1,289 matches
-
stilistică a cărei frumusețe provine mai cu seamă din curăția și claritatea gândului. Autorului îi sunt străine artificiile, iar pitorescul lexical ține de vârsta limbii literare. Ilustrând o etapă de tranziție, fraza cu aer de vechime a memorialistului include firesc neologismul, îndeobște glosat, uneori asimilat cu bună intuiție. Golescu nu descoperă Europa, de care, ca membru instruit al protipendadei și cititor de carte grecească, nu fusese niciodată străin, ci își descoperă propria-i vocație de luminător. Europa trebuia să fie așa cum
GOLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287310_a_288639]
-
de propriile convenții și deci autosubversivă. Din perspectiva teoriei literaturii o disciplină foarte nouă și totuși muribundă astăzi Michel Houellebecq nu este un scriitor postmodern, nu este un scriitor cultiva: deci inactual, ba chiar desuet. Narațiunea curge În șuvoaie limpezi, neologismele, puține, au Întotdeauna o funcție explicativă, niciodată estetică, nici o adiere de giumbușluc tehnic nu se face simțită, spre plăcerea sau Îngrijorarea eventuale ale cititorului. Asta pentru că pe scriitor Îl interesează sau cel puțin reușește să convingă de acest lucru mesajul
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Dinurseni, Ilie (Elie) Cristea. În 1907 C. a sprijinit înființarea publicației săptămânale „Țara noastră”, ca organ al Astrei. Lucrarea Eminescu. Viața și opera asociază datele biografice cu analizele tematice, comparatiste, prozodice și stilistice. Îndeosebi funcțiile infinitivului lung, gerunziului, rimei și neologismelor sunt atent puse în valoare, pentru a se sublinia modul în care „și-a format Eminescu stilul său inegalabil”. Sunt puse, de asemenea, în ecuație date noi despre unele etape ale vieții poetului. Aspecte ale influenței operei eminesciene asupra literaturii
CRISTEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286500_a_287829]
-
comică asupra omului devine sistematică. Stărilor sufletești profunde le urmează scene teatrale, de un retorism accentuat. La fel, reminiscențe mitologice și comparații dezvoltate de tip clasic stau alături de pitorescul folcloric. Eteronomia aceasta dă naștere unui stil foarte personal, în care neologismul, apariție surprinzătoare la un apologet al tradiției, pigmentează fraza, dându-i vibrație. Aspirațiile călătorului pot fi aflate din propria-i mărturisire, făcută pe tonul unui Creangă mai patetic: „Nu știu cum vor fi alții, cât despre mine, știu atâta, că pierd măsura
HOGAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287441_a_288770]
-
scriitorul trage „din știința sa clasică o semnificație de amor propriu pe care avem dreptul s-o declarăm prefăcută”. Aliajul dintre arhaic și modern, colorând și lexicul, conferă textelor un caracter mozaical. Termeni regionali („jăchilă”, „brusnat”, „chisnovat” etc.) stau alături de neologisme, în asocieri neobișnuite („fripturi anahoretice”, „covrig fosil”, „miros heteroclit”, „apologia jirului” etc.). Procedeelor vechilor poetici - fraza amplă, comparația hiperbolică, epitetele plasticizante, digresiunea - li se insuflă o nouă energie. Umorul are alte trăsături decât cel al lui Creangă, cu care H.
HOGAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287441_a_288770]
-
Gândirea este dominată de raționamente magice, idei de referință și o multitudine de superstiții. Interpretările de factură parapsihologică, autoatribuirea de anumite capacități în acest sens cultivă suspiciozitatea patologică și sentimentul adevărului propriu. Limbajul își păstrează coerența, dar este bizar, cu neologisme și paralogisme intercurente. Rigiditatea afectivă și răspunsurile emoționale paradoxale se alătură binomului hipersensibilitate-detașare și accentuează stranietatea conduitei. Comportamentul e dominat de excentricități, manierisme și bizarerii, fiind variabil nuanțat, iar relațiile interpersonale sunt sărace și superficiale, caracteristice strategiile de evitare a
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
poeme (Cutie cu vise și șerpi, Aici, Premers adevărat, Sevă, Notații în clar major ș.a.), încorsetate într-un tipar ermetic, amintind pe alocuri supărător de mult de Paul Valéry ori de Ion Barbu. Efectul este diminuat și de prezența unor neologisme incomplet asimilate ori chiar a unor barbarisme. În alte bucăți (Promenoir), reușita este asigurată de alternarea limbajului solemn cu cel colocvial, precum și de unele note de grotesc ori de umor, în genul practicat de Jean Cocteau și Paul Éluard. În
DAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286673_a_288002]
-
aromâni, care sunt mai ales poeți. Prozele sale au miez, densitate și impun atenției personaje bine conturate, întotdeauna în conflicte clare, cumva în genul nuvelisticii lui Ioan Slavici. De remarcat de asemenea bogăția și expresivitatea limbii autorului, care nu ocolește neologismul, mai puțin obișnuit în proza dialectală, ca și metafora îndrăzneață. Din păcate, C. recurge exagerat de mult la grecisme, scriind în subgraiul din regiunea Veria, mai împestrițat decât alte graiuri ale dialectului aromân. Modernitatea sa este una de substanță, C.
CEARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286153_a_287482]
-
G. Tutoveanu (Să-mi cânte, Fir de nalba), Magda Isanos (Spital), Virgil Carianopol (Ana), iar cu proza, Octav Dessila (un fragment din românul Așa a fost), Eusebiu Cămilar (Fugă Rozalinei), Al. Lascarov-Moldovanu (Despre Ion). Dintre articole, se rețin: Gr. Scorpan, Neologismele lui Creangă, Radu Vulpe, Ilirii și formarea neamului românesc, Toponimia antică a pământului moldovean, C.D. Loghin, Patriotismul lui M. Kogălniceanu, Th. Simenschy, Destinul în concepția grecilor. Revista conține însemnări despre cărți și reviste, despre evenimentele culturale ale Iașilor. Leca Morariu
CETATEA MOLDOVEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286181_a_287510]
-
i-a fost interzisă semnătura). Adversar declarat al dogmatismului și al stereotipiei de orice fel, criticul refuză din capul locului ideologizarea și mânuiește un limbaj suplu și radicalizat (uneori excesiv căutat și voit complicat), care pune un deosebit preț pe neologism, dar și pe metafora fulgurantă, pe paradox, dar și pe expresia sagace, bine aleasă. În accepția lui C., una dintre funcțiile fundamentale ale criticii este aceea de a stimula creația adevărată și de a promova valorile spirituale durabile. De aici
CIMPOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286228_a_287557]
-
fragmente tipărite din manuscrisul Despre știința stihiilor. Ele au apărut însă într-un volum, fără autor, tipărit cu titlul Hrisun Engolpion (1816). Pe plan lingvistic, traducerea probează o etapă de tranziție în lexic, unde apar, alături de cuvinte turcești și grecești, neologisme neolatine. SCRIERI: Despre știința stihiilor, în Hrisun Engolpion, Iași, 1816, reed. fragm. în Duțu, Coordonate, 261-275. Repere bibliografice: Iorga, Ist. Bis., 190-193; N. Iorga, Francmasoni și conspiratori în Moldova secolului al XVIII-lea, AAR, memoriile secțiunii istorice, t. VIII, 1927-1928
GHEUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287251_a_288580]
-
nu mânuiește stilul de grad zero. Având o vocație a umorului (a celui cu dinți îndeosebi), a ironiei, a maliției, a grotescului și posedând o imaginație asociativă fenomenală, o inventivitate verbală inepuizabilă, el întrebuințează cuvinte din toate sferele limbii, de la neologisme rare la neaoșisme și arhaisme stridente, de la noțiuni abstracte la termeni de argou și vulgari, manipulează morfeme și combină părți de vorbire, ca Arghezi (dar într-un fel al său), în cele mai insolite moduri, pune lucrurile și cuvintele în
GEORGESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287223_a_288552]
-
folosite reguli clare ale retoricii, logicii ș.a.m.d. Și în această privință trebuie însă controlat entuziasmul care îi face pe unii cercetători să îi atribuie cărturarului intenții străine. Dacă tânărul principe frustrat a introdus în alegoria sa termeni alogeni, "neologisme", cum le numim astăzi, pe care i-a explicat în acea "scară a numerilor și cuvintelor streine tâlcuitoare" este pentru că structura intimă a textului avea imperioasă nevoie de aceste noțiuni, de negăsit în limba română, nu pentru că ar fi intenționat
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
depășit în mod evident epoca prin felul în care a gândit și a exersat înnoirea exprimării literare românești. A utilizat un vocabular adecvat conținutului în scrierile științifice, dar care reflectă, în Istoria ieroglifică, cultura personajelor; a reușit să ridice prin neologism nivelul redactării, dar a valorificat stilistic și întâlnirea împrumuturilor, respectiv a creațiilor lexicale cu elementul regional, popular sau familiar. A înnoit modalitățile de organizare formală a discursului; a reevaluat, inclusiv prin prelucrări specifice parodiei, anumite structuri de text. A inovat
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
98) cu vârstele între 9 și 16 ani, înrolați ca informatori (Deletant, 2001, p. 199). 4. Totalitarismul reprezintă un regim politic totalitar, „care aplică sau preconizează dictatura unei minorități, majoritatea populației fiind lipsită de drepturi și de libertăți”(Dicționar de neologisme, Editura Academiei RSR, 1978); Raymond Aron consideră ca trăsătura definitorie a totalitarismului, existența unui singur partid (Tismăneanu, 2005). megalomane de industrializare intensă a țării, de sporire a natalității într-o vreme când în întreaga lume aceasta era în scădere, de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Evident, "multitudinea" nu e un concept filtrat de filosofia timpului, ci un loc comun preluat ca un decalc din franceză. Cel mai frecvent figurează în sintagme fixe în care importul se simte ușor: "multitudinea vilă" sau "coteria multitudinii". E un neologism cu aer de barbarism care denumește mulțimea. În manuscrisele pe care Aurel Sasu le-a publicat sub titlul de Istoria literaturii, scrise în jurul lui 1844-1848, și care trebuiau să constituie conținutul unui curs, în cea mai mare parte obținut prin
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
decât din paginile cărților. "El [omul literat] nu va fi niciodată singur, în singurătate, nici străin de soțietate". Și adaugă câteva rânduri mai jos: "el nu va căuta de a doborî pe concurenții (râvnitorii) săi în a sa cale"24. Neologismul, concurent, pregătește deja înlocuirea vechiului cuvânt slavon, râvnitor, fără totuși să renunțe la temele sale. Ceea ce ține laolaltă această societate literară e una dintre componentele importante ale modelului emulației: invidia. Ea structurează coprezența, îi determină pe literați să meargă alături
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
unei limbi), pe baza unui plan de desfășurare a ideilor referitoare la un subiect (problemă). Tehnica exprimării scrise implică mai multe aspecte: 4.1. 1. Folosirea vocabularului adecvat: * precizia termenilor; * folosirea nuanțată a adjectivelor; * folosirea sinonimelor; * utilizarea cu măsură a neologismelor; * eliminarea formulelor stereotipe; * înlăturarea vulgarității. 4.1.2.Respectarea normelor gramaticale prin evitarea unor greșeli tipice: * dezacordurile (dintre subiect și predicat, dintre adjective și nume); * flexiunile incorecte ale unor substantive,verbe; * nerespectarea concordanței timpurilor; * construcțiile sintactice aglomerate; * excesul de infinitive
Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]
-
