1,324 matches
-
mă refac? Ce v-ar trebui, domnule general, a întrebat micuțul Stamu. O friptură de vițel în sânge, un păhăruț de Cotnari și o fetiță de 16 ani, râdea zgomotos domnul general. Copiii s-au uitat unii la alții iar Nour i-a răspuns: Vă compătimesc, domnule general. Nu credeți că v-ar trebui mai degrabă o rugăciune de pocăință pentru aceste gânduri necuviincioase? Generalul Iliescu, ca și alții de teapa lui, considerau că în viață îți poți permite orice îți
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Aurel Ciobanu Dordea, secretar de stat p. Ministru de interne, Liviu Popescu, secretar de stat Anexă 1 LISTA cuprinzând persoanele cărora li s-a aprobat acordarea cetățeniei române, conform art. 8 din Legea cetățeniei române nr. 21/1991 , republicata 1. Nouri Davijani Mahnoush, cetățean iranian, născută la 2 iulie 1972 în localitatea Shimran, Iran, fiica lui Allahyar și Fatemeh, cu domiciliul actual în România, București, aleea Craesti nr. 2, bl. A47, sc. A, ap. 10, sectorul 6. 2. Sarieddine Raafat Salim
HOTĂRÂRE nr. 465 din 9 iunie 2000 privind acordarea cetateniei române unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128893_a_130222]
-
Modiga D. Emil 504. Modiga N. Mihai 505. Moisi I. Dumitru 506. Moroianu C. Sandu 507. Munteanu C. Enache 508. Muntenita C. Ionică 509. Neculau Gh. Ghiorghe 510. Nedelcu I. Neculai 511. Negoiță Ț. Nicu 512. Nistor I. Neculae 513. Nour Gh. Nicolae 514. Ochi-Roșii St. Ștefan 515. Pascaru I. Vasile 516. Pavel Gh. Vasile 517. Pavel S. Vasile 518. Pavel V. Alec 519. Păun N. Ovidiu 520. Pohrib G. Costache 521. Popa Gh. Ivan 522. Popa S. Cezar 523. Popa-Mare
DECRET nr. 143 din 17 martie 2003 privind conferirea Medaliei Crucea Comemorativa a celui de-al doilea Război Mondial, 1941-1945. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148747_a_150076]
-
et. 4, ap. 41, sectorul 6. 129. Dardari Dured, cetățean sirian, născut la 7 iunie 1979 în București, România, fiul lui Mohammad-Ali și Nahed, cu domiciliul actual în localitatea Bragadiru, Sos. Alexandriei nr. 24 (km 8), județul Ilfov. 130. Abdulwahed Nour Ideen, cetățean sirian, născut la 21 martie 1962 în localitatea Damasc, Siria, fiul lui Abdulsalam și Souad, cu domiciliul actual în București, bd. Nicolae Bălcescu nr. 3-5, sectorul 1. 131. El Akkari Ali, cetățean libanez, născut la 19 martie 1970
HOTĂRÂRE nr. 775 din 18 iulie 2002 privind acordarea cetateniei române unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143777_a_145106]
-
județul Brăila. 40. Alhaddad Ahmed Salem Awad, cetățean yemenit, născut la 7 iulie 1957 în localitatea Hadramout, Yemen, fiul lui Salem și Barkon, domiciliat în București, Splaiul Independenței nr. 204, bloc Cămin B.1, ap. 4, sectorul 6. 41. Al Nouri Bachar, cetățean sirian, născut la 13 septembrie 1958 în localitatea Damasc, Siria, fiul iui Ghaleb și Khawla, domiciliat în Cluj-Napoca, str. Bucium nr. 25, bl. R.5, ap. 36, județul Cluj. 42. Stukas Vatlav, cetățean rus, născut la 19 martie
HOTĂRÎRE Nr. 133 din 8 martie 1995 pentru acordarea cetateniei române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112423_a_113752]
-
