9,048 matches
-
Slatina Timiș (2001-2004), precum și cele de consolidare a digurilor între Cebza și PF Serbia-Muntenegru. S-au încheiat, de asemenea, lucrările de amenajare a Bistrei (afluent al Timișului) pe tronsonul Iaz - Oțelu Roșu. Odată cu finalizarea lucrărilor de punere în siguranță a Nodului hidrotehnic de la Coștei (2006), se va pune în aplicare și proiectul de reabilitare a digurilor, de-o parte și de alta a Timișului, de la Lugoj până la Șag. Pentru Bârzava (Caraș-Severin) au fost elaborate studiile de fezabilitate pentru amenajare a râului
Agenda2005-13-05-general2 () [Corola-journal/Journalistic/283527_a_284856]
-
Ca toate gările din marile metropole, și cele românești sunt, de când e lumea lume, gazde bune, nu doar pentru călătorii de pretutindeni, ci și pentru declasații societății, fie ea de consum dincolo, sau de tranziție dincoace. Gara de Nord din Timișoara, un nod feroviar dintre cele mai mari din țară, nu face nici o excepție de la regulă. Și gara noastră, ca toate celelalte e loc de refugiu pentru paria. Ora 7, într-o dimineață ploioasă de aprilie. Doru Gherasim Hrib, un om încă în
Agenda2005-19-05-1-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/283671_a_285000]
-
aprilie, la aceeași oră, își încep ziua de muncă, tot în Gara de Nord, dar la sediul Poliției T.F. , subcomisarul Dan Peteri și o parte din cei 14 tineri polițiști care de ani buni veghează la liniștea unuia dintre cele mai importante noduri feroviare din țară, poarta de intrare în județul Timiș. Aici sosesc, în 24 de ore, 70 de trenuri, pleacă în același timp tot atâtea garnituri în toate direcțiile, fie în țară sau peste hotare, și tranzitează zilnic în jur de
Agenda2005-19-05-1-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/283671_a_285000]
-
capitale și modernizări ale sistemului de balizaj luminos și pistei de decolare/aterizare (2000); renovări ale clădirilor, cea mai importantă fiind cea a terminalului pentru curse interne (2001); modernizarea aerogării pentru curse internaționale (2002); inaugurarea aerogării de tranzit, aeroportul devenind nod aerian (al doilea ca importanță din țară); reamenajarea salonului oficial, darea în folosință a subsistemului de televiziune cu circuit închis și a sistemului de acces restricționat (2003); extinderea și modernizarea aerogării pentru cursele externe (2004). Fără îndoială că între dezvoltarea
Agenda2005-21-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283724_a_285053]
-
Cristea Publicat în: Ediția nr. 2332 din 20 mai 2017 Toate Articolele Autorului Nu s-a terminat povestea Chiar de-i ninsă așteptarea, Peste drumul plin de sare Crezi că poate fi uitarea? Mâinile încă așteaptă Să mai fie sărutate, Nodurile, ce-au fost puse Se vor toate dezlegate... Pașii caută poteca, Primăverilor din noi De-aș putea întorce ceasul S-aduc timpul înapoi! Sufletul mai are muguri, De lumină și speranță Chiar de-atârnă peste umeri, Ruginiul ca o zdreanță
POVESTEA, de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/384904_a_386233]
-
Când e strâmtă calea să trecem impasul, Buzelor să punem lacăt de se poate Să purtăm pe mâini faptele curate. Clipelor să dăm straie de mătase, Toate să ne fie pure și frumoase, Inima smerită să cuprindă cerul Să dezlege noduri, poate și misterul... Ține-mă de mână și îmi dă curaj, Viața mea cât este...am s-o pun în gaj, Încercarea asta știu că mă călește Ce nu ne doboară simplu ne întărește! 19.06.2016 foto sursa internet
ȚINE-MĂ DE MÂNĂ de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 2011 din 03 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384901_a_386230]
-
