646,935 matches
-
Cristian Măgura Ștefan Borbely își închipuie că „cititorului de bună-credință”, oarecum excedat de numărul exegezelor rezervate literaturii fantastice a lui Mircea Eliade „domeniu în care - după toate aparențele, cel puțin - toate lucrurile esențiale și de bun simț au fost deja spuse”, nu i-ar fi prea clară motivația ce a stat la baza eseului
Dincolo de evidențe by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/13210_a_14535]
-
despre antologiile dedicate poeților români, dicționarelor și istoriilor literare, apoi cronicile la cărțile prietenilor (în general, congeneri) și evocările consacrate unora dintre personajele proeminente ale istoriei literare, pe care, grație vîrstei și mediului de formare le-a cunoscut. Judecînd după numărul antologiilor inventariate aici de Barbu Cioculescu n-am putea crede că literatura română mai suferă, cum se zicea la început de ’90, de lipsa instrumentelor de lucru, cel puțin în privința poeziei, antologatorii și-au făcut datoria, ba mai mult, avem
Atingeri cu floreta by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/13209_a_14534]
-
de export-import cultural. Certamente, nu e simplu de realizat o selecție din jazzul românesc, pe măsura unui public răsfățat non-stop cu delicii de pe tot globul. De altfel, în serile premergătoare acestui adevărat festival românesc, pe scena P&B evoluase orchestra numărul unu a momentului, Vienna Art Orchestra, condusă de Mathias Rüegg, cu un program intitulat All that Strauss - adică, un fel de variantă-jazz a tradiționalelor concerte de Anul Nou ale Filarmonicii vieneze. Dificila misiune de a-i familiariza pe vienezi cu
Întâia „Săptămână a Jazz-ului românesc” peste fruntarii by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/13198_a_14523]
-
a contribuit, totodată, la realizarea Antologiei de poezie românească, publicată un deceniu mai târziu de Danuta Bienkowska și Irena Harasimowicz tot la PIW. Asumându-și statutul de liber profesionist în anii ’80, Ireneusz Kania, ca renumit orientalist (cunoaște un mare număr de limbi din acest spațiu), își va consacra activitatea transpunerii în limba polonă a creației lui Mircea Eliade, din care, cu excepția Tratatului de istorie a religiilor, care apăruse deja în polonă încă din 1966, va traduce în ordine, printre altele
Ireneusz Kania: “Cultura română - pasiunea mea” by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/13200_a_14525]
-
golindu-le de conținut: consulatul, de pildă, din cea mai importantă magistratură executivă a devenit un simplu titlu onorific: și, pentru a da satisfacție la cât mai mulți din partizanii săi, Caesar a creat consuli suffecți, adică supleanți, al căror număr era nelimitat. El însuși și-a spus dictator. Trebuie însă amintit că în Roma republicană dictatura era o magistratură extraordinară, dar constituțională. În situații de criză gravă Senatul alegea un dictator care era înzestrat cu puteri depline pentru rezolvarea ei
Asasinarea lui Iulius Caesar by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13182_a_14507]
-
Cronicar Tudor Țopa în Ziua literară În primul număr pe 2004 din Ziua Literar|, excelente interviuri ale dnei Iolanda Malamen continuă cu acela acordat de dl Tudor Țopa. Puțin cunoscut, din păcate, ca prozator, Tudor Țopa a fost afiliat oarecum abuziv de critici „Școlii de la Tîrgoviște”. După propria mărturisire
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13203_a_14528]
-
la București în 1951. Ar fi bine dacă dna Malamen ar adăuga înterviurilor scurte note bio-bibliografice. Pentru un scriitor extraordinar cum este Tudor Țopa, ar fi o mică reclamă necesară. Trebuie să începem să ne cunoaștem valorile adevărate. * În Ramