2,953 matches
-
vicepreședinte pe Vasile Mihalachi care-i asigură bine, bine spatele. PSD Vaslui este cel mai motivat în EURO; organizează întâlniri în teritoriu, apare în mass-media chiar și în oficiosul adversarilor. Gabriela Crețu împarte de zor tot felul de pliante și nimicuri, cu sau fără poza sa, a șa că i s-a urât să se tot privească pe garduri. Fiind solicitată în toată Moldova, drăguță și răbdătoare, profesoara Crețu va fi 251 reprezentatnta țării și a județului Vaslui în Parlamentul European
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Lui să mă străduiesc să‑I răspund. Dar eu nu sunt vrednic. O să‑mi spuneți : «Toate astea pe care ți le descoperă Dumnezeu nu te fac vrednic ?ă Acestea mă judecă. Pentru că ele sunt ale harului lui Dumnezeu. Nu‑i nimic al meu. Dumnezeu mi‑a dat multe harisme, dar eu nu am răspuns, m‑am dovedit nevrednic. Strădania, Însă, n‑am părăsit‑o. Poate că Dumnezeu o să‑mi dea ajutorul Lui, ca să mă dăruiesc iubirii Sale. Pentru aceasta nu mă
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
17), între candidatul la însurătoare, care, „fără să i se mai poată pretinde o conversație de salon împănată cu vorbe franceze, sau măcar curat rusească, chiar și în moldoveneasca lui țărănească nu găsea alte teme de conversație decît banalitățile și nimicurile vieții de toate zilele“ (1, 18 - 19), și tînăra pețită, o romantică visînd la eroii literari, „de o noblețe și o vitejie supraomenească și de o eleganță neîntrecută“ (1, 18). E de înțeles de ce curînd după căsătorie Smaragda Theodorovna, negăsind
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
Ardelene, ideologia de esență iluministă se însoțește cu un spirit pedagogic superior, ce îi guvernează toate acțiunile. Menirea foilor sale va fi aceea de „a lăți idei” în cât mai multe domenii, pentru că „românii nu au timp de pierdut cu nimicuri”. Premergând ideilor „Daciei literare”, se arată preocupat de unitatea limbii literare și de adoptarea unei ortografii unitare. Publică frecvent sau reproduce scrieri din celelalte provincii, încurajează discuțiile despre limbă și literatură, utile în aflarea unei orientări comune. B. este un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285644_a_286973]
-
teoriei "mutației"). Și totuși, față de revizionismul acesta sever, în niște pagini de tinerețe dedicate teatrului grec criticul părea să fie mult mai tolerant, câtă vreme, în ciuda profesiunii de credință impresioniste, găsea cu cale să atribuie emoțiilor estetice (psihologic vorbind, cu nimic superioare celorlalte "emoții") o funcționalitate psiho-morală, determinată de caracterul fundamental dialogic al dramei. În plus, dialogismul se vedea confirmat în ideea atât de dragă romanticilor că omul își poate exprima nestingherit libertatea interioară; altminteri, când forma artistică mutilează omul, transformându
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
o aducă pe Mab, din nou, pe calea cea dreaptă, după ce izbutise deja să o transforme, grație unei riguroase educații sentimentale, dintr-o "ființă ce aluneca în noaptea simțurilor zdruncinate" într-o "femeie mulțumită, pașnică, cu mintea îndreptată nu spre nimicurile vieții, ci spre ceea ce-i face podoaba și înțelesul adânc". Simțind totuși că nu va reuși să fie suficient de convingător, tânărul decide să se despartă de necredincioasa femeie, cu "bucuria îndoielnică de-a se simți jertfa cuiva" și de
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
bun. Articolul hotărât exprimă determinarea definită dar ca morfem conjunct enclitic: studentul de azi. Prin intermediul categoriei determinării, articolul, considerat în ansamblu, este instrument al substantivării și morfem al sensului lexico-gramatical de ‘substantiv’: frumosul, urâtul, binele, răul, un bine, cei leneși, nimicul: “Izvoarele își turburau adâncul, ca să-și azvârle afară undele lor.” (M. Eminescu, Proză literară, p. 5), „Harap Alb (...) vreau să-ți fac și eu un bine...” (I. Creangă, p. 223), „Cel ce în astă lume a dus numai durerea/ Nimic
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
un bine...” (I. Creangă, p. 223), „Cel ce în astă lume a dus numai durerea/ Nimic n-are dincolo, căci morți sunt cei muriți.” (M. Eminescu, I, p. 59), „Se poate ca bolta de sus să se spargă,/ Să cadă nimicul cu noaptea lui largă.” (Ibidem, p. 38) Variabil în funcție de număr, gen și caz, articolul se constituie în morfem al acestor categorii gramaticale; articolul - a) asigură flexiunea unităților lexicale care nu pot realiza opoziții categoriale specifice la nivelul structurii morfematice, b
