1,761 matches
-
portarul școlii.) vs Am văzut portarul școlii., Au lăudat-o pe Ioana./ Pe Ioana au lăudat-o., L-am văzut pe altul. vs Am văzut altul., Îl vreau pe acesta../ Pe acesta îl vreau. • pronumele relative care și ce, pronumele nehotărât oricare: „Copilul căruia i-am dat florile a venit din nou.”, Copilul pe care mi l-ai recomandat este într-adevăr foarte bun., Problema ce o ridici e cam greu de rezolvat., Pe oricare dintre ei îl chemi, vine. Sunt
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
filmul. • substantivele nedeterminate, indiferent de poziția față de verb; Cărți ai vrut, cărți ți-am dat.; Ai vrut cărți, ți-am dat cărți. • pronumele negative nimeni și nimic: N-am văzut pe nimeni (nimic)/Pe nimeni (nimic) n-am văzut.; • pronumele nehotărâte compuse cu pronumele relativ ce: orice, ceva, fiece: Mi-a cerut ceva. Dublarea cu pronume personale - formă scurtă neaccentuată - este adesea facultativă sau stă în legătură cu o serie de nuanțări semantice sau stilistice, în interiorul corelației cunoscut-necunoscut. Prezintă caracter facultativ sau orientat
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
serie de nuanțări semantice sau stilistice, în interiorul corelației cunoscut-necunoscut. Prezintă caracter facultativ sau orientat stilistic reluarea (sau anticiparea) prin pronume personal a: • substantivelor în dativ care urmează verbului: Am dat Monei toate florile./ I-am dat Monei toate florile.; • pronumelor nehotărâte, în dativ, când urmează verbului: Am adus fiecăruia câte un album./ I-am adus fiecăruia câte un album.; • pronumelor interogativ și interogativ-relativ cine: Cui ai promis?/ Cui i-ai promis?, Nu știu cui i-am promis../„ Nu știu cui am promis.; • pronumelor nehotărâte și
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
pronumelor nehotărâte, în dativ, când urmează verbului: Am adus fiecăruia câte un album./ I-am adus fiecăruia câte un album.; • pronumelor interogativ și interogativ-relativ cine: Cui ai promis?/ Cui i-ai promis?, Nu știu cui i-am promis../„ Nu știu cui am promis.; • pronumelor nehotărâte și negative formate de la pronumele unul, în acuzativ, când urmează verbului: N-am văzut pe niciunul./ Nu l-am văzut pe niciunul., L-ai văzut pe vreunul?/Ai văzut (pe) vreunul?; • pronumelui demonstrativ acesta, cu sens neutru, eventual substitut anaforic
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ca trăsătură semantic-gramaticală. Între ele, unele pronume prezintă în planul lor semantic trăsături rezultând din raportarea la protagoniștii actului comunicării, pentru altele, însă, această raportare este nepertinentă. Din prima subclasă fac parte pronumele demonstrative, din cea de a doua, pronumele nehotărâte, negative, interogative, relative, de cuantificare și ordinale. PRONUMELE DEMONSTRATIVTC "PRONUMELE DEMONSTRATIV" Pronumele demonstrativ este un pronume nepersona,l dar conținutul său semantic specific este orientat de raportarea spațială la protagoniștii actului lingvistic sau de raportarea la temporalitatea actului de comunicare
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ca în sintagmele cu substantiv masculin (neutru), singular (copilului acesta) nu sunt posibile: fetiței aceasta, copiilor aceștia, fetițelor acestea. PRONUMELE DE CUANTIFICARETC "PRONUMELE DE CUANTIFICARE" În clasa numită Pronume de cuantificare în noua ediție a Gramaticii Academiei se cuprind pronumele nehotărâte și pronumele negative din edițiile precedente.( vol.I, pp. 253-272) Sub aspect semantic, pronumele de cuantificare 12 caracterizează cantitativ obiectul pe care îl substituie: Din cinci studenți, doi au luat examenul, trei l-au amânat. ș doi ¬ doi (studenți) ¬ ‘studenți
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
funcția de atribut: „Care limbă e-ndestul de bogată ca să poată exprima acea nemărginire de simțiri?” (M. Eminescu, Proză literară, p. 22) În organizarea sintagmei nominale, adjectivul interogativ precede substantivul: „Prin mintea cărui muritor treceau aceste idei?” (Ibidem, p. 26) PRONUMELE NEHOTĂRÎT (NEDEFINIT)TC "PRONUMELE NEHOT|R~T (NEDEFINIT)" Pronumele nehotărât este un pronume în mod absolut nepersonal, în sensul că, în planul lui semantic, nu este implicată nici o referire la protagoniștii activi ai comunicării lingvistice. Este expresia lingvistică a „obiectului” pasiv
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