POVESTEA,, de Camelia Cristea , publicat în Ediția nr. 2332 din 20 mai 2017. Nu s-a terminat povestea Chiar de-i ninsă așteptarea, Peste drumul plin de sare Crezi că poate fi uitarea? Mâinile încă așteaptă Să mai fie sărutate, Nodurile, ce-au fost puse Se vor toate dezlegate... Pașii caută poteca, Primăverilor din noi ... Citește mai mult Nu s-a terminat povesteaChiar de-i ninsă așteptarea,Peste drumul plin de sareCrezi că poate fi uitarea? Mâinile încă așteaptăSă mai fie
CAMELIA CRISTEA [Corola-blog/BlogPost/384905_a_386234]
-
au fost puse Se vor toate dezlegate... Pașii caută poteca, Primăverilor din noi ... Citește mai mult Nu s-a terminat povesteaChiar de-i ninsă așteptarea,Peste drumul plin de sareCrezi că poate fi uitarea? Mâinile încă așteaptăSă mai fie sărutate, Nodurile, ce-au fost puseSe vor toate dezlegate...Pașii caută poteca,Primăverilor din noi... IV. MULȚUMESC, de Camelia Cristea , publicat în Ediția nr. 2318 din 06 mai 2017. Pune mâna Ta pe frunte Și alungă-mi supărarea, Riduri, valuri de întristare
CAMELIA CRISTEA [Corola-blog/BlogPost/384905_a_386234]
-
mă-ntorc la începuturi Și să-mi construiesc pe scuturi Floarea florilor ce scuturi. Mă retrag în cânt de nai, Până-n lunile de mai, Să mă-ntrec în nefirească Săritură cu o broască - Timpu-ncearcă-o cheie-n broască. Mă retrag în nod de funii, Până-n luna unei iunii, Să mă-ntrec în salt de ciutur Și în zborul unul flutur, Când aripa mea i-o flutur. Mă retrag pe cer, în nor, Până-n luna lui Cuptor, Să mă-ntrec în carul mare
CALE-N DAR de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2130 din 30 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385221_a_386550]
-
april,Să mă-ntorc la începuturiși să-mi construiesc pe scuturiFloarea florilor ce scuturi.Mă retrag în cânt de nai,Până-n lunile de mai,Să mă-ntrec în nefirească Săritură cu o broască -Timpu-ncearcă-o cheie-n broască.Mă retrag în nod de funii,Până-n luna unei iunii,Să mă-ntrec în salt de ciuturși în zborul unul flutur,Când aripa mea i-o flutur.Mă retrag pe cer, în nor,Până-n luna lui Cuptor,Să mă-ntrec în carul mareCu cel
CALE-N DAR de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2130 din 30 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385221_a_386550]
-
mulțumit și i-a spus că în noaptea asta are de discutat cu el însuși. S-a mirat portarul și l-a lăsat în apele lui. Strângea din ochi, dar gândurile îi alergau pe căile neuronilor, ca trenurile printr-un nod de cale ferată, circuitându-i sufletul. Simțea că în fața lui se deschisese o infinitate de drumuri, ca niște raze, dar toate erau blocate cu bariere, care clipeau cu luminițe roșii și alarme șuierătoare. Încerca să oprească mașina, dar în spatele mașinii alergau
SRL AMARU-13 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384459_a_385788]
-
dar și subțire, deșirat din a Ta fire într-un ghem să mă adun și mai rău dar și mai bun, apoi iar să fiu țesut și-n prezent dar și-n trecut! Să m-adaug țesăturii îmbrăcând coapsa naturii, nod în nod și fir cu fir, și-n credință și-n delir, să fiu aripi de mătase, car în lemn visându-și case, un salcâm cu albe flori, gălbenuș sub coji de nori! 15 februarie 2016, București Referință Bibliografică: GĂLBENUȘ
GĂLBENUŞ SUB COJI DE NORI de ION MIHAIU în ediţia nr. 1907 din 21 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384680_a_386009]
-
subțire, deșirat din a Ta fire într-un ghem să mă adun și mai rău dar și mai bun, apoi iar să fiu țesut și-n prezent dar și-n trecut! Să m-adaug țesăturii îmbrăcând coapsa naturii, nod în nod și fir cu fir, și-n credință și-n delir, să fiu aripi de mătase, car în lemn visându-și case, un salcâm cu albe flori, gălbenuș sub coji de nori! 15 februarie 2016, București Referință Bibliografică: GĂLBENUȘ SUB COJI
GĂLBENUŞ SUB COJI DE NORI de ION MIHAIU în ediţia nr. 1907 din 21 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384680_a_386009]