Nedeterminarea subiectivă este reprezentată de indiferența subiectului vorbitor față de individualitatea „obiectului” denumit de substantiv; el este interesat de „obiect” ca reprezentând o anumită clasă semantic-lexicală: „Arald pe un cal negru zbura, și dealuri, vale/ În juru-i fug ca visuri - prin nouri joacă lună.” (M. Eminescu, I, p. 77). Prin aceasta, nedeterminarea echivalează cu simpla proiectare a substantivului ca unitate lexico-gramaticală concretă din planul paradigmatic al limbii în planul sintagmatic al textului. Determinareatc "Determinarea" Determinarea, în general, ca termen opus nedeterminării, are
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
I, p. 151), „Cine e nerod să ardă în cărbuni smarandul rar?” (Ibidem, p. 83) În enunțuri exclamative, pronumele ce devine mijloc de marcare a exclamației, fără conținut semantic propriu și fără funcție sintactică: „Ce? Când luna se strecoară printre nouri, prin pustii,/ Tu cu lumea ta de gânduri după ea să te ații?” (Ibidem, p. 157) ADJECTIVUL PRONOMINAL INTEROGATIVTC "ADJECTIVUL PRONOMINAL INTEROGATIV" Cu excepția pronumelui cine, toate celelalte dezvoltă și valori adjectivale. Se mai adaugă locuțiunea adjectivală ce fel de, căreia
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
născocească.” (T. Arghezi, I, p.101), „Au cine-i zeul cărui plecăm a noastre inemi?” (M. Eminescu, I, p. 115); • complement corelativ (sociativ): L-am văzut cu cine merge el de obicei.; • circumstanțial (temporal, spațial, cauzal, condițional); „Părea că printre nouri s-a fost deschis o poartă/Prin care trece albă regina nopții moartă.” (M. Eminescu, I, p. 69), „M-a fermecat cu vro scânteie/Din clipa-n care ne văzum?” (Ibidem, p. 208); • atribut: „Tu îmi pari ca o bacantă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
prinsèserăm etc. Observații: În limba vorbită și în limbajul artistic se mai pot întâlni două forme perifrastice de mai mult ca perfect: a. construită din auxiliarul a fi, la perfectul compus, și tema de participiu a verbului: „Părea că printre nouri s-a fost deschis o poartă” (M. Eminescu) b. construită cu auxiliarul a fi, la imperfect, și tema participiului: „Și când ajung acasă aflu că tata și mama erau duși la târg.” (I. Creangă) „... Ar fi trebuit să înceapă a
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
2. Unitatea semantică și unitatea prozodică asigură (și sunt asigurate de) modul de desfășurare a predicației: • prin intonație predicațională: „Zdravănă femeie! Ce a făcut, ce a dres (...) s-a plătit de datorii...” (I.L. Caragiale) • prin predicat: „Trecut-au anii ca nouri lungi pe șesuri/ Și niciodată n-or să vie iară,” (M. Eminescu) Unitatea de structură variază în funcție de specificul concret al realizării predicației și al expansiunilor sintactice pe care, direct sau indirect, le orientează sau chiar condiționează. Propoziția este cea mai
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
te duci în fundul iadului și n-are să aibă cine te scoate.” (I. Creangă) • construcții gerunziale absolute: „Din când în când învăluirile de vânt de deasupra satului păreau că se alină și-atunci se auzea sunând cu zvon mare, sus, sub nouri, pădurea de brazi.” (M. Sadoveanu) • sintagme conținând o determinare atributivă, esențială pentru desfășurarea planului semantic al relației de interdependență: „- Ce vrea să zică, domnule profesor, lirismul apei?” (G. Călinescu), „El ne spune că certitudinea sensibilă n-ar fi certitudine.” (C.