poată exprima acea nemărginire de simțiri?” (M. Eminescu, Proză literară, p. 22) În organizarea sintagmei nominale, adjectivul interogativ precede substantivul: „Prin mintea cărui muritor treceau aceste idei?” (Ibidem, p. 26) PRONUMELE NEHOTĂRÎT (NEDEFINIT)TC "PRONUMELE NEHOT|R~T (NEDEFINIT)" Pronumele nehotărât este un pronume în mod absolut nepersonal, în sensul că, în planul lui semantic, nu este implicată nici o referire la protagoniștii activi ai comunicării lingvistice. Este expresia lingvistică a „obiectului” pasiv (sau absent) al comunicării fără o identitate precisă sau
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
protagoniștii activi ai comunicării lingvistice. Este expresia lingvistică a „obiectului” pasiv (sau absent) al comunicării fără o identitate precisă sau precizată. Este o clasă de pronume foarte eterogenă, și semantic, și structural, și funcțional. La un prim nivel semantic, pronumele nehotărâte se grupează în două mari subclase: • pronume-expresie a unei identități rămasă și lăsată necunoscută: unul, altul, cineva, altcineva, ceva, careva, altceva, vreunul; • pronume-expresie a generalității: fiecare, fiecine, fiece, oricare, oricine, orice. La un al doilea nivel semantic, diferite trăsături secundare
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
oricine, orice; • pronume marcate de trăsătura + uman și pronume cu trăsătura semantică - uman; fiecare, fiecine-fiece, oricare, oricine, cineva, careva-ceva, altcineva-altceva. Opoziția este neutralizată la pronumele unul, altul, vreunul, anumiți. MORFOLOGIA PRONUMELUI NEHOTĂRÂTTC "MORFOLOGIA PRONUMELUI NEHOT|RÎT" Sub aspectul structurii, pronumele nehotărâte se cuprind în trei subclase: • pronume simple: unul, altul, anumiți, cutare; • pronume compuse; cele mai multe sunt alcătuite din pronume interogative, în asociere cu alte pronume nehotărâte sau cu alte elemente lingvistice (verbe, adverbe): altcineva, altceva, fiecare, fiecine, fiece, cineva, ceva, careva
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
unul, altul, vreunul, anumiți. MORFOLOGIA PRONUMELUI NEHOTĂRÂTTC "MORFOLOGIA PRONUMELUI NEHOT|RÎT" Sub aspectul structurii, pronumele nehotărâte se cuprind în trei subclase: • pronume simple: unul, altul, anumiți, cutare; • pronume compuse; cele mai multe sunt alcătuite din pronume interogative, în asociere cu alte pronume nehotărâte sau cu alte elemente lingvistice (verbe, adverbe): altcineva, altceva, fiecare, fiecine, fiece, cineva, ceva, careva, oricine, orice, oarecare, vreunul; • locuțiuni pronominale: cine știe cine, cine știe ce, care (mai) de care: „S-ar putea să fie Cine-știe-cine/ Care n-a mai fost și care
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
putea să fie Cine-știe-cine/ Care n-a mai fost și care vine.” (T. Arghezi, I, p. 102), „O lume-ntreagă de închipuiri umoristice îi umpleau creierii, care mai de care mai bizară.” (M. Eminescu, Proză literară, p. 32) Flexiunea pronumelor nehotărâte depinde de structura lor internă și de trăsăturile semantice definitorii; unele pronume rămân invariabile, iar altele își schimbă forma numai pentru exprimarea unor categorii gramaticale sau numai a unor opoziții categoriale. Sunt invariabile pronumele compuse în baza pronumelui ce; caracterizate
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
diferite, la singular, în funcție de gen; ele exprimă, așadar, concomitent genul, numărul și cazul: Singular: N.Ac.: -l, -e: unul, altul, fiecare, oricare G.D.: -ui (a) (M): unuia, altuia, fiecăruia, oricăruia -ei (a) (F.): uneia, alteia, fiecăreia, oricăreia. La genitiv-dativ pronumele nehotărâte prezintă particula deictică -a: uneia, alteia, oricăreia, oricărora etc. Pronumele altul primește frecvent la nominativ-acuzativ articolul nedefinit un, care introduce ideea de adăugire: „A venit un altul.” Pronumele oarecare, oarecine sunt totdeauna precedate de articolul nehotărât un: un oarecine, un
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
oricăreia. La genitiv-dativ pronumele nehotărâte prezintă particula deictică -a: uneia, alteia, oricăreia, oricărora etc. Pronumele altul primește frecvent la nominativ-acuzativ articolul nedefinit un, care introduce ideea de adăugire: „A venit un altul.” Pronumele oarecare, oarecine sunt totdeauna precedate de articolul nehotărât un: un oarecine, un oarecare. Pronumele compuse pe baza pronumelui cine au flexiune neregulată, dar marcată de aceeași dezinență de G.D. -ui: oricui, cuiva, fiecui, altcuiva. Plural N.Ac.: -i, -ii (M), -e, ele (F): anumiți, unii, anumite, unele G.D.
