2,511 matches
-
siguri că și târgul era ceva mai mare așa că și evreimea era mai numeroasă. Declarații extrem de acuzatoare la adresa țăranilor răsculați au mai dat și C. Motaș (judecătorul Ocolului Stemnic), Dimitrie Mogoș (avocat și primar în funcțiune la acea dată la Negrești), Gheorghe Mogoș (preot), sergent Dimitrie Ciocan (șeful Secției de jandarmi rurali Negrești), Neculai Leoreanu (vătaf pe moșia Negrești), Gheorghe C. Oțel (perceptor fiscal), șa. f. Urmările revoltelor țărănești din județul Vaslui Desigur că înăbușirea pe alocuri în sânge a răscoalei
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
mai numeroasă. Declarații extrem de acuzatoare la adresa țăranilor răsculați au mai dat și C. Motaș (judecătorul Ocolului Stemnic), Dimitrie Mogoș (avocat și primar în funcțiune la acea dată la Negrești), Gheorghe Mogoș (preot), sergent Dimitrie Ciocan (șeful Secției de jandarmi rurali Negrești), Neculai Leoreanu (vătaf pe moșia Negrești), Gheorghe C. Oțel (perceptor fiscal), șa. f. Urmările revoltelor țărănești din județul Vaslui Desigur că înăbușirea pe alocuri în sânge a răscoalei, fusese justificată de respectarea unui drept fundamental al omului, prevăzut și în
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
țăranilor răsculați au mai dat și C. Motaș (judecătorul Ocolului Stemnic), Dimitrie Mogoș (avocat și primar în funcțiune la acea dată la Negrești), Gheorghe Mogoș (preot), sergent Dimitrie Ciocan (șeful Secției de jandarmi rurali Negrești), Neculai Leoreanu (vătaf pe moșia Negrești), Gheorghe C. Oțel (perceptor fiscal), șa. f. Urmările revoltelor țărănești din județul Vaslui Desigur că înăbușirea pe alocuri în sânge a răscoalei, fusese justificată de respectarea unui drept fundamental al omului, prevăzut și în Constituția României de atunci, și anume
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
sub drapel o covârșitoare majoritate formată din fii de țărani. Din documentele cercetate în arhivele vasluiene nu a reieșit cu certitudine moartea vreunei persoane pe 9 și 10 martie 1907 la Pungești și 7 și 8 martie, același an, la Negrești, așa că tindem să credem că acțiunile autorităților s-au oprit numai la stadiul amenințărilor și intimidărilor ori, în cazul târgușorului Pungești, la slobozirea unor focuri de armă în aer, fără a răni pe cineva. Totuși, trebuie reținută măcar moartea unui
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Vasile Alexandru Buhlea și Toadir I. Rusan zis Topliceanu, toți din Cursești; Gheorghe Pintiliescu, Ion Florea, Grigore Butnariu, Constantin N. Mâță și Costache C. Lache, din Pungești. Nu am mai găsit, din păcate, niciun dosar al Curții cu juri de la Negrești pentru a putea afla de soarta celor ce au participat la revoltă. CAPITOLUL II Eroi uitați. Cimitire militare din anii 1916-1918, aflate pe teritoriul istoric al județului Vaslui Moto: „În ianuarie ’917, locomotivele trenurilor șuierau în gara Bârzești, clopotele de la
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
majoritate a cimitirelor există și acum dar fără niciun semn distinctiv, cu excepția celor de la Bălteni, Răduiești și Bârzești, neîngrijite și uitate de toată lumea, iar altele deranjate de contemporani puși pe construcții funerare scumpe și inutile, cum este cazul celor de la Negrești sau Buhăiești. În demersul nostru ne-am propus să le readucem în actualitate, mai ales că anul acesta (2011) se împlinesc 93 de ani de la Marea Adunare de la Alba Iulia, prin urmare, tot atâția ani de la desăvârșirea Unirii tuturor românilor
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
