1,252 matches
-
martie 2015, a lansat împreună cu europarlamentarul Monica Macovei un nou partid politic numit M10. este licențiat în anglistică al Facultății de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj (1999) și al Universității Paris IV-Sorbonne (1998). A fost elev străin al École Normale Supérieure (Paris) între 1997 și 2000. Deține un master în studii medievale la Universitatea Paris 1 Panthéon-Sorbonne (1999) și un doctorat în studii medievale („summa cum laude”) la aceeași universitate. A predat limba engleză veche la Universitatea Paris Sorbonne și
Adrian Papahagi () [Corola-website/Science/312201_a_313530]
-
ANLL, XXIX (1983 1984), A Lingvistică, p. 562 563. 10. Caterina Conio, I gradi dell’essere e gli stați di coscienza nei testi classici indiani, Milano, 1979, în ANLL, XXIX (1983 1984), B literatura, p. 334. 11. Annali della Scuola Normale Superiore di Pisa, Serie III, vol. XII (1982), în ANLL, XXIX (1983 1984), B literatura, p. 334 335. 12. Maria Luiza Scevola, Rilievi sulla religiozitŕ di Costantino, Milano, 1982, în ANLL, XXIX (1983 1984), B literatura, p. 335. 13. Paola
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
Toate soluțiile ecuației DQ = 0 care trec prin "P" sunt conținute în această suprafață, prin argumentul de mai sus. Toate aceste soluții sunt ortogonale pe vectorul ("Y", "Y", ... , "Y"). Acest vector este deci în fiecare punct al suprafeței proporțional cu normala (∂F/∂"x", ∂F/∂"x", ... , ∂F/∂"x"). Raportul de proporționalitate, care depinde de punct, este factorul integrant "μ"("x"0, "x", "x", ... , "x"). Cu aceasta, am stabilit Lema lui Carathéodory și putem deci scrie: formula 3 Prin această Lemă se pun în
Lema lui Carathéodory (termodinamică) () [Corola-website/Science/311275_a_312604]
-
prin filtre, noțiunea corespunzătoare fiind "emisivitatea benzii". Pentru a se obține indicații corecte, se recomandă ca vizarea suprafețelor a cărei temperatură se măsoară să se facă în direcție normală pe suprafață, sau la un unghi mai mic de 45ș cu normala, altfel trebuie introduse corecții. Pentru orice interval mic de lungimi de undă suma dintre reflexia spectrală formula 1, emisivitatea spectrală formula 2 și transmisia spectrală formula 3 este egală cu unitatea: Ca urmare, pe lângă energia radiată de corpul E însuși (v. imaginea alăturată
Pirometru () [Corola-website/Science/309490_a_310819]
-
(n. 5 decembrie 1973, Arad) este un eseist și filozof român. Absolvă studiile universitare de filosofie la Timișoara, fiind bursier al École Normale Supérieure din Paris în perioada 1995-1997 și bursier al guvernului francez în perioada 2001-2004. Obține licența și masteratul în filosofie la . Îndeplinește consecutiv funcțiile de conferențiar în cadrul Facultății de Drept a Universității Tibiscus din Timișoara în perioada 2006-2009 , profesor invitat
Ciprian Vălcan () [Corola-website/Science/308802_a_310131]
-
cedat din partea Căilor Ferate (al căror director general era), terenul pe care s-a construit în 1934 clădirea “Casa Gazetei Matematice”. A avut câteva contribuții notabile în matematică: Asupra arcelor de parabolă și arcelor de cerc (1899); Câteva proprietăți ale normalelor la parabolă (1895); Asupra cercurilor înscrise și exînscrise în triunghiurile înscrise și circumscrise unei parabole (1901), precum și alte multe publicații până în anul 1945. În primăvara anului 1950, autoritățile comuniste au redactat un tabel cuprinzând „foști miniștri începând din anul 1918
Tancred Constantinescu () [Corola-website/Science/308850_a_310179]
-