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în structura lor internă recurg, în exprimarea genitivului, la morfemul a: „Are aerul a ceva străin.”, iar, în exprimarea dativului, la morfemul la: „Nu poți face față la orice.” SINTAXA PRONUMELUI NEHOTĂRÂTTC "SINTAXA PRONUMELUI NEHOT|RÎT" Conținutul semantic al pronumelor nehotărâte exclude exprimarea în același context a substantivului pe care l-ar putea substitui sau care ar putea substitui pronumele. În consecință, pronumelui nehotărât îi este, în general, improprie întrebuințarea anaforică. Se întrebuințează, uneori, anaforic pronumele unul, altul: „Vezi tu buțile
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Nu poți face față la orice.” SINTAXA PRONUMELUI NEHOTĂRÂTTC "SINTAXA PRONUMELUI NEHOT|RÎT" Conținutul semantic al pronumelor nehotărâte exclude exprimarea în același context a substantivului pe care l-ar putea substitui sau care ar putea substitui pronumele. În consecință, pronumelui nehotărât îi este, în general, improprie întrebuințarea anaforică. Se întrebuințează, uneori, anaforic pronumele unul, altul: „Vezi tu buțile aste două? Una-i cu apă, alta cu putere.” (M. Eminescu, Proză literară, p. 8), fiecare: „Florile toate s-adunară, vorbind fiecare în
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Se întrebuințează, uneori, anaforic pronumele unul, altul: „Vezi tu buțile aste două? Una-i cu apă, alta cu putere.” (M. Eminescu, Proză literară, p. 8), fiecare: „Florile toate s-adunară, vorbind fiecare în mirosul ei” (Ibidem, p. 23) ș.a. Pronumele nehotărâte intră în toate relațiile sintactice, dar înscrierea în desfășurarea acestora și realizarea diferitelor funcții sintactice stau în legătură cu conținutul lor semantic. În desfășurarea relației de interdependență, pronumele nehotărâte realizează funcția de subiect: „Joace unul și pe patru/ Totuși tu ghici-vei
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
toate s-adunară, vorbind fiecare în mirosul ei” (Ibidem, p. 23) ș.a. Pronumele nehotărâte intră în toate relațiile sintactice, dar înscrierea în desfășurarea acestora și realizarea diferitelor funcții sintactice stau în legătură cu conținutul lor semantic. În desfășurarea relației de interdependență, pronumele nehotărâte realizează funcția de subiect: „Joace unul și pe patru/ Totuși tu ghici-vei chipu-i.” (M. Eminescu, I, p. 196), „Ce noapte groasă, ce noapte grea!/A bătut în fundul lumii cineva.” (T. Arghezi, I, p.100) sau intră ca nume
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
A bătut în fundul lumii cineva.” (T. Arghezi, I, p.100) sau intră ca nume predicativ în structura predicatului analitic: „Altul este al tău suflet,/Alții ochii tăi acum.” (M. Eminescu, I, p. 112) În desfășurarea relației de dependență, unele pronume nehotărâte ocupă ambele poziții, de regent și de determinant (unul, altul, cine, fiecare etc.), altele, mai ales, sau numai, poziția de determinant (altceva, oarecare). În poziția de determinant, pronumele nehotărât realizează toate funcțiile substantivului: • complement (direct, indirect, de agent, de reciprocitate
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Eminescu, I, p. 112) În desfășurarea relației de dependență, unele pronume nehotărâte ocupă ambele poziții, de regent și de determinant (unul, altul, cine, fiecare etc.), altele, mai ales, sau numai, poziția de determinant (altceva, oarecare). În poziția de determinant, pronumele nehotărât realizează toate funcțiile substantivului: • complement (direct, indirect, de agent, de reciprocitate): „Și parc-ai vrea a-mi spune ceva... apoi suspini...” (M. Eminescu, I, p. 107), „Misterios, fără să spuie cuiva secretul numelui lui, el ședea în casa preotului bătrân