-
Poezia religioasă a Elenei Armenescu este o confesiune întrețesută cu o spovedanie și o rugăciune.” George Roca, scriitor și actor, citește din poezia „Invocarea îngerilor”: „Să vină îngerul!/Să vină îngerul!/Cu sabia lui de fulgere și foc/ Să taie nodul necredinței și/îndoielii! [...]” Floarea Necșoiu - „Autoarea tânjește după sacralitate, întoarcerea la Dumnezeu fiind singura cale a mântuirii noastre. Creația Elenei Armenescu este un act al voinței urmate de talent și acumulări din varii domenii.” Geo Călugăru - „Elena Armenescu se numără
SEARĂ DE POEZIE LA CENTRUL “JEAN LOUIS CALDERON”, BUCUREŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1777 din 12 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384682_a_386011]
-
câteva secunde ! ” - Mi-a alunecat fără să vreau ! - Păi ține-l mai cu simț ! Sau i-ai făcut brânci să scapi mai repede de noi ? Știu eu că de-abia aștepți ! Ar vrea să-i scuipe-n față adevărul, dar nodul din gât îi suprimă cuvintele. Îl ridică tăcut și îl așează cu grijă pe WC. Măcar el nu-i reproșează absolut nimic, n-ar vrea să fie așa ,a vrut să-l facă aviator,era o dorință neîmplinită , pe care
VIATA LA PLUS INFINIT (1) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1772 din 07 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382281_a_383610]
-
punctul 0” al municipiului, Piața „Lucian Blaga” este unul dintre cele mai cunoscute locuri ale Clujului, în care vechiul și noul se îngemânează într-un ansamblu arhitectural alcătuit din construcții aparținînd sfârșitului de veac XIX și mijlocul secolului XX. Important nod de tranzit rutier și pietonal, piața asigură, prin cele șase artere care o intersectează, accesul spre diversele zone de interes public ale orașului. Astfel, în partea de est, prin strada Napoca ea se deschide spre centrul urbei, prin strada Gheorghe
PIAŢA LUCIAN BLAGA de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1747 din 13 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382307_a_383636]
-
CETATEA PROSCRISĂ Autor: Dragoș Niculescu Publicat în: Ediția nr. 2164 din 03 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Să mergem toți cu grijă, mai cad pe lume poduri, Din trepidație, pașii pot nărui și temple. Să comandăm în ceruri papiota fără noduri, Să azvîrlim în sobă manualul cu exemple. Mi-aduc aminte bine, era acum o viață, Sub coviltirul ceții, ne fluieram ca chiorii, Dar mai urca atuncea o mînă din verdeață, Ne mai redau zăganii copilele ardorii. Priviți deci cum se
CETATEA PROSCRISǍ de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382429_a_383758]
-
ca un furnal își aprinsese toate cuptoarele și limbile flăcărilor topeau aripile păsărilor rătăcite în zbor. Doar umbrele rămâneau desenate în pulberea albă a drumurilor. Visam lujeri de iederă uscată cățărându-se precum flăcările până la marginile cerului, arbori chirciți de noduri, arderi pe rug, floarea secetei, floare galbenă de mușețel, coroană aprinsă de spini a soarelui încununând creștetul pământului. Ne spălam frunțile în râuri de sudoare și cu tălpi sângerânde cutreeram câmpia toropită ca o dropie adormită pe cuib. Treceam visători
SECETẰ de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382503_a_383832]
-
culmea e obsedat de iubire, cu ochii holbați, femeia-lemn privește abătut din ce în ce mai perplex, mai ieșit din fire. Omul din lemn ca piatra tace, e mut și surd de iubire, nu mai știe ce gândește, nici ce face, e încurcat în noduri, nervuri și liane-n fire. Omul din lemn în lume ieșind, părăsind adăpostul lemnos, află despre mersul vieții că, iubind te transformi din fibre, în carne, sânge și os. PĂMÂNTUL SCOICĂ Pământul scoică îmbălsămat cu flori cerești și miez de
