1,188 matches
-
închise și păzite de militari înarmați cu pistoale-mitralieră se opuneau, refuzau mental să urmeze locomotiva. Era o grevă a materiei cenușii, a rațiunii care nu putea accepta acte ilogice și absurde. Erau fapte refuzate de normele gândirii umane. Era un nonsens. Pufăind și zvâcnind tot mai puternic, locomotiva îi târa pe nefericiții locatari ai vagoanelor tot mai repede și mai repede spre o destinație numai de ea știută. Din această încleștare mută și imaginară au învins îngerii lui Lucifer, rugile noastre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
formarea ulterioară în spirit religios. Dar cum poate deveni conduită de viață un astfel de precept în viața unui intelectual (ateu), într-un mod conștient? Prin definiție, el nu poate accepta ușor ceva ce, prin educație, i se pare un nonsens. Lui îi trebuie o explicație logică dusă, poate, până la abstract. N-ar fi necesară și o... revelație? Chiar dacă înțelege și acceptă filosofia, pentru el tot nu este suficient; gradul lui de ateism este atât de înaintat, încât revelația devine... obligatorie
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
pușca s-ar fi descărcat singură. Martorul Costache Fuior arată că moșneagul "l-a însemnat" pe Sava de la doi pași "în ochiul drept". Și Sava a făcut un pas spre el și de-aceia focul i-a luat numai căciula. Nonsens: dacă s-a apropiat, focul l-ar fi lovit mai în plin. "Moșneagul huia și făcea propagandă" zice Fuior. Sava cere despăgubiri, nu vra să se împace. I-a și tras o bataie cu prilejul acela moșneagului de l-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
dar "fericit", specific condiției umane, nici timpul imuabil și etern, dar anistoric, fără mlădierea existențială, nu constituie alternative ontice satisfăcând axiologic la modul absolut". Din perspectiva eternului, oscilația temporalității de ordin omenesc, "oscilând de la transfigurare la neant", apare ca un nonsens. Entitățile cerești, prin lipsa de istoricitate, de culoare și vibrație existențială, prin lipsa participării afectuoase, duc la înțelegerea din perspectiva umană că sunt niște morți ("căci eu sunt vie, tu ești mort"). În Luceafărul, zice George Popa, se încearcă soluția
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
un evoluționist. E cazul meu. Nu cred În creație, pentru că nu se poate crea ceva ex nihilo, și chiar așa să fie, orice lucru care are un Început are sigur și un sfârșit. Și asta ar fi, dacă nu un nonsens, măcar nespus de trist. Chiar și raiul. Se spune că nu posesia unui lucru oferă satisfacția, ci lupta pentru a-l obține. Evoluția oferă exact acest lucru: mereu o nouă luptă, pentru un nou altceva. Chiar Marea Explozie ce a
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Există pedepse pe care ți le asumi cu mândrie. Nu-i chiar de colea să bați de mai multe ori o stradă fără să înțelegi nici de ce ai făcut-o și nici de ce o s-o mai faci. E genul de nonsens care, prin repetiție, începe să capete o noimă. Fără nici un motiv presant și serios, o stradă de pe planetă, un loc îndepărtat devenea, puțin câte puțin, un loc și al meu. În timpul ăsta, aș fi putut vizita un muzeu sau nu știu care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
mai fi noi înșine. Eu sunt o fire intolerantă, cu toate că pledez în favoarea tole ranței. Ceea ce ne propuseserăm, cel puțin în ceea ce mă pri vește pe mine, este o ucidere înceată și conștientă a dragostei, făcută chiar în numele ei. Este un nonsens. Eu sunt o fire dificilă, care, atunci când mă ambalez de ceva, devin plictisitor și insuportabil, iar atunci când nu mă ambalez, sau încerc să n-o fac, devin, în cel mai bun caz, indiferent. Nici una din aceste două variante nu-ți
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
capacitatea creatoare, fantezia și inventivitatea, să fie originali și profund receptivi la sensurile înnoitoare ale artei autentice, adversari ai falselor inovații și ai «modelor de import ».“ (Săptămîna culturală a Capitalei, 12 noiembrie 1971) LUCA Eugen „Un scriitor nepolitic e un nonsens. Un nonsens, iarăși, un scriitor care să nu aleagă poziția forțelor înaintate. Pe căi directe sau întortocheate, scriitorii noștri au ajuns la acest adevăr. Care explică adeziunea lor la cauza partidului, avangarda societății noastre, identificarea lor cu această cauză. Și
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
fantezia și inventivitatea, să fie originali și profund receptivi la sensurile înnoitoare ale artei autentice, adversari ai falselor inovații și ai «modelor de import ».“ (Săptămîna culturală a Capitalei, 12 noiembrie 1971) LUCA Eugen „Un scriitor nepolitic e un nonsens. Un nonsens, iarăși, un scriitor care să nu aleagă poziția forțelor înaintate. Pe căi directe sau întortocheate, scriitorii noștri au ajuns la acest adevăr. Care explică adeziunea lor la cauza partidului, avangarda societății noastre, identificarea lor cu această cauză. Și care constituie