o parte a arhivei lipsește, așa că situația noastră nu este completă. Aici și-au pierdut viața 15 soldați care au fost înhumați în cimitirul sătesc. Media de vârstă a acestor eroi a fost de 33 de ani. j. Fosta comună Negrești Orașul Negrești de astăzi era în 1917 reședința comunei cu același nume din care mai făceau parte satele: Parpanița, Glodeni, Căzănești, Valea Mare și Poiana. În toate aceste localități, inclusiv Negrești, au fost campate unități militare românești. La fel ca
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
a arhivei lipsește, așa că situația noastră nu este completă. Aici și-au pierdut viața 15 soldați care au fost înhumați în cimitirul sătesc. Media de vârstă a acestor eroi a fost de 33 de ani. j. Fosta comună Negrești Orașul Negrești de astăzi era în 1917 reședința comunei cu același nume din care mai făceau parte satele: Parpanița, Glodeni, Căzănești, Valea Mare și Poiana. În toate aceste localități, inclusiv Negrești, au fost campate unități militare românești. La fel ca la comuna
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
a fost de 33 de ani. j. Fosta comună Negrești Orașul Negrești de astăzi era în 1917 reședința comunei cu același nume din care mai făceau parte satele: Parpanița, Glodeni, Căzănești, Valea Mare și Poiana. În toate aceste localități, inclusiv Negrești, au fost campate unități militare românești. La fel ca la comuna Muntenii de Sus, lipsește o bună parte a arhivei așa că datele noastre sunt incomplete. Totuși, până la data de 16 martie 1917, pe aceste locuri și-au pierdut bunul cel
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
a arhivei așa că datele noastre sunt incomplete. Totuși, până la data de 16 martie 1917, pe aceste locuri și-au pierdut bunul cel mai de preț, viața, un număr de 159 de militari, din care un locotenent și trei gradați. La Negrești au murit 96 de militari; la Căzănești - 44; la Poiana - 1; la Glodeni și Parpanița - 18. Cele mai grele pierderi le-au înregistrat regimentele 63/79 Infanterie Călărași-Slobozia și 39 Infanterie „Petru Rareș” Brăila. La Căzănești au fost găsiți de
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
parcelă militară separată de mormintele civililor. Nu mai are semne distinctive (cruci) dar nici nu a fost deranjată de localnici. Pe acest cimitir crește acum iarba peste eroii noștri. Tabăra militară a fost ridicată din barăci pe Dealul Bisericii. La Negrești s-a întâmplat același lucru: tabăra a fost ridicată pe Dealul Crăcănata iar militarii decedați au fost înhumați într-o parcelă separată a cimitirului comunal, în gropi comune. Parcela militară a fost masiv deranjată de cei care și-au ridicat
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
militarii au fost înhumați în cimitirele sătești. Nu se mai știe nimic de locații. Media de vârstă a eroilor a fost de 26,9 ani. Șase soldați au fost găsiți morți prin îngheț într-un vagon garat în stația CFR Negrești. k. Oșești Pe teritoriul acestei comune răzeșești, și au constituit tabere militare din barăci două unități: Regimentul 63 Infanterie Călărași și Regimentul 74 Infanterie Constanța. Regimentul din Călărași și-a ridicat tabăra pe Dealul Saivanelor iar cel din Constanța la
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
de spirit a populației: „...o oarecare stare de agitație provocată de frică se observă la populația evreiască, care este foarte numeroasă în urma evacuării din mediul rural”. Pentru evrei, mediul rural de atunci era reprezentat de târgușoarele - reședințe de Plăși ca: Negrești, Pungești și Codăiești, în cazul județului Vaslui interbelic. Primarul mai notase următoarele: „În orașul Vaslui nu s’a remarcat nici un curent subversiv demn de a fi consemnat (subl.ns.)”. Atunci, unde erau vajnicii „ilegaliști” de mai târziu, printre care și