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
nu găsi loc să stea jos, în trenul special care mergea spre linia frontului, un tren cu trupe, dar nu simți nici o oboseală să stea la fereastră și să se uite afară.” (M. Preda, Delirul, 385) • pronume: „Părea că printre nouri s-a fost deschis o poartă, Prin care trece albă regina nopții moartă.” (M. Eminescu, I., 69) b. dezvoltat; circumstanțialele care exprimă limitele sau lungimea unui parcurs: „Zadarnic se plimbă de la un capăt la altul al digului, așteptând să apară
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
vine la scoala. Elevii învăța la Scoala „C. Păunescu”. Fetele din clasa o ajută la lecție. 93 V.2. MATERIAL LINGVISTIC SELECTAT PENTRU EXERSAREA COMUNICĂRII Anotimpurile: ¾ TOAMNĂ Zile de toamnă de George Coșbuc Bate vântul, frunză cade Vestejita de pe ram Nourii se-ntind pe ceruri, Ploaia-ncet lovește-n geam Negura din vai se-nalță Către ceru-ntunecos A pădurilor podoabe Așternutu-s-a pe jos. Buciumul nu mai răsună, Câmpurile sunt puștii; Nu se mai zăresc pe dâmburi Cardurile de
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
veni-va neagra moarte De pe lume ca să-i iee, Hotărât-au radicalii De băut Cotnar să i dee. S-o îmbete; și pe urmă Să o puie ca să jure, Că din ceata lor pe nime Niciodată n o să fure. XVIII Nourii să se descarce, Ploaia facă-și de urât, Eu atunci, ca totdeauna, Vărs Cotnar bătrân pe gât. XX Cerului de-i vine gustul Iarăși să se-ntunece, Spun Cotnarului atunci Pe-al meu gât să lunece. IANCU VĂCĂRESCU Iancu Văcărescu
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
probe, Alcinou își cheamă fiii să facă o demonstrație în fața ilustrului său invitat: Iar Alcinou sili pe Laodamas Cu Halios la joc să iasă singuri. Luară ei o minge profirie Frumos lucrată de Polib știutul Și unul o svârlea până la nouri Plecându-se ‘napoi. Cellalt pe urmă, Sărind, o tot prindea din sboru-i lesne, ‘Nainte de căderea ei pe țărnă. La expoziția Olimpiada în monumente ale istoriei și culturii, deschisă în 1980, în cadrul Muzeului Arheologic din Odessa (Ucraina), este expusă o
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
întâi la persoana a treia, pentru ca finalul memorabil să fie la persoana a doua: „Bunico, sunt bolnav rău. Fac echilibristică cu moartea. Nu mai sper nimic. Doctoriile nu mai au nici un efect.” Cei doi pornesc ca într-un vis, printre nouri, căutând drumul către bunicul care îi așteaptă. Cele două bunici, cea a lui Marcel din romanul A la recherche du temps perdu și cea a lui Sandu din nuvelă, își trăiesc drama, analizate de doi nepoți scriitori. Ioana este personajul
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
elementarele saluturi obișnuite, care ar da naturalețe conversației. Relansarea prin întrebările adresate de un interlocutor anonim epuizează o serie de posibilități care-l aseamănă pe "străin" cu albatrosul din celebrul poem din Florile răului: Poetul e asemeni cu prințul peste nouri" (trad. de Ion Caraion, Florile răului, ediție bilingvă, Rep. Moldova, GUNIVAS, 2001, p.54). Întruchipări ale poetului, străinul și albatrosul nu sînt făcuți pentru o lume ale cărei valori nu le împărtășesc. Fără origini ("nici tată, nici mamă..."), fără naționalitate
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
GUNIVAS, 2001, p.54). Întruchipări ale poetului, străinul și albatrosul nu sînt făcuți pentru o lume ale cărei valori nu le împărtășesc. Fără origini ("nici tată, nici mamă..."), fără naționalitate și fără afecțiune, acest străin se aseamănă cu "prințul peste nouri". În poemul lui Éluard din T3, schimbul nu numai că este incomplet, dar alternanța participanților nefiind respectată, nu putem vorbi de un adevărat schimb. T3 De ce sînt atît de frumoasă? Cerere de explicație a lui A1 Pentru că stăpînul meu mă
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