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
populație de 22 de milioane ! A.O. Scott : E greu să-ți imaginezi ce perspectivă comercială pot avea filmele românești în asemenea condiții ! Alex. Leo Serban : Nae Caranfil a zis-o foarte bine : în România, formula cinema comercial este un nonsens... A.O. Scott : Exact. în timp ce în SUA este o tautologie. Alex. Leo Serban : Noi nu avem pur și simplu cinema mainstream. Ar trebui să avem filme românești mainstream eu, unul, sunt pentru ! , dar asta e situația... Pe de altă parte
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
procesului tipografic la Vaslui, În condiții mai puțin obișnuite, cu tipografi Începători, cu un colectiv redacțional mai puțin sudat”. Autorul raportului precizase că greșelile „...se strecurau, de obicei, În materialele oficiale și neînlăturarea lor ar fi dus la apariția unor nonsensuri, la denaturarea unor afirmații, adevăruri, etc., de multe ori puse În gura unor conducători de partide și state”. Prin citirea gafelor jurnaliștilor vasluieni, ne-am dat seama că, Într-adevăr, nivelul lor de pregătire politică lăsa de dorit de vreme
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
partenerului de dialog, îl conduce către maxima întrebuințare, iar în final îi răspunde preluând mărci ale idiomului agramat al acestuia. Jubilația vicioasă a negativismului și propensiunea către discursul vituperativ relevă un vortex care absoarbe orice sens transfor mându-l în antimateria nonsensului. Discursul nu marchează nici cel mai mic efort de reflexie, ci doar expresia unei iritabi- lități, a unei excitații de centru vid. Aflăm că Nae așteaptă un copil, iar soția lui se află în durerile facerii, un posibil motiv al
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
narator ne refuză accesul la metafizică, împiedică istorioara sa să devină un exemplum, blochează accesul la lirism și elegiac, și ne oferă un non-sens, o farsă. Sunt aici premizele literaturii moderne acolo unde sensul dis- pare pentru a face loc nonsensului sau absurdului. Omul nou al secolului care vine nu îi va mai fi rușine de non-sens, ci îl va cultiva cu obstinație, până la delir și oroare, de la avangardiști la misticii revoluționari. Acest trucaj literar este însă evocat într-un alt
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
seama însă de o accepție interesantă a modernității. Autorul a ceea ce pare o inepție este Nae Cațavencu. Personajul configurează cel mai bine excesul retoric, enormitățile debitate sunt produsul unei retorici și în spațiul ei ia naștere paradoxul la confiniile cu nonsensul. Paradoxul se acordă în orice împrejurare cu ideea de sublim, termenul este utilizat ca atare de retor în discursul său. „Industria română e admirabilă, e sublimă ăs.n.Ă, putem zice, dar lipsește cu desăvârșire.” Avem o dublă accepție a
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
afirmațiilor sale. Uităm că acest discurs exaltat și-a făcut efectul și și-a câștigat publicul. Uităm că falimen- tul logicii tradiționale nu exclude însă rețelele alternative de recuperare a sensului din paradox, din minciună sau chiar din aparența de nonsens. Modernitatea poate fi reven- dicată și prin categoriile negative, ceea ce o bună parte din literatura cea mai bună o face fără a fi trasă la răs- pundere, și prin această formă de exces care basculează plinul în gol, care validează
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
parte din literatura cea mai bună o face fără a fi trasă la răs- pundere, și prin această formă de exces care basculează plinul în gol, care validează absența prin juisanță. Și discursul lui Brânzovenescu revendică paradoxul care se substituie nonsensului. „Din două una, dați-mi voie : ori să se revizuiască, primesc ! dar să nu se schimbe nimica ; ori să nu se revizuiască, primesc ! dar atunci să se schimbe pe ici pe colo, și anume în punctele... esențiale... Din această dilemă
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
bulul sonor al agresiunii, al luptei și al masacrului.” (trad. mea, A.M.) Ortega y Gasset remarcă tocmai caracterul expansiv al ignoranței și natura inițial discursivă a violenței înainte ca aceasta să devină act. Superlativul ca formă de augumentare fie a nonsensului, fie a trivialului se trans- formă în țipăt și aici este momentul în care actul locutor devine expresie corporală pentru ca ulterior să gliseze vertiginos în act violent perpetuat, fapt pe care îl presupune logica masacrului poate mai sugestiv captată de
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
