierilor de conturi, materializarea acestora în cauza de față ar presupune lipsirea de efecte a OUG nr. 59/2017 în partea care prevede limitarea cuantumului pensiilor de serviciu stabilite conform
DECIZIA nr. 3 din 30 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266098]
-
da, cum a putut să îi facă avansuri „acelei femei“ care, din ceea ce auzise, avusese relații sexuale cu mai mulți bărbați care lucrau la gară. Soțul ei i-a mărturisit că a avut relații sexuale cu reclamanta, dar a negat că ar fi hărțuit-o sexual. Acesta i-a explicat soției sale că reclamanta l-a acuzat pe nedrept pentru a-l șantaja. Aceasta a confruntat-o pe reclamantă, care i-a pus apoi înregistrările audio, dar nu a putut
HOTĂRÂREA din 30 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265721]
-
răspuns. Martora a pus capăt conversației spunându-i reclamantei că ar trebui să îi fie rușine pentru ceea ce a făcut. Aceasta a vorbit cu soțul său despre situația respectivă de mai multe ori, dar de fiecare dată el a negat acuzațiile de hărțuire sexuală. ... 20. R.M. și F.C., care au fost de asemenea audiate de procuror, au relatat întâlnirile și confruntările descrise de reclamantă în declarațiile sale. ... 21. F.C. a afirmat că, atunci când a fost confruntat în biroul lui
HOTĂRÂREA din 30 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265721]
-
și F.C., care au fost de asemenea audiate de procuror, au relatat întâlnirile și confruntările descrise de reclamantă în declarațiile sale. ... 21. F.C. a afirmat că, atunci când a fost confruntat în biroul lui U.C. (supra, pct. 8), C.P. a negat faptul că ar fi fost vocea lui în înregistrările audio prezentate de reclamantă, că ar fi hărțuit-o sexual în ultimii doi ani și jumătate și că ar fi refuzat să îi ceară scuze acesteia. De asemenea, F.C. a explicat
HOTĂRÂREA din 30 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265721]
-
descria situația și că, în înregistrări, aceasta și C.P. păreau să poarte o discuție cu conotație sexuală și că ambii păreau să fie de acord. M.A. a spus, de asemenea, că, atunci când l-a confruntat pe C.P., acesta a negat orice hărțuire sexuală. În sfârșit, M.A. a afirmat că a văzut-o o singură dată pe reclamantă părăsind biroul lui C.P. cu nasturii descheiați la cămașă. ... 24. Parchetul a obținut de asemenea transcrieri ale înregistrărilor private realizate de reclamantă în
HOTĂRÂREA din 30 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265721]
-
limitative. Pornind de la premisa că incidența deciziei instanței de contencios constituțional într-o atare cauză ar echivala cu atribuirea de efecte ex tunc actului jurisdicțional al Curții - cu încălcarea dispozițiilor art. 147 alin. (4) din Legea fundamentală - și ar nega, în mod nepermis, autoritatea de lucru judecat care este atașată hotărârilor judecătorești definitive, Curtea a reținut însă că declararea neconstituționalității unui text de lege ca urmare a invocării unei excepții de neconstituționalitate nu poate constitui doar un instrument de drept
DECIZIA nr. 632 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267604]
-
subliniat că norma edictată la art. 85 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 prevede expres că, în ipoteza în care, în urma recalculării, ar rezulta un cuantum mai mic al pensiei, se păstrează cel aflat în plată. Dacă s-ar nega incidența acestui text de lege, ar însemna că legiuitorul a reglementat o ipoteză care nu ar putea surveni vreodată. ... ... VI. Punctul de vedere al completului de judecată care a formulat sesizarea cu privire la dezlegarea chestiunii de drept 26. Instanța
DECIZIA nr. 21 din 27 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267576]
-
lit. i) din Legea nr. 263/2010, chiar dacă anterior modificării legislative aceste activități erau încadrate în condiții normale, nu în condiții speciale, și chiar dacă angajatorii/foștii angajatori nu au plătit contribuții de asigurări sociale majorate. ... 87. Orice altă interpretare ar nega rațiunea legii pentru că ar goli de conținut actul normativ nou-adoptat, fiind susținută și de adoptarea Legii nr. 74/2022, care a acoperit lacuna legislativă din Legea nr. 197/2021, în sensul inexistenței unor dispoziții legale exprese de asimilare a stagiilor de
DECIZIA nr. 2 din 13 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267509]