1917, Paris) a fost un matematician francez, cu contribuții deosebite în domeniul analizei matematice și al geometriei diferențiale. A urmat liceul din Nîmes, apoi cel din Montpellier. În 1861 a intrat la "École Polytechnique" (Institutul Politehnic) și apoi, la École Normale Supérieure. Student fiind, s-a dovedit a fi un real talent în domeniul matematicii și a publicat primul articol cu privire la suprafețele ortogonale. Darboux a studiat lucrările matematicienilor Gabriel Lamé, Charles Dupin și Robert Bonnet privitoare la sistemele de suprafețe ortogonale
Jean Gaston Darboux () [Corola-website/Science/309923_a_311252]
-
A primit titlul de doctor în matematici în 1866. În anii 1866 - 1867, Darboux a predat la Collège de France, iar apoi, între 1867 și 1872, la liceul "Louis le Grand". Între 1872 și 1881 a fost profesor la "École Normale Supérieure". Între 1873 și 1878 i-a fost asistent lui Joseph Liouville la catedra de mecanică rațională, la Sorbona. Din 1878 a devenit asistentul lui Michel Chasles la catedra de geometrie superioară, tot la Sorbona. După doi ani Chasles a
Jean Gaston Darboux () [Corola-website/Science/309923_a_311252]
-
iși continuau studiile în seminarele pedagogice (școli normale de un grad mai înalt în sistemul invățământului din Imperiul Rus). Clădirea școlii a fost costruită în 1902. În anul 1904-1905, au fost întroduse ore de agricultură. Școala-model bisericească parohială de pe langa Scoala normala din Baraboi a fost deschisă concomitent cu școala normală. Avea o singura clasă și activa în clădirea școlii normale. Școala de învățare a scris-cititului din Baraboi a fost deschisă in 1898. Zamfir Arbore ne informează că în 1904 localitatea era
Baraboi, Dondușeni () [Corola-website/Science/305159_a_306488]
-
epiderma inferioară), mezofilul bogat în cloroplaste și spațiile intercelulare din țesutul lacunar contibuie la o activitate fotosintetica ridicată și, deci, la o transpirație intensă. Transpirația determina absorbția pasivă a apei cu substanțele minerale, asigură circulația ascendentă a acesteia, precum și turgescenta normală a tuturor celulelor și menține constantă temperatura organismului vegetal. În procesul de transpirație, apa este eliminată în atmosferă mai ales prin stomate și mai puțin prin cuticula epidermei. Stomatele se deschid dimineață sub influența luminii (reacția fotoactivă), cănd celulele stomatice
Frunză () [Corola-website/Science/305192_a_306521]
-
de știut faptul că dacă presiunea pe o suprafață închisă este constantă, atunci nu există nici o forță rezultantă, deoarece suma tuturor forțelor mici pe direcțiile normale dă valoarea zero. (Pentru fiecare mică suprafață, există o altă mică suprafață a cărei normală este orientată în exact direcția opusă normalei primei suprafețe.) Pe un corp aflat într-un fluid în mișcare, viteza va avea valori diferite în puncte diferite de-a lungul suprafeței închise a corpului. Presiunea locală (dată de acele suprafețe forte
Portanță () [Corola-website/Science/305578_a_306907]
-
o suprafață închisă este constantă, atunci nu există nici o forță rezultantă, deoarece suma tuturor forțelor mici pe direcțiile normale dă valoarea zero. (Pentru fiecare mică suprafață, există o altă mică suprafață a cărei normală este orientată în exact direcția opusă normalei primei suprafețe.) Pe un corp aflat într-un fluid în mișcare, viteza va avea valori diferite în puncte diferite de-a lungul suprafeței închise a corpului. Presiunea locală (dată de acele suprafețe forte mici de care vorbeam) fiind în relație
Portanță () [Corola-website/Science/305578_a_306907]
-
