1,735 matches
-
un pom falnic, un măr, să spunem un Jonathan. Ignor cu ce se Îndeletnicea acel personaj biblic, Însă eu făceam niște fructe tare bune. Dar, Într’o zi, am simțit ceva ascuțit prin - cum să spun? - rărunchi. Devenisem doar o nuia, deși aceea Își dorise ca la anul să facă alte câteva mere. Nici asta n’am rămas, ci - iarăși ceva ascuțit - un mugure băgat sub „pielea“ cuiva. M’am luptat o vară, Întâi cu moartea, apoi cu acela, până ce am
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
dorise ca la anul să facă alte câteva mere. Nici asta n’am rămas, ci - iarăși ceva ascuțit - un mugure băgat sub „pielea“ cuiva. M’am luptat o vară, Întâi cu moartea, apoi cu acela, până ce am ajuns din nou nuia, de astă dată cu rădăcini, chit că erau de Împrumut... Credeam că, În sfârșit, va fi bine. Dar, În anul ce-a venit, a Început „educația“. Auzeam pe unii care spuneau că’s un pom de soi, dar „brânză bună
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
târg de cumpăratu’ Și mulți bani am număratu’. Pe pociumpu’ iscălii, La razele lunii. La trei raze de la lună, La două de la lumină. Ceață, ceață, negureață, Ia-te mai de dimineață De pe parii gardului, De pe fața badiului. De pe parii de nuiele, De pe fața mândrii mele. Scoală, scoală măi bădiță Că-i soarele în portiță. Scoală, scoală, bădișor, Că-i soarele-n prânzișor. Scoală și-ți cată de drum Că-i soarele-n prânzu-ăl bun. Scoală și-ți cată de cale, Că
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
ars ! Cântec De-am avut de n-am avut, Am trăit cum am putut, la nimenea n-am cerut. C-am avut o cărărușă, până la mândra la ușă, Dușmanii m-au oblicit, cărărușa-or îngrădit. Tot cu pari și cu nuiele Și cu multe vorbe rele. Dar Dumnezeu mare Sfânt, O trimis ploaie și vânt. Cărărușa-o dezgrădit, Eu cu mândra m-am iubit. Bocet după mamă Dragă măiculița mea, dragă dacă aș putea în chimniță te-aș băga. Și te
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
cutie cărigă roată cărare drum de picior, potecă căroaie căruț cu două roate tras de om cărăbănit dus căscat nesimțit, nepăsător cătrăniță chibrituri cârpuță batistă cefăi(a) a clefăi, a mînca cu zgomot celar cămară, casă dosnică chelteu coș de nuiele fără toartă cheptar vestă din piele de oaie, miel chimodie de râsul lumii chindeu ștergar cioaclă sanie cu care se trag lemnele de pe coastă în vreme de vară cioareci pantalon bărbătesc din lână piuată cioci ciorapi ciorecei ciorapi din pănură
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
nu-i) (nu-i) întreg la minte ciucă ordin către un copil să stea locului coastăn bufet cobghile picioroange, încălțări prea mari, lemne încrucișate pe care se pune plugul ca să fie transportat târâș cohâcăi(a) a tuși colibă adăpost de nuiele cop unitate de măsură mai mare de 1 litru coprine narcise cosoi nojiță, curelușă cu care se leagă opincuile pe picior cotârlăit căutat prin buzunare cotorosât certat coveartă plic pentru scrisori crampăn târnăcop cremene piatră dură care scoate scântei prin
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
gustare foale burtă, abdomen furcitură grămadă mare de fân, de paie fusoi fasole G gabete gadine, galițe, păsări de curte găbăneață magazie mică pentru unelte, pentru lemne, etc. gătej lemn scurt, lemn pentru ațâțat focul gâmboț de dimensiuni reduse gânj nuiele împletite cu care se leagă doi pari la un loc gârligiu locul prin care se coboară pe trepte în pivniță ghelău rindea ghigan energic, vânjos, plin de viață glajă sticlă globin cremă de ghete glodare fructe H haramină femeie voluminoasă
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