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
fulgurații, etincelagie, efluvii electrice); Dr. C. Singer, strada Ștefan cel Mare, 5; Dr. Max Joseph, cu aceleași specialități ca ale celorlalți, ce avea două cabinete de consultații, primul situat pe str. Lascăr Catargiu, 35 și al doilea pe str. Eroi Negrea, 6; Dr. Herșcovici, ș.a. Ca orice instituție, probabil că și Comunitatea evreilor mai avea, uneori, probleme cu justiția așa că își angajase un avocat (P.G. Bottez) „...pentru susținerea intereselor comunității în diverse ocazii și situațiuni”, pe care l-a plătit pe
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
n.n.), Întreprinderea județeană de gospodărire comunală și locativă (Ioan Lupu, n.n.), Direcția muncii (Eugen Petrescu, n.n.), Uniunea județeană a cooperației meșteșugărești, Uniunea județeană a cooperativelor de producție, achiziții și desfacere a mărfurilor, Consiliile unice agroindustriale de stat și cooperatiste Murgeni, Negrești, Ștefan cel Mare și altele”. Acest important document a fost emis la data de 17 iulie 1989. g. Septembrie, 1989. Conferințe pentru dări de seamă și alegeri În ciuda frământărilor ce începuseră, deja, în Europa de Est, Partidul Comunist Român își urma neabătut
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
După cum se poate constata, nu s-a construit linia dar nici platformă industrială nu mai este în orașul viilor mănoase. Alt plan: „Construirea în orașul Huși a unei Întrepr. de utilaje și piese de schimb pentru industria ușoară, în orașul Negrești a unei întrepr. integrate de lână iar în Vaslui a unei fabrici de bere cu o capacitate de 100 mii hl./an”. A băut cineva până acum bere produsă la Vaslui, sau s-a îmbrăcat cu vreo haină confecționată din
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
de lână iar în Vaslui a unei fabrici de bere cu o capacitate de 100 mii hl./an”. A băut cineva până acum bere produsă la Vaslui, sau s-a îmbrăcat cu vreo haină confecționată din țesăturile de lână de la Negrești?!? Nici Fălciul nu fusese uitat deoarece aici se preconiza a se construi o secție de produse zaharoase în incinta fabricii de zahăr. Praful și pulberea s-a ales de această întreprindere din care n-au mai rămas decât câteva bucăți
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Vaslui; Emil Copceac - director, Întreprinderea de confecții Bârlad; Elena Avădănii - maistru la Filatura de bumbac Huși; Aurel Chiru - maistru principal la Întrepr. de rulmenți Bârlad; Neli Genete - electrician la Întrepr. de rulmenți Bârlad; Viorica Mușunoiu - tehnician la Filatura de bumbac Negrești; Maria Roman - prim secretar al Comitetului orășenesc de partid Huși; Gheorghe Poenescu - strungar la Întrepr. mecanică Vaslui; Ion Ciolan - președinte CAP Delești; Maria Gavriluț - medic la Spitalul municipal Bârlad; Georgeta Giosu - profesor la Liceul „Cuza Vodă” Huși; Petru Ilaș - electromecanic
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
partid Vaslui; Oltea Rășcanu-Gramaticu - secretar cu probleme de propagandă la Comit. municipal de partid Bârlad; Vasile Munteanu - secretar cu probleme de propagandă la Comit. orășenesc de partid Huși; Petrică Lapa - secretar cu probleme de propagandă la Comit. orășenesc de partid Negrești Comisia pentru probleme de cadre de partid și de stat Ioan Pavel - prim secretar al Comitetului județean de partid (președintele comisiei); Vasile Miron - șef sector cadre, secretarul comisiei; Tincuța Luca - prim secretar al Comitetului municipal de partid Vaslui; Diomid Năstase
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
laptelui Vaslui; Ionel Crețu - director C.I.A. Vaslui; Ioan Dima - director, Direcția agricolă; Aurelian Havreliuc - director, Stațiunea experimentală de pajiști Vaslui; Ioan Iurcu - director, Trustul horticulturii Vaslui; Mihai Picioroagă - director Întrepr. de pajiști Vaslui; Constantin Ralea - organizator de partid la CUASC Negrești; Constantin Toma - director, OGA Vaslui. Consiliul județean de control muncitoresc al activității economice și sociale. Biroul executiv Mircea Simovici - secretar al Comitetului județean al PCR, președintele Consiliului de control; Constantin Dăniciuc - vice-președintele Consiliului; Georgeta Tamaș - secretar al Comitetului județean de
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Întrepr. de vigonie Bârlad; Ovidiu Copacinschi - șef secție proiectare, Consiliul județean Vaslui; Dumitru Drăghici - director, Direcția sanitară Vaslui; Lucica Damian - lăcătuș, IAMC Vaslui; Gheorghe Dimitrescu - director, Întrepr. Textila Vaslui; Maria Ene - lucrător comercial, ICSAAP Bârlad; Viorel Hodorcă - lăcătuș mecanic, FUC Negrești; Teodor Loghin - maistru, șef secția Utilaj complex Huși; Ioan Lupu - director, IJGCL Vaslui; Constantin Moraru - maistru, ITA Vaslui; Tatiana Popa - confecționeră, Coop. Unirea meșteșugarilor Vaslui; Vasile Toma - maistru ACInd. Vaslui; Doina Trif - confecționeră, Întrepr. de confecții Bârlad. Alte cadre Doina
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
împotriva propriului grup de apartenență. Acesta este, probabil, unul dintre motivele pentru care rata omuciderilor între negrii americani este de șapte ori mai mare decît la albi, pentru care două treimi din persoanele arestate pentru crime și furturi violente sînt negri și pentru care jumătate din populația închisorilor din SUA este de culoare, deși negrii reprezintă doar 12% din întreaga populație. Efectul unor astfel de structuri este crearea unor arhipelaguri de necivilitate într-o societate de altfel civilă, dar care conține
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
acolo e "Hanul Ciorilor" fiindcă nu puteai să treci nici înainte, nici înapoi fără ca să vezi cale de jumătate de zi plopii și casa cea mare de lângă ei. Acum rotea un mare stol de ciori pe deasupra plopilor ce se înălțau negri spre apusul soarelui și era oarecum urât să te uiți într-acolo. Încă înainte de părăsirea drumului cunoscut, Tașcă se simte agresat. Urâtul nu-i va da pace. Deși crivățul, hanul, străinii par că ilustrează scenariul unei posibile inițieri la care
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
firești, obstrucționate sau simulat obstrucționate; Moara cu noroc și Pădureanca sunt miniromane ale unor iubiri ratate. Cu Mara, romanul celebrării iubirii, se încheie la Slavici cursul sinuos al sentimentului erotic, pentru că nuvelele anilor din urmă (Mitocanul, Spiru Călin, Puișorii, Nuța, Negrea Bătrînul, Prințesa) nu se înscriu în sfera iubirii, ci a unor afecte mult inferioare. "Dragostea" (termenul e, fără doar și poate, folosit impropriu) s-a transformat într-o atracție libidinoasă și tensiune lubrică, obscenă. Patima care fisurează personalitatea e acum
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Nanci Adler (eds.), op. cit. 560 Andre W. M. Gerrits, op. cit. în Andre Gerrits, Nanci Adler (eds.), op. cit. 561 Variabilitatea stereotipurilor naționale poate fi exemplificată foarte bine prin transformările care au avut loc la nivelul imaginii Spaniei și Germaniei. La leyenda negra a lui Julien Juderias prezintă o istorie neagră a Spaniei din cauza Inchiziției și a expansiunii teritoriale, în timp ce în alte epoci Spania se bucura de o reputație romantică datorită lui Merimee și Bizet. În ceea ce privește Germania, imaginea acesteia a fluctuat de la zona
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]