de idei sui-generis, în care sînt comentate teme ale tranziției, majoritatea din zona de interes a autoarei (lingvistică, psihologie), într-o tonalitate care nu lasă loc de prea mult optimism. Autoarea constată degradarea fără precedent a limbii române sub asaltul neologismelor provenite mai ales din limba engleză (utile sau inutile) și al trivialităților care au invadat spațiul public (înjurături, expresii obscene, îndemnuri la violență, agramatisme, emanate fără încetare prin intermediul mass-media, inclusiv în emisuni și filme dedicate copiilor de vîrstă preșcolară). În fața
Marea dezamăgire by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11359_a_12684]
-
pentru cititor) și ele nu pot fi puse în discuție cu ușurință de către un nespecialist. Acceptând ideea că în limba română se face simțită o tendință de folosire excesivă a unor cuvinte și expresii englezești (nici măcar nu e vorba de neologisme), nu cred că principalul pericol pentru limba română îl constituie cuvinte și expresii precum e-mail, briefing, curriculum vitae (la care aș adăuga alți termeni din limbajul calculatoarelor: hard, soft, save, scan, print, cancel, copy/paste ș.a.m.d.). Autoarea identifică
Marea dezamăgire by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11359_a_12684]
-
exercita înrîurirea lor asupra dezvoltării ulterioare a limbii române literare". Justificarea din prefață echivala cu mărturisirea intenției de a oferi prin dicționar imaginea "publică" a scriitorului (nu și a jurnalistului). Din lista de cuvinte lipsesc astfel numeroși termeni "marginali" - arhaisme, neologisme, cuvinte populare și colocviale - pe care îi descoperim în diversitatea lexicală a postumelor și a publicisticii eminesciene. Junimismul caracudă și familia sa lexicală (caracudesc, caracudistic) apar în versurile glumețe cuprinse în vol. IV al Operelor (Caracuda în război, Cîntec caracudesc
Despre un CD... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16648_a_17973]
-
fasolire" (Miron și frumoasa fără corp, vol. VI). Desigur, multe dintre cuvintele mai rare au fost de mult relevate de cercetătorii limbii lui Eminescu; acum se pot însă înmulți atestările lor, descoperindu-se și alte ocurențe (ca de exemplu pentru neologismul astut, deja discutat de G.I. Tohăneanu). Se poate verifica rapid (chiar dacă nu exhaustiv și sistematic) prezența în jurnalistică a unor termeni din poezie și invers, sau distribuția în ansamblul scrierilor a termenilor dintr-un text. Se poate confrunta lexicul lui
Despre un CD... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16648_a_17973]
-
felul în care lexicul românesc favorizează, datorită existenței straturilor sale suprapuse, specializările stilistice ale sinonimelor de diverse origini. Interesant este mai ales cazul în care serii întregi de cuvinte (turcisme și grecisme pitorești, slavisme cu sonorități excesiv consonantice, dar și neologisme latino-romanice intrate în desuetudine) capătă în uz mărci ironice. Tendința această conferă într-o anumită măsură, cum s-a spus de multe ori, suplețe și varietate limbii. Ea comportă totuși unele dezavantaje intelectuale, cum ar fi cel de favorizare a
"Odraslă" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18166_a_19491]
-
Rodica Zafiu O istorie lexicală interesantă și proprie limbii române a adăugat sensurilor obișnuite ale substantivului neutru radical înțelesul - mai puțin previzibil - de “neologism; termen cult, savant”. Accepția specială, care apare și în forma adjectivală a cuvîntului (“expresii radicale”), ca și în cea adverbială (“a vorbi radical”) nu se găsește în ediția din 1975 a Dicționarului explicativ, dar e înregistrată în volumul al IX
Radicale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14332_a_15657]
-
profesori etc., care, deși se exprimau mai radical, arătau același dispreț pentru lectură după epoca școlarității” (Cronicile optimistului) - sau în memorialistica lui Sextil Pușcariu: “Doar în mahalalele Bucureștilor și ale altor orașe din Vechiul Regat se vorbea «radical» adică cu neologisme, spre marele haz al lui Caragiale” (Brașovul de altădată). Că a devenit desuet o dovedește o investigație în Internet: singurele sale apariții sînt citate din texte mai vechi - de exemplu din Steinhardt: “poate că și prin putregai, vulgarități, expresii «radicale
Radicale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14332_a_15657]