3,660 matches
-
s-ar demonstra doar că existența lui Dumnezeu este posibilă, dar nu în mod necesar posibilă. Pe de altă parte, Hartshorne dorește să construiască conceptele modale în cadrul procesului temporal 423. Răspunsul lui Hartshorne la critica lui Hubbeling este interesant, dar nesatisfăcător. În primul rând, Hartshorne încearcă să arate că argumentul ontologic nu este principala justificare rațională pentru credința în Dumnezeu și aduce în prim-plan argumentul teleologic și argumentul moral (el vorbește adesea în operele sale de posibilitatea unui argument cumulative
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
gestionarea proastă a resurselor financiare alocate. La acestea se adaugă scumpirea vieții, alimentația necorespunzătoare, prezența unui număr tot mai mare de baruri și bodegi, care produc boli determinate de alcoolism, epuizarea fizică datorită unor munci dificile, igiena necorespunzătoare, asistența medicală nesatisfăcătoare. Mortalitatea infantilă este în strânsă corelație cu numărul de nașteri, ea indicând numărul de decese, în primul an de viață, la 1000 născuți vii. Acest indicator geodemografic a avut o evoluție oscilantă în comuna Șipote. Se știe că valorile mari
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
de material se dovedește a fi mult mai bine adaptat nevoilor fiecărui grup de elevi, se încadrează mult mai bine în viziunea proprie a profesorului asupra demersului curricular și oferă posibilitatea accentuării acelor compartimente în care se înregistrează frecvent rezultate nesatisfăcătoare.( Anexa 1) b. O condițiile a calității materialelor auxiliare realizate de profesor este aceea a selectării atente a faptului de limbă supus exersării. Este inutil și păgubos să se impună repetarea unor informații sau operații care au intrat deja în
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
că elevii operează mult mai ușor cu noțiunile corespunzătoare nivelului lexico-semantic. La itemul 1, din cei 20 de elevi testați, 8 obțin punctaj maxim, precizând toate cele trei sinonime așteptate și integrându-le în enunțuri corecte. Doar un elev rezolvă nesatisfăcător itemul 1 (realizare sub 50% a sarcinii), față de 6, din faza inițială. Din analiza comparativă a rezultatelor obținute la itemul 1 și itemul 2, se relevă faptul că subiecții efectuează mai ușor operații la nivel semantic atunci când există ca suport
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
rezolvarea sarcinii. b) Nivelul fonetic: În faza finală, 75% dintre subiecți obțin punctaj maxim la despărțirea în silabe, comparativ cu 40%, din prima etapă. Și la analiza fonetică rezultatele sunt evident mai bune; obțin punctaj maxim 55% dintre elevi, punctaj nesatisfăcător obținând un singur elev. Rezultatele dovedesc faptul că, prin exercițiu, se asigură funcționalitatea informațiilor și se dezvoltă capacitatea de a valorifica în mod corect resursele acestui nivel al limbii în actul comunicării. c) Nivelul morfologic: Există un progres evident în
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
obțin punctaj maxim, față de 50%, din etapa constatativă. Rezultate mai bune se obțin în etapa finală și la operații mai complexe, de structurare și exprimare a sensului valorificând elementele acestui nivel; dacă la prima probă 50% dintre subiecți obțineau punctaj nesatisfăcător, la proba finală, doar 30% rezolvă nesatisfăcător itemul. d) Nivelul sintactic: Elevii realizează mult mai ușor activitatea de recunoaștere la nivelul sintactic; numărul subiecților care obțin rezultate nesatisfăcătoare scade de la 30%, în prima fază, la 15%, în etapa finală. Rezultatele
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
constatativă. Rezultate mai bune se obțin în etapa finală și la operații mai complexe, de structurare și exprimare a sensului valorificând elementele acestui nivel; dacă la prima probă 50% dintre subiecți obțineau punctaj nesatisfăcător, la proba finală, doar 30% rezolvă nesatisfăcător itemul. d) Nivelul sintactic: Elevii realizează mult mai ușor activitatea de recunoaștere la nivelul sintactic; numărul subiecților care obțin rezultate nesatisfăcătoare scade de la 30%, în prima fază, la 15%, în etapa finală. Rezultatele obținute la itemul 10 demonstrează dezvoltarea capacității
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
elementele acestui nivel; dacă la prima probă 50% dintre subiecți obțineau punctaj nesatisfăcător, la proba finală, doar 30% rezolvă nesatisfăcător itemul. d) Nivelul sintactic: Elevii realizează mult mai ușor activitatea de recunoaștere la nivelul sintactic; numărul subiecților care obțin rezultate nesatisfăcătoare scade de la 30%, în prima fază, la 15%, în etapa finală. Rezultatele obținute la itemul 10 demonstrează dezvoltarea capacității de contextualizare a cuvântului în poziții sintactice indicate; de la 55%, la prima probă, numărul celor care obțin un punctaj nesatisfăcător scade
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