ladamesesertar laghiță bancă mai lungă laibăr vestă lămpaș felinar liuri must din dreve, vin de-al doilea M marșină de săpat prășitoare mațe intestine măieț băț mai voluminos la unul din capete mălin liliac (arbustul) măturoi mătură cu coadă, din nuiele merinde mâncare miezuină graniță, hotar, răzor minteni imediat mânios supărat moș bunic muiere femeie, nevastă mutăr piuliță N nădragi pantaloni, cioareci năpădai arțăgos nătântoc nătâng, prostănac, sărăntoc năzdrumen sfătos nechimuluit neasemuit nemțească ceva mai puțin decît un car de fîn
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
cancelarie și un dormitor pentru băieți, care avea și ea o cuvenită fântână în preajmă. În spatele casei, mai aproape sau mai departe, erau coșere cu porumb, cotețe pentru găini, staule și grajduri pentru vite și porci, iar gardurile parte din nuiele împletite, parte din scânduri bătute, ca la munte, de-a lungul. Desigur, Eminoviceștii se detașau de ceea ce se numește îndeobște o gospodărie țărănească prin atitudine, prin mărimea locuinței și chiar prin faptul că părinții și fetele dormeau în casa mare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
era numai "casa din deal". Locuințele țăranilor de atunci se făceau din vălătuci, din stuf și lut. Prispa toată din lut. Odăile rămâneau joase, mărunte, fără cerdac, de jur împrejur despărțite de grădină sau de vecinătăți cu garduri împletite din nuiele de salcie, mai rar cu șipci sau cu sârmă, alte dăți nici cu atât. Ai casei, cu bătrâni, cu tineri la un loc, se odihneau în aceeași încăpere. Iarna, spun bătrânii, aduceau și vițelul în casă "să nu dejere". Drept
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
cu pește; împrejurul curții sunt cinci case pentru servitori acoperite cu stuh, având fiecare casă câte 10 prăjini de pământ; la câmp se află un iaz mare cu pește; pe locul numit Sicna se află o pereche coșere noi de nuiele în lungime aproximativ de 19 1/2 stânjeni sub un acoperământ de stuh cu standola prin mijloc; tot acolo se află o altă păreche de coșere vechi tot de nuieli sub un acoperământ de stuh cu standola prin mijloc, având
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
căldură Intri-n pădure la răcoare, Stai la tulpină, jos, sub arbor Și vezi un iepure țâșnind Și te întrebi, cum a trăit Aicea, singur în pădure, Și, el să plece, nu se-ndură. Și din pădure strângi tu vreascuri, Nuielele ce cad uscate, Le strângi, și tu le faci un braț; Le duci acasă și faci foc, Copiii se strâng și fac joc În casă nu intră de loc, Se strâng totuși pe lângă foc Și se-ncălzesc și râd și
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
erau mai aspre ca niciodată. Frământările văzduhului, zi și noapte, cu vijelii de iarnă izbucnite pe neașteptate, se lăsau din înălțimi ca un prăpăd. Viforul lovea cu dușmănie, parcă, în uși, în ferestre, în pereți, îndoind copacii ca pe niște nuiele. În iarna aceea, cu geruri năpraznice, încă de la Sf. Nicolae, zăpada începu să cadă aproape fără întrerupere. Chiar din primele zile ale anului, începuse viscolul. Crivățul gemea, șuiera, răscolea și învolbura zăpada în troiene până în streșini. Și, tot așa a
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
textile, piele, plastic, ceramică, aluminiu, cupru, sârmă, cauciuc, sticla, fibră de sticlă 14. Confecționare flori artificiale și aranjamente florale din flori artificiale 15. Confecționare și/sau reparații obiecte de uz casnic 16. Confecționare și/sau comercializare obiecte din hârtie, papura, nuiele, trestie, paie, iasca, foi de porumb, ceară, os, sfoară 17. Confecționare și/sau comercializare garnituri pentru etanșare 18. Confecționare și/sau comercializare obiecte metalice și de mecanică fină 19. Confecționare și/sau comercializare obiecte din beton, marmură, piatra, precum și teracota