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
apoi suspini...” (M. Eminescu, I, p. 107), „Misterios, fără să spuie cuiva secretul numelui lui, el ședea în casa preotului bătrân.” (Idem, Proză literară, p. 30). Complementul de reciprocitate se realizează în mod frecvent ca un complement dezvoltat prin pronumele nehotărâte unul și altul: „Scânteie marea lină și placele ei sure/ Se mișc’ una pe alta ca pături de cristal.” (Ibidem, p. 63) • complement corelativ (sociativ): „Cu fiecare vorbește la fel.” • circumstanțial: „A sărit la fel de corect peste fiecare.” • complement predicativ: „Hai
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
pe la casa cui ne are...” (I. Creangă, p. 38) • atribut: „Al lumii-ntregul sâmbur, dorința-i și mărirea,/ În inima oricărui i-ascuns și trăitor.” (Ibidem, p. 64) ADJECTIVUL NEHOTĂRÎTTC "ADJECTIVUL NEHOT|R~T" Și sub aspectul întrebuințării adjectivale, pronumele nehotărât este o clasă eterogenă. Unii termeni sunt întrebuințați exclusiv pronominal: pronumele compuse în baza lui cine: oricine, cineva, fiecine, altcineva, precum și alte pronume compuse: altceva, careva și locuțiuni pronominale: cine știe cine, care mai de care. Alți termeni se întrebuințează numai adjectival
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
lui cine: oricine, cineva, fiecine, altcineva, precum și alte pronume compuse: altceva, careva și locuțiuni pronominale: cine știe cine, care mai de care. Alți termeni se întrebuințează numai adjectival: fiece, anumiți. MORFOLOGIA ADJECTIVULUI NEHOTĂRÎTTC "MORFOLOGIA ADJECTIVULUI NEHOT|R~T" În cursul flexiunii, adjectivul nehotărât își schimbă forma în funcție de gen, număr și caz, la fel ca pronumele corespunzătoare. La genitiv-dativ, adjectivele se deosebesc de pronume prin absența particulei deictice a: oricărei studente/oricăreia. Adjectivele corespunzătoare pronumelor unul, altul, vreunul prezintă forme „nearticulate”: un, alt, vreun
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
oricărei studente/oricăreia. Adjectivele corespunzătoare pronumelor unul, altul, vreunul prezintă forme „nearticulate”: un, alt, vreun (om), altă (fată). Variantele adjectivale ale pronumelor una și vreuna sunt o (fată) și vreo (fată). SINTAXA ADJECTIVULUI NEHOTĂRÎTTC "SINTAXA ADJECTIVULUI NEHOT|R~T" Adjectivul nehotărât ocupă de regulă poziția de determinant într-o relație adnominală realizând funcția de atribut: „Din orice clipă trecătoare/|st adevăr îl înțeleg:/ Că sprijină vecia-ntreagă/Și-nvârte universu-ntreg.” (Ibidem, p. 206) PRONUMELE RELATIVTC "PRONUMELE RELATIV" Trăsătura distinctivă, definitorie a
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Deosebirea de adverbele relative, elemente de relație și totodată elemente substitutive, este dată de variabilitatea pronumelor relative în funcție de gen, număr și caz; adverbele sunt invariabile. Clasa pronumelor relative cuprinde trei subclase: 1. pronume relative absolute: cel ce, ceea ce; 2. pronume nehotărâte relative: oricine, orice, oricare, oricâți; 3. pronume interogative relative: cine, ce, care, câți, câte câți, al câtelea; Între cele trei subclase se manifestă unele deosebiri semantice și sintactice. 1. Conținutul semantic al pronumelor din prima subclasă se situează între general
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]