rezultate nesatisfăcătoare scade de la 30%, în prima fază, la 15%, în etapa finală. Rezultatele obținute la itemul 10 demonstrează dezvoltarea capacității de contextualizare a cuvântului în poziții sintactice indicate; de la 55%, la prima probă, numărul celor care obțin un punctaj nesatisfăcător scade la proba finală la 30%. Progres evident se înregistrează și în cazul integrării vocativului în enunț; la proba finală, 70% dintre subiecți obțin punctaj maxim, dovedind atât capacitatea de a formula enunțuri respectând cerințe date, cât și preocupare pentru
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
de înțelegere a textului; la proba finală, 35% dintre subiecți obțin punctaj maxim, față de 25%, în etapa constatativă. Un progres evident realizează capacitatea de exprimare a unui punct de vedere personal; dacă la proba inițială 20% dintre subiecți obțineau rezultate nesatisfăcătoare, la posttest numărul acestora se reduce la 5%. Ca urmare a activității experimentale, competența de comunicare orală e elevilor înregistrează o evoluție evidentă prin reducerea numărului subiecților de nivel nesatisfăcător sau minim și creșterea numărului celor de nivel mediu. Concluziile
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
personal; dacă la proba inițială 20% dintre subiecți obțineau rezultate nesatisfăcătoare, la posttest numărul acestora se reduce la 5%. Ca urmare a activității experimentale, competența de comunicare orală e elevilor înregistrează o evoluție evidentă prin reducerea numărului subiecților de nivel nesatisfăcător sau minim și creșterea numărului celor de nivel mediu. Concluziile demersului experimental: - Ameliorarea competenței de comunicare se reflectă atât în producerea actelor de comunicare, cât și în atitudinea subiecților față de procesul comunicării. - Utilizarea exercițiilor de limbă ca metodă principală în
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
tumorile de dimensiuni mai mari [2] (fig. 68). Bolondi L. și colab. au arătat într-un studiu prospectiv ce a evaluat impactul criteriului hipervascularizației arteriale stabilit de Asociația Europeană pentru Studiul Ficatului (EASL), s-a evidențiat că recomandările EASL sunt nesatisfăcătoare în 38% din cazurile de CHC cu dimensiuni cuprinse între 1 și 2 cm, care au fost hipovasculare, si in 16% din cazurile de CHC de 2-3 cm [69]. În alt studiu prospectiv care compară diferențele intraindividuiale ale examenului RM
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Cristian Popița, Irinel Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/92133_a_92628]
-
delincvent, David Farrington și Donald West (1988), au identificat următoarele aspecte caracteristice comunităților cu statut socio-economic precar: * deprivarea economică/materială, inclusiv venituri mici, case sărace și experimentarea perioadelor îndelungate de șomaj; * criminalitatea familială, inclusiv părinți condamnați sau frați delincvenți; * educația nesatisfăcătoare, părinți fie autoritari, fie prea permisivi; * eșecul școlar. În perioada adolescenței tinerii simt cel mai acut nevoia apartenenței la un grup. Adolescenții pun mare preț pe legăturile de prietenie pe care le stabilesc. Pe un fond de nesiguranță, în care
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
patologice Tratamentul funcțional are ca scop vindecarea sau ameliorarea leziunii sau tulburării, păstrarea intactă a formelor și funcțiunilor normale și prevenirea instalării deficiențelor sau a altor urmări ale bolilor sau accidentelor. Tratamentul recuperator urmărește stimularea proceselor de vindecare lente și nesatisfăcătoare, de asemenea, grăbirea involuției 30 bolii sau a accidentului și scurtarea convalescenței, respectiv corectarea sechelei. c. Termoterapia În general, terapiile cu căldură au o acțiune sedativă, dar și obositoare, fiind contraindicate aplicațiile prelungite de rece, deoarece conduc la alterări ale
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
care intră în alcătuirea unui text, indiciile elementare care asigură configurarea textualității (trăsăturile ce marchează apartenența textului la un anumit gen literar, de pildă). În mod previzibil, proiectul lingvistului german (ca și celelalte tentative similare din epocă) a dat rezultate nesatisfăcătoare, din cauza faptului, bine-cunoscut astăzi, că, spre deosebire de unitățile lingvistice infra-frastice, textul - și oricare altă unitate transfrastică - nu permite o formalizare adecvată după un model generativ 3. Prin urmare, fără a abandona termenul de textem, Koch și discipolii săi s-au reorientat
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
și eșecurile au adus nefericire întotdeauna, însă omul avea mijloacele care-l ajutau să se împace cu ea. Acum, "de îndată ce omul se debarasează de obligațiile comunitare, preocuparea sa sistematică pentru fericire nu poate decât să-i facă existența problematică și nesatisfăcătoare - acesta este destinul individului socialmente independent care, fără un suport colectiv și religios, înfruntă singur și neînarmat încercările vieții"22. O soluție pare să fie apelul la spiritualitate, dar este, de fapt, o deschidere către eficiența magiei după următoarea gândire
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