sunt oameni, au existat și există categorii sociale asupra cărora cade năpasta de a suporta un dezastru. Un dezastru care din fericire nu poate fi niciodată absolut, nu poate distruge o întreagă societate sau un întreg popor. Ar fi un nonsens ca tocmai cei care plătesc prețul salvării celorlalți să ceară alte jertfe umane, sacrificarea altor categorii sociale. * Una din marile surprize ale perioadei postrevoluționare a constituit-o, după o relativă atenuare a lor în a doua jumătate a anilor ’80
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
Atunci însă ne lipsea controlul asupra folosirii banilor noștri. Partidul unic, fiind socotit singurul factor conștient, dispunea de acești bani după cum cereau interesele majore ale nației (pe care tot el le stabilea). Problema opțiunii cetățenești asupra politicilor bugetare era un nonsens. Cetățeanul era persoana care dădea bani fără să aibă nici un cuvânt de spus despre folosirea lor, atât în bugetele locale, cât și în cel central. În tranziția noastră către capitalism am asigurat drepturi cetățenești formale. Mai mult, având regim pluripartidist
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
treabă. A sa și a fetelor. „Femininul“ nu e deloc vizibil, se joacă departe de interes, n-ai nici o șansă să ajungi, din patron de club, primar, senator sau deputat. Plus că trebuie să sari și peste pîrleazul ideii de nonsens al femeii-fotbalist. Și-o imaginează cineva pe cea de lîngă el centrînd, băgînd alunecări sau sărind la cap? Povestea reportajului merită spusă. După mai multe antrenamente, echipa pleacă la Tîrgu Mureș pentru un meci de campionat. Cu un microbuz închiriat
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
spre un indefinit crepuscular, mereu așezat propagandistic în fața mea sub titlul de victorie. Mi-am abandonat numele conștiinței și sunt o uniformă. Privesc și aud cum moartea își despică valurile spre a îneca viața ce se picură din ochii victimelor nonsensului de ură și egoism întru delir, revărsat asupra lumii fremătânde. Iubirea este așezată pe rugul ferocității dezlănțuite, iar frumusețea înlânțuită în cea mai de jos temniță a urâtului, încoronat drept rege peste inima omului. Cu fiecare ucidere mă mai ucid
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
unul după altul și când se găsesc încearcă dezamăgiri. Deci basmul simbolizează aspirația spre idealitatea erotică. Două din fetele împăratului sunt suflete comune, conformiste. Sorina, Făt-Frumos, Zmeul sunt niște visători pentru care valoarea idealului stă în inaccesibilitatea lui. Sunt multe nonsensuri în acest basm, însă interpretarea pe care o dă autorul Zmeului e interesantă. Zmeul, văzut ca un demon și un Barbă-Albastră, reprezintă un soi de solitar, un geniu, năpăstuit de imaginația prăpăstioasă a lumii. Valoarea piesei, care rămâne o încîntătoare
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
clară, precisă, obiectivă). În termenii lui Émile Poulat, religia este un „obiect straniu, cu statut incert - mobil și controversat -, care ne scapă încontinuu, la fel ca arta, dragostea, ego-ul și conștiința”. Deseori, faptul religios stă sub semnul paradoxului și al nonsensului. Totuși, există o parte cuantificabilă a fenomenului religios. Ea este, de cele mai multe ori, obiectul de studiu al sociologiei religiilor. Este vorba de religie înțeleasă ca „un construct social” și ca un ansamblu de procese sociale care „au un rol fundamental
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
participat la cursul și seminarul disciplinei „Psihologia creativității” s-au dovedit semnificativ superiori grupului de control (a se vedea Anexa 9). S. Parnes spunea: Legat de întrebarea „există reguli pentru a fi creativi?” s-ar putea crede că reprezintă un nonsens. Trăsătura definitorie a creativității este originalitatea - caracterizată prin noutate și imprevizibilitate. Atunci cum pot exista reguli pentru ceva care nu poate fi prezis? Cum să vii cu rețete pentru ceva care este la antipodul deprinderii, al elementului învățat, al algoritmului
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
ar acorda toate instrumentele de care dispune, pentru a reuși astfel să domine incoerența funciară a realității; în fața sfidărilor morale ale acesteia, el se „apără” printr-o lirică „a insurgenței” (Ioan Holban). Alături de asemenea poeme ale unei lucidități contrariate de nonsensul criminal al istoriei, există „piese” suficiente lor înseși, cu miză pur estetică și valență strict picturală. „Poet al stărilor extreme” (Liviu Leonte), T. este și unul al „discursurilor” lirice extreme, căci de la „aproape pastel” (titlul unei poezii) la „aproape pamflet
TEODOSIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290148_a_291477]