ORDIN nr. 1.192 din 8 octombrie 1999 privind aprobarea nomenclatorului activităţilor independente pentru care venitul net se poate determina pe baza normelor de venit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125904_a_127233]
-
Bizanț...” (după Gh. Sarău- Rromii, India și limba rromani1998- poveste culeasă de la rromul-coșnițar, Ali Ceaușev, dintr-un orășel din Bulgaria) Dicționar. Termeni noi explicați: padișah= Împărat al statelor orientale; vilaiet= diviziune administrativă În Imperiul Otoman; coșnițar= Împletitor de coșuri din nuiele sau papură. 2.Scurt istoric al rromilor din România. În Muntenia rromii sunt pentru prima dată atestați În spațiul românesc, respectiv Întrun document domnesc din anul 1385, fiind pomeniți ca robi pe moșia Mănăstirii Vodița situată În zona Severinului. Robii
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
care plăteau dări În aur. Aceștia și-au pierdut limba maternă și cultura tradițională. Acum ei sunt profund influențați de cultura românească și se ocupă În marea lor majoritate cu prelucrarea lemnului, confecționând linguri, fuse, furci, albii, mobilier, Împletituri din nuiele; - lăeși / lăeți- erau cei mai iscusiți fierari din perioada medievală, care erau chemați de domnitori și boieri pentru a făuri unelte și arme (figura nr. 4); - gabori - rromi maghiarizați așezați mai ales În Transilvania și Banat, care tradițional se ocupă
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
ales sub comuniști, Îndeletnicirile lor tradiționale s-au estompat până la dispariție și au ales alte meserii cu ajutorul cărora să supraviețuiască. Fiind puternic influențați de cultura românească ei se ocupă cu prelucrarea lemnului confecționând: linguri, fuse, furci, albii, mobilier, Împletituri din nuiele. În cadrul prelucrării lemnului rudarii au dezvoltat o serie de specializări/meserii derivate: - rudăritul propriu-zis sau butnarii, care fac obiecte casnice din lemn (blide, căni, donițe, maiuri de bătut rufe etc.) și covătarii / albierii care realizează: albii de rufe, căpistere (vase
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
fâșii, uscarea lemnelor În uscătoare, cioplirea cu barda, strunjirea cu gruica la strungul cu sfoară. - lădăritul - lădarii, specializați În mobilier (mese, scaune, dulapuri, lăzi de zestre, lăcrițe și tronuri); - co(r)fari, care Împletesc co(r)fe sau coșuri din nuiele de alun, de răchită sau de salcie. Cofarii Înainte de a Începe Împletitul propriu-zis, călesc la foc lemnul de alun, apoi Îl taie În fâșii groase cu cuțitul-șine. Rudarii lucrează și furci de tors simple sau cu forme simbolice (cu aripi
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
motive tradiționale sculptate de rromii rudari (figura nr. 40). Meseria de Împletitor se suprapune, deseori, cu Îndeletniciri precum rogojinar, măturar sau răchitar. Toate acestea, Însă, sunt subgrupuri distincte ale meseriei de rudar. Împletitorii sau corfarii prelucrează trestia, papura, răchita sau nuielele și confecționează o paletă largă de produse, de la mobilier de grădină, până la coșuri, recipiente sau decorații de grădină. Coșurile pentru legume și fructe sunt produse meșteșugărești ale rromilor Împletitori / rudari, care manufacturează astfel de produse În mod tradițional. Coșul cu
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
largă de produse, de la mobilier de grădină, până la coșuri, recipiente sau decorații de grădină. Coșurile pentru legume și fructe sunt produse meșteșugărești ale rromilor Împletitori / rudari, care manufacturează astfel de produse În mod tradițional. Coșul cu toartă este realizat din nuiele de răchită și, pe lângă utilitatea evidentă, acesta poate avea și un rol decorativ (figura nr. 41). REȚINEȚI ! Prelucrarea lemnului - Rudăritul : butnarii și albierii / covătarii; - Lingurăritul;Fusăritul; - Lădăritul; - Corfăritul; Verificați cunoștințele ! 1. Care sunt meseriile legate de prelucrarea lemnului precticate de