Un al doilea răspuns la întrebarea noastră situează esența operei literare în succesiunea sunetelor pronunțate de cel care recită sau citește versuri. Este o soluție acceptată de multă lume și apreciată mai ales de recitatori. Dar și acest răspuns este nesatisfăcător. Orice lectură cu voce tare sau recitare a unui poem nu este altceva decât o redare a poemului, nu poemul însuși. Ea este de același ordin ca interpretarea .unei bucăți muzicale de către un muzician. Există - pentru a urma linia argumentului
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
factor important al structurii lor generale. Atenția poate fi atrasă asupra acestui aspect prin diferite mijloace, cum sunt metrul, anumite succesiuni de vocale sau consoane, aliterațiile, asonantele, rimele etc. Acest fapt explică - sau mai degrabă ne ajută să explicăm - caracterul nesatisfăcător al -multor traduceri de poezie lirică, deoarece aceste eficace figuri de sunet nu pot fi transferate într-un alt sistem lingvistic, deși un traducător talentat poate să redea aproximativ efectul lor general în limba sa. 195 Există totuși o enormă
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
relativ independentă de figurile de sunet, lucru demonstrat de efectele istorice ale multor opere difuzate chiar în traduceri neinspirate. Sunetul poate reprezenta un factor important în structura unui poem, dar răspunsul că poemul este o succesiune de sunete este tot atât de nesatisfăcător ca și răspunsul care crede că poemul rezidă în pagina tipărită. Un al treilea și foarte curent răspuns la întrebarea noastră spune că poemul rezidă în trăirile cititorului. Poemul, se susține, nu este nimic în afara proceselor mintale ale diferiților lui
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
este nimic în afara proceselor mintale ale diferiților lui cititori și este deci identic ou starea de spirit pe care o trăim sau cu procesul mintal care are loc când citim sau ascultăm un poem. Dar și această soluție "psihologică" este nesatisfăcătoare. Este adevărat, desigur, că poemul poate fi cunoscut numai prin trăiri individuale, dar el nu este identic cu o astfel de trăire. Fiecare trăire individuală a unui poem conține ceva caracteristic și pur personal. Ea este colorată de dispoziția noastră
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
cititorului ideal" *5. Evident, întreaga problemă este deplasată asupra noțiunii de cititor ideal - asupra înțelesului acestui adjectiv. Dar chiar admițând existența unei dispoziții ideale la un cititor cu cea mai îngrijită educație și cu cea mai bună pregătire, definiția rămâne nesatisfăcătoare, fiind expusă tuturor criticilor ce le-am adus metodei psihologice. Ea situează esența poemului într-o trăire de moment pe care nici chiar cititorul ideal n-ar putea-o repeta identic. Această trăire nu va reflecta niciodată întregul sens al
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
sub ținta fixată, sau alături de ea. Dacă i-am fi putut lua un interviu lui Shakespeare, probabil că și-ar fi exprimat intențiile cu care a scris Hamlet într-un fel pe care 1-am considera cât se poate. de nesatisfăcător. Și am fi îndreptățiți să stăruim în a găsi în Hamlet (și nu doar în a inventa) înțelesuri care probabil că erau departe de a fi clar formulate în cugetul lui Shakespeare. * Când dau expresie intențiilor lor, artiștii pot fi
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
întregul ei înțeles. *8 Dar această folosire a termenului "intenție" este diferită și oarecum derutantă. Dar și alternativa ce se propune - potrivit căreia adevăratul poem se află în totalitatea experienței, conștiente și inconștiente, a autorului în perioada creației - este foarte nesatisfăcătoare. Din punct de vedere practic, această soluție prezintă seriosul dezavantaj de a reduce problema la un X complet inaccesibil și pur ipotetic pe care nu avem nici un mijloc de a-1 reconstitui sau măcar de a-1 cerceta. Abstracție făcând
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
seriosul dezavantaj de a reduce problema la un X complet inaccesibil și pur ipotetic pe care nu avem nici un mijloc de a-1 reconstitui sau măcar de a-1 cerceta. Abstracție făcând de această dificultate practică de neînvins, soluția este nesatisfăcătoare și pentru motivul că situează existența poemului într-o experiență subiectivă care aparține trecutului. Experiența autorului din perioada creației a încetat exact în clipa când poemul a început să existe. Dacă această concepție ar fi justă, n-am putea veni
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
de loc, pe scară mare, să se urmărească evoluția literaturii ca artă ? Unul dintre obstacole îl constituie faptul că nu s-a făcut în mod consecvent si sistematic analiza pregătitoare a operelor literare. Sau ne mulțumim cu vechile criterii retorice, nesatisfăcătoare prin aceea că se ocupă de procedee evident superficiale, sau recurgeai la un limbaj emoțional, descriind efectele operei literare asupra cititorului în termeni care nu permit o adevărată corelație ou opera însăși. 335 O altă dificultate este prejudecata că istoria
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]