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Adrian să vină. Spre deosebire de verb, însă, gerunziul negativ nu poate fi dizlocat nici de alte adverbe, nici de pronume. Caracteristici verbaletc "Caracteristici verbale" Gerunziul poate fi: • tranzitiv sau intranzitiv: „Aducerile-aminte pe suflet cad în picuri, Redeșteptând în față-mi trecutele nimicuri.” (M. Eminescu) „Iară purcelul calcă înainte pe covoare grohăind și începe a mușlui prin casă.” (I. Creangă) • personal sau impersonal: Plouând prea tare n-am mai plecat. Caracterul personal devine manifest în construcții absolute: Fiind eu bolnav, a trebuit să
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Articolul schimbă identitatea lexico-gramaticală a unităților lexicale și marchează apartenența lor la noua categorie lexico-gramaticală. Articolul hotărât (propriu-zis) substantivizează: adjective: - direct: frumosul (din artă, viață), urâtul, bunul, albastrul etc. - prin elipsă: frumosul, bunul (băiat) adverbe: binele, răul etc. pronume: eul, nimicul etc. numerale: doiul (nota doi) de la istorie unități fonetice, grafice (sunet,literă, cifră): Nu-mi place râ-ul (sunetul r, litera r). Nu-mi place treiul (cifra 3) acesta. Prin articol hotărât, substantive exprimând conținuturi temporale devin (pot deveni) adverbe: noaptea
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
provin. Asemănător cu acesta este mitul în care lumea este creată din părinți primordiali, simbolurile cerului și pământului, ei arătându-se la sfârșitul creației. Când din înalturi cerul ce nu era numit și jos pământul nu avea încă un nume, nimicul dar primordialul Apsu și Mummu-Tiamat și-au unit apele într-un singur trup343. La populația neozeelandeză maori, părinții lumii iau naștere din po, materia primară din care pornește creația, o formă a realității înaintea apariției celor doi părinți. Chiar dacă aceștia
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
viață ar trebui să genereze sau să creeze propriile noastre sunete tămăduitoare și de alinare în perioadele când suntem singuri. Licorna, expresie a dogmei și liberei gândiri Omnes ante Mosem per Unicornem prophetaverunt 470. Licornul aude prin vuietul timpului/glasul nimicului/prin zvonul eonului/ bocetul omului. Toate acestea se vor întâmpla când profeția lui Blaga se va împlini și omul va deveni un eon dogmatic cu puterea de a accepta dogma divinului într-un spațiu și timp al unui cugetător la
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
a ne desprinde prea mult de cele imaginare. Vid, Haos, Neant, Hău, Abis, fiecare e altceva. Și totuși... Nu locurile și timpul sunt Dumnezeu, care nu este limitat prin nimic. El, etern contradictio in terminis, își manifestă puterea ca unic nimic, vid și extaz, vid și tăcere, haosul metafizic ordonat în infinitul vid. Calea e plenitudine și principiul suprem în care se topește întreaga creație. De aceea, ca un ocean, El se întinde la dreapta și la stânga și în tot universul
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
considera că trebuie să le urmeze, își asumă erorile pe care le-a comis. It is the sea you hear in me Its dissatifactions? Or the voice of nothing, that was your madness?...811 Să fie haosul chiar nimic, sau nimicul nevăzut ascunde întregul ca o magie. Întoarcerea în timp conduce la retrăirea unei scene revenind în gândire, vizualizând o acțiune pe care ar vrea s-o îndeplinească pentru a realiza binele. Fără haos nu am avea comparația realității care să
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
care consideră că trebuie să le urmeze, își asumă erorile pe care le-a comis. It is the sea you hear in me Its dissatifactions? Or the voice of nothing, that was your madness?...894. Să fie haosul chiar vocea nimicului, sau nimicul nevăzut ascunde întregul ca o magie? Întoarcerea în timp conduce la retrăirea unei scene ce revine în gândire, vizualizând o acțiune pe care ar vrea s-o îndeplinească pentru a realiza binele. Fără haos nu am avea comparația
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
că trebuie să le urmeze, își asumă erorile pe care le-a comis. It is the sea you hear in me Its dissatifactions? Or the voice of nothing, that was your madness?...894. Să fie haosul chiar vocea nimicului, sau nimicul nevăzut ascunde întregul ca o magie? Întoarcerea în timp conduce la retrăirea unei scene ce revine în gândire, vizualizând o acțiune pe care ar vrea s-o îndeplinească pentru a realiza binele. Fără haos nu am avea comparația realității care
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
emisie fotonică și alte investigații obiective. Demonstrațiile mele nu sunt fanteziste ci se bazează pe de o parte pe studii științifice reale și teorii care confirmă istoria noastră de sute de mii de ani. A-i vedea pe oameni niște nimicuri înrobite de credință, când cei mai mari cărturari ai lumii au demonstrat existența forței superioare care ne-a creat e blasfemie, mult mai gravă decât simplele speculații referitoare la viața unui om sfânt sau a ființelor umane, chiar și a