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
și alte detalii au oferit specialiștilor datele necesare reconstituirii cu destulă exactitate a unor asemenea case care, după dimensiunile lor obișnuite de circa 2,50 x 3m, erau destul de modeste nepresupunând eforturi deosebite pentru alcătuirea lor. Pereții erau construiți din nuiele înpletite, lipite cu lut iar acoperișul, într-o singură pantă era sprijinit pe stâlpi laterali sau centrali. Intrarea în aceste case se făcea printr-un gârlici săpat în pantă sau în trepte, uneori folosindu-se pietre plate pentru sprijin și
Prelegeri academice by DAN GH. TEODOR () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92375]
-
ceilalți specialiști, englezul William Ellis consideră migrația lor de pe țărmurile sud-americane190. Deși cultura materială a aborigenilor era, În general, aceeași pe tot continentul, există și unele diferențe: triburile din estul și sud estul țării (yuin, kuriu ș.a.) au colibe din nuiele Împletite, poartă Îmbrăcăminte din piei de animale și podoabe; triburile din sud - narrinyeri, din est - wakka-kabi locuiesc mai ales În regiunile mărginașe ale continentului și folosesc sulițe cu aruncătoare și ambarcații din scoarță de copac; grupurile mai recente - dieri, kamilaroi
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
de activitate, următoarele subunități: ocoale silvice; secții și alte subunități pentru întreținerea și repararea drumurilor și căilor ferate forestiere; stațiuni, laboratoare și secții de cercetare și amenajare silvică; pepiniere silvice; crescătorii de vânat; păstrăvării; secții de producție pentru împletituri din nuiele de răchită și realizarea de produse ornamentale; secții de prelucrare masă lemnoasă; centre pentru recoltarea, prelucrarea și valorificarea fructelor de pădure, ciupercilor comestibile din flora spontană și plantelor medicinale; magazine proprii de prezentare și desfacere a produselor specifice fondului forestier
HOTĂRÂRE nr. 1.112 din 7 noiembrie 1996 privind reorganizarea Regiei Autonome a Pădurilor "Romsilva" - R.A. în Regia Naţională a Pădurilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116226_a_117555]
-
se va efectua potrivit prevederilor din normele stabilite de Ministerul Transporturilor și Ministerul Comunicațiilor. Articolul 4 Documentele prevăzute la art. 3 vor servi, de asemenea, si la însoțirea transportului produselor accesorii ale pădurii, cum șunt rășina, coaja, liberul de tei, cetina, nuielele de rachița, fructele de pădure, ciupercile comestibile și altele de acest fel, precum și al exemplarelor de rășinoase și foioase care se valorifica, după caz, ca pomi pentru sărbătorile Crăciunului sau pentru spații verzi. Recoltarea acestor produse se va face, potrivit
HOTĂRÎREA Nr. 379 din 30 iulie 1993 pentru aprobarea şi punerea în aplicare a Instrucţiunilor privind circulaţia materialelor lemnoase şi a altor produse ale pădurii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109554_a_110883]
-
distribuie sarmalele pelerine nu pentru pelerini, ci mai degrabă pentru mass-media și ochiul camerelor de filmat. Aici la Suceava, paharele, caserolele de plastic, șervețelele folosite sunt abandonate cam peste tot. Din vreme în vreme, niște persoane cu coșuri mari de nuiele în brațe (voluntari ?) trec și le adună pentru a le stoca în tomberoane mari de gunoi. Uneori chiar și pelerinii prezenți în curte făceau acest gest, ceea ce furniza adunării un aer plăcut de „serbare câmpenească”. Primarul Sucevei, Ion Lungu, unul
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]