POEME (3) de EMIL SAUCIUC în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382484_a_383813]
-
Șirul se formează ducându-se întins prin glodul ce filtrează cerul învins. Tabloul nouă Ei ocolesc lacul-groapă de tăceri dezbrăcat, și cu nuditatea lor sapă printre zile și nopți, divizat. Tabloul zece Dau ocol lacului într-o frenetică vervă facându-și nod capului în goană scrâșnită, acerbă. Tabloul unsprezece Surprinși de verde încremenesc unde sunt, pentru a nu pierde din lut un cuvânt. Tabloul doisprezece Se preling orbește cei trei șerpuit, în șir indian, omule iubește și-admiră de vrei ăst tablou
POEME (2) de EMIL SAUCIUC în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382483_a_383812]
-
lumânărilor. Observă și la ei aceeași stânjeneală în momentul trecerii prin fața sicriului. Ca și cum ar fi preferat să ignore o evidență, sau, ca și cum... s-ar fi temut. Păreau că doresc să decupeze din firul iarăși încâlcit al existenței, acea clipă, acel nod, și viața, astfel deblocată, să curgă mai departe cu suișurile și coborâșurile sale, dar într-o măsură mai mare sau mai mică, previzibile. În scurt timp, se formară grupuri mici în care se discuta orice altceva, se schițau zâmbete scurte
ECOUL de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2081 din 11 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382493_a_383822]
-
numai mie, apară-mi sângele și urma ce-o las, s-o primesc doar eu, cu mare bucurie, să se piardă-n mine, să-i fiu eu popas. Trec, nopțile, peste multe poduri, firul mi se-ncurcă, de prea multe noduri. Referință Bibliografică: Rugăciune / Cristina Crețu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1955, Anul VI, 08 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Cristina Crețu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
RUGĂCIUNE de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 1955 din 08 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382621_a_383950]
-
care firul soartei se așează. Din când în când surâde, e tristă, lăcrimează așa cum eu am fost prin ani mereu. ȘI Clotho o ajută și deapănă de zor pândind ca firul meu să nu se rupă. Nu vrea să aibă noduri deloc și-o preocupă să fie plin ciudatul meu fuior. Alături stă Lachesis și-așteaptă ziua când o să le dea surorilor poruncă, iar ele-ascultătoare se vor opri din muncă, nepăsătoare fusul aruncând. Anatol Covali Referință Bibliografică: Poeme / Anatol Covali : Confluențe
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382659_a_383988]
-
femeii nu mai vine înapoi.! Femeia să fie elegantă,să uzeze de toate mijloacele ei pentru ă atrage un bărbat. Femeia cu capul prelung să-și facă pieptănătura la mijloc, cea cu capul rotund să-și strângă pieptănătura într-un nod în creștet, lăsându-și urechile descoperite. Ia seama la culori, negrul stă bine blondelor, albul oacheșelor, să nu-ți miroase subsuorile sau picioarele, folosește dresurile cu măsură. Ascunde-ți vițiile, piciorul urât, gâtul pătat, pieptul diform, nu deschide gura mare
PUBLIUS OVIDIUS NASO- UN PETRARCA AL ANTICHITĂŢII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383843_a_385172]
-
urmă el își făcu apariția în bucătărie și se așeză tăcut la masă. Femeia se așeză de cealaltă parte și începură să mănânce și își băură cafelele în tăcere. În sfârșit ea care stătuse ca pe ghimpi și înghițea cu noduri văzând că el nu face vreo glumă cum era obișnuit, i se adresă cu bunătate: -Hai omule că eu acum trebuie să plec! Uite, ți-am lăsat aici demâncare pregătită pentru la prânz, doar să o încălzești tu. Și sper
VRĂJITOAREA de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2050 din 11 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383894_a_385223]