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
filosof mistic hindus vorbește de realitatea supremă, Nishida Kitaro, filosof japonez o privește ca pe un nimic absolut, Martin Heidegger vorbește de sfânta iluminare a lucrurilor fără a accepta o ființă absolută înaintea existenței, ca un act creativ ce angajează nimicul, teologul Karl Barth elimină reflecția filosofică sau misticismul interior pentru acceptarea sacrului, și insist asupra acceptării personale a revelației lui Dumnezeu mai ales în formele istorice particulare, ca de exemplu Isus Cristos. 189 Georges Foucart, Histoire des religions et methode
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
într-un anumit sens, legătura omului cu eternitatea, prin aur ne-am imaginat că putem deveni, noi și bogățiile noastre, nemuritori. Indiferent de evoluțiile credințelor religioase, prin aur am crezut și mai credem că putem însemna ceva mai mult decât nimicul unei vieți fizice, trecătoare. Pentru a înșela statutul de ființă trecătoare conducătorii oamenilor se îngropau alături de bogățiile lor. Chiar dacă nu mai suntem în epoca primitivismului religios și azi luăm cu noi "dincolo" un însemn din aur. Apariția metalelor prețioase în
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
ca atare, mistere în sine. În colecția Dezbateri contemporane au apărut (selectiv): • 1989-2009. Incredibila aventură a democrației după comunism, Lavinia Stan, Lucian Turcescu • Capitalismul (vol.1 și 2), Jean Baechler • Corupția politică. Înăuntrul și în afara statului-națiune, Robert Harris • Globalizarea. Nenumele nimicului, Tiberiu Brăilean • Globalizare etică, Aurica Brișcaru • Inteligența globală și dezvoltarea umană. Către o ecologie a învățării globale, Mihai I. Spariosu • Intelectualii și puterea, Vasile Boari, Natalia Vlas și Radu Murea (coord.) • Intellectuals and Politics, Gheorghe Lencan Stoica • Liberalismul, Gabriel Mursa
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
instinctive, telurice, ce izvorăsc din adâncul ființei noastre pământești, pe de o parte și aspirațiile nobile, spirituale, care se inspiră din normele sociale, pe de altă parte. El este o expresie a ființei omenești sub semnul completitudinii, și de aceea nimic din ceea ce este omenesc nu-i este străin. (...) Supra-eu-l, crește și se dezvoltă din Eu, anume din Eu-l preconștient, fiind manadatarul normelor morale sădite în copil de către mama sa înainte de apariția conștiinței". Nicolae Mărgineanu, Condiția umană, Editura Științifică, București
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
convingeri reale, ale vieții" - de care vorbea Părintele Justin Pârvu - elitele interbelice creștine credeau în realitatea concretă a Întrupării. Astfel, omul devine real în virtutea acestui fapt major, mărturisind un crez al Adevărului. Intelectualul interbelic creștin nu era un sacerdot al nimicului, ci un protector permanent al realului ca sursă primordială de respirație firească a vieții. Ancorat în orizontul istoric, de care nu încerca să fugă, atent la realitate, fără a pierde din vedere dimensiunea sa spirituală, intelectualul interbelic creștin împlinea vocația
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
a formula o critică, în aceste condiții, este echivalent nu cu a emite o judecată, ci, cu un limbaj teologal mai vechi, a ține scaun de judecată. Acum, ceea ce este normal sau nu este comparat cu o ordine obiectivă - neexistând nimic subiectiv în această formulare a criticii -, stabilită după voia sau canonul lui Dumnezeu, fapt pentru care se constituie într-un îndreptar apodictic pentru judecata omenească. Tot ceea ce este natural și adevărat în viața religioasă este încapsulat în învățătura Bisericii. De
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
în ce fel operele pot fi făcute de oricine, și din orice materie. 1.4. Sărăcie și literatură Dacă ar fi să rezum, aș spune că genialitatea e o tehnică de a face literatură din nimic. Dar ce sens are nimicul în materie de literatură? Un om care nu are nimic înseamnă pentru noi două lucruri: pe de-o parte, el este cel care nu are cont în bancă, bani la dispoziție, proprietăți, o casă, un venit regulat etc. Într-un
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
altfel decât ceilalți locuitori, în aceleași spații și cu aceleași obiecte. El nu se definește doar numeric prin cantitatea redusă a valorilor pe care le deține, ci și prin conduită, prin modul specific în care își folosește lumea. Pentru el nimicul nu e doar o lipsă pe care să o exprime prin cifre un cont bancar, ci un mod diferit în care realitatea i se oferă, o mobilare neobișnuită a spațiului de viață. Prin această abordare diferită a sărăciei în funcție de ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]