direcția n, pentru lungimea de undă λ este energia transportată de unde electromagnetice cu lungimea de undă cuprinsă în intervalul (λ,λ+dλ), care traversează într-un timp dt un element de suprafață "dA" - care conține pe "M" și a cărui normală este direcția n - și este cuprinsă într-un unghi solid "dΩ" împrejurul lui n: <br>formula 2 Dacă elementul de suprafață "dA" are o normală n înclinată sub unghiul θ față de direcția n, folosim în formula (1) proiecția lui "dA (= dA
Legile lui Kirchhoff (radiație) () [Corola-website/Science/313168_a_314497]
-
într-un timp dt un element de suprafață "dA" - care conține pe "M" și a cărui normală este direcția n - și este cuprinsă într-un unghi solid "dΩ" împrejurul lui n: <br>formula 2 Dacă elementul de suprafață "dA" are o normală n înclinată sub unghiul θ față de direcția n, folosim în formula (1) proiecția lui "dA (= dA cos θ)" pe planul perpendicular pe n care trece prin "M". Ne așteptăm ca I(M,n,λ) să depindă încă de temperatură și
Legile lui Kirchhoff (radiație) () [Corola-website/Science/313168_a_314497]
-
natura pereților. Intensitatea totală I(M,n) este integrala peste intensitățile I(M,n,λ).<br>formula 3 Câmpul electromagnetic transmite în același timp și impuls: are sens să se vorbească despre impulsul care "trece" în timpul dt prin suprafața dA cu normala n într-un unghi solid dΩ împrejurul direcției n ("fluxul impulsului"):<br>formula 4 Fluxul impulsului dat de (2) este presiunea (forța pe unitatea de suprafață) pe care o exercită radiația asupra unui corp absorbant (dar care nu emite) plasat perpendicular
Legile lui Kirchhoff (radiație) () [Corola-website/Science/313168_a_314497]
-
pe oglindă și n aceea a razei reflectate. Ca mai sus, deducem că la echilibru termic, I(M,-n) = I(M,n) = I(M,n). Date fiind acum două direcții arbitrare n și n, putem alege orientarea oglinzii astfel incât normala n la ea să fie proporțională cu (n+n)/2 (adică astfel incât -n și n să fie direcțiile razelor incidente și reflectate). Deducem că I(M,n) = I(M,n) și deci că radiația în echilibru termic este izotropă
Legile lui Kirchhoff (radiație) () [Corola-website/Science/313168_a_314497]
-
0. Radiația electromagnetică exercită o presiune asupra pereților cavității. Considerăm o porțiune dS a suprafeței (Fig.2) și radiația incidentă asupra ei din toate punctele unei hemisfere de rază r mică centrată în dS. Radiația incidentă sub unghiul θ față de normală și care traversează un element de suprafață dA al hemisferei transmite lui dS în dt o cantitate de energie <br>formula 11 unde am folosit expresia elementului de suprafață dA in coordonate sferice. Componenta normală a impulsului transmis pe unitatea de
Legile lui Kirchhoff (radiație) () [Corola-website/Science/313168_a_314497]
-
înțelege cantitatea de energie electromagnetică radiată de corpul negru aflat în echilibru termic cu radiația având lungimile de undă cuprinse într-un interval (λ, λ+dλ), emisă în unitatea de timp de un element de suprafață dA al corpului cu normala n într-un unghi solid dΩ din jurul unei direcții n dată de unghiurile (θ,φ) (n n = cos θ, produsul scalar al celor două normale) și raportată la dλ(dAcosθ)dΩ ( dA cosθ este proiecția elementului dA pe planul perpendicular
Corp absolut negru () [Corola-website/Science/314142_a_315471]
-
dλ), emisă în unitatea de timp de un element de suprafață dA al corpului cu normala n într-un unghi solid dΩ din jurul unei direcții n dată de unghiurile (θ,φ) (n n = cos θ, produsul scalar al celor două normale) și raportată la dλ(dAcosθ)dΩ ( dA cosθ este proiecția elementului dA pe planul perpendicular pe direcția de emisie) :
Corp absolut negru () [Corola-website/Science/314142_a_315471]
-
în care alunecă săpunul. Cuvântul „smectic” provine de la cuvântul latin „smecticus”, care înseamnă „curățare”, sau cu proprietăți ca săpunul. Smecticele sunt astfel ordonate pozițional de-a lungul unei singure direcții. În faza smectică A, moleculele sunt orientate de-a lungul normalei la strat, în timp ce în faza smectică C, ele sunt înclinate față de aceasta. Aceste faze sunt asemănătoare lichidelor doar între straturi. Există multe faze smectice diferite, toate caracterizate de diferite tipuri și grade de ordonare pozițională și orientațională. Faza chirală nematică
Cristal lichid () [Corola-website/Science/314335_a_315664]
-
care are ca rezultat ordine chirală pe scară mai mare. În faza smectică C* (asteriscul denotă fază chirală), moleculele au ordonare pozițională într-o structură stratificată (ca și în alte faze smectice), cu moleculele înclinate la un anumit unghi în raport cu normala la strat. Chiralitatea induce o răsucire finită azimutală de la un strat la altul, care la rândul ei produce o răsucire în spirală a axei moleculare în jurul normalei la strat. "Perioada chiralei", p, se referă la distanța la care moleculele de
Cristal lichid () [Corola-website/Science/314335_a_315664]
-
și în alte faze smectice), cu moleculele înclinate la un anumit unghi în raport cu normala la strat. Chiralitatea induce o răsucire finită azimutală de la un strat la altul, care la rândul ei produce o răsucire în spirală a axei moleculare în jurul normalei la strat. "Perioada chiralei", p, se referă la distanța la care moleculele de cristal lichid suferă o răsucire totală de 360° (dar structura fazei chirale nematice se repetă la fiecare jumătate de perioadă, deoarece în această fază directoarele de 0
Cristal lichid () [Corola-website/Science/314335_a_315664]
-
fost ambasador al României în Danemarca și Islanda în perioada 2005 - 2008. Theodor Paleologu s-a născut la București, în familia scriitorului Alexandru Paleologu. A absolvit liceul german din orașul natal, după care a studiat la Sorbona și la École Normale Supérieure, în Franța. După studii liceale la Colegiul Henri IV din Paris (1992-1994), a fost stagiar la École Normale Supérieure din Paris (1996-2001); a obținut o diplomă de studii aprofundate în filosofie în 1998, la Universitatea Paris 1 Panthéon-Sorbonne. În
Theodor Paleologu () [Corola-website/Science/314440_a_315769]
-
în familia scriitorului Alexandru Paleologu. A absolvit liceul german din orașul natal, după care a studiat la Sorbona și la École Normale Supérieure, în Franța. După studii liceale la Colegiul Henri IV din Paris (1992-1994), a fost stagiar la École Normale Supérieure din Paris (1996-2001); a obținut o diplomă de studii aprofundate în filosofie în 1998, la Universitatea Paris 1 Panthéon-Sorbonne. În 2001, a obținut doctoratul în științe politice la EHESS (École des Hautes Études en Sciences Sociales) și de la Universitatea
Theodor Paleologu () [Corola-website/Science/314440_a_315769]
-
radiației electromagnetice incidente care este reflectată de suprafață. Pentru o suprafață perfect plană (netedă) o undă monocromatică incidentă este parțial reflectată ca pe o oglindă: direcția de propagare a undei reflectate este cuprinsă în planul direcției de incidență și al normalei la suprafață iar unghiurile celor doua direcții cu normala sunt egale. Multe din suprafețele reale nu sunt netede ci au neregularități: o undă incidentă pe ele este parțial absorbită si parțial reflectată (împrăștiată) în toate direcțiile. Pentru caracterizarea acestor suprafețe
Reflectivitate () [Corola-website/Science/314918_a_316247]