semenilor voștri ceea ce ați adunat în nopți de veghe din prea-plinul tinereții generoase. Drum bun, prieteni! Revista să vă fie după chip și-asemănare, tânără și generoasă. Hârsâții și ursuzii desigur că vă vor huli, dar nu luați în seamă. Nourii ignorează orăcăitul broaștelor... Important este ca sufletul vostru să ardă necontenit. După multe ierni și toamne, veți vedea că a fost bine ceea ce ați făcut în primăvara voastră. Iar când vă veți aduna la sfatul cel mare al morții, veți
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
care i-am cunoscut. Ochiul real nu cunoaște, ci doar vede, ochiul căutătorului poate să o facă, este, de fapt, actant, își decide calea. Ambiguitățile, aparentele contracții trebuie să materializeze acest tărâm imaginar, "Cetățile albe sunt peste munții albi,/ Peste nourii albi, unde sunt?", interogațiile care cristalizează neputința de a oferi o imagine concretă unui spațiu abstract redau veșnica peregrinare a eului creator în căutarea unui ideal pe care intuiește că l-a cunoscut deja, dar nu are puterea de a
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
al orașului, sau cu cea a iubirii. Ironia vizează și de data aceasta poezia turnului de fildeș, a aspirațiilor spre înălțimi de neatins. Poezia erotică este refăcută ironic și parodic și în literatura contemporană: "luna se rostogolea pe cer, ah!/ nourii treceau încet peste ea, încet/ curul tău se mișca de la/ o margine la alta/ a patului// (...) curul tău se rostogolea pe cer/ nourii treceau peste el, încet/ luna se mișca de la/ o margine la alta/ a patului" (Poem de dragoste
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Poezia erotică este refăcută ironic și parodic și în literatura contemporană: "luna se rostogolea pe cer, ah!/ nourii treceau încet peste ea, încet/ curul tău se mișca de la/ o margine la alta/ a patului// (...) curul tău se rostogolea pe cer/ nourii treceau peste el, încet/ luna se mișca de la/ o margine la alta/ a patului" (Poem de dragoste, Iulian Fruntașu). Se realizează aici o proiectare a sexualității la nivel cosmic, dragostea angelică este înlocuită cu prezentarea unei scene erotice. Aluzia parodică
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
umane. „Dorințele nemărginite”, marile planuri egoiste sînt subminate de nimicnicie. E un contrast la care nu se poate cugeta decît cu sarcasm. Așa procedează Dan din „Sărmanul Dionis”. La începutul călătoriei sale spre lună, el se oprește „pe coastele unui nour” pentru a mai contempla o dată pămîntul: „Luă cartea lui Zoroastru, deschise una din file și începu a citi județul pămîntului, și fiecare literă era un an, fiecare șir un secol de adevăr. Era ceva înfricoșat cîte crime au putut să
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Și-n jur era așa răscoală...” Iritant, zguduitor din cînd în cînd („Și-n lungi, satanice ecouri”), cîntecul adăuga tristețe la tristețea celor deja triști: „Barbar, cînta femeia-aceea.../ Și noi eram o ceată tristă -/ Prin fumul de țigări, ca-n nouri,/ Gîndeam la lumi ce nu există...” Era deci un cîntec insinuant, care pînă la urmă copleșește: „Și nici nu ne-am mai dus acasă,/ Și-am plîns cu frunțile pe masă”. Rămînerea echivalează cu o alegere, determinată de faptul că
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
lointaine»”8). Rochiile „princesse” erau de muselină albă și se distingeau prin forma lor (strîmte în talie, involte în partea de jos). O ultimă observație: cuvîntul „prințesă” lipsește din Dicționarul lui Șăineanu! Enigme în „Amurg” (Pe seară, la geamuri, un nour violet și de aramă), versul al doilea e: „Pe drum, 1-aceeași oră, se tîrîie un lanț de fier” 1). La ce s-o fi referind poetul? „Amurg” a fost scris în 1918, în timpul ocupației Bucureștilor de către germani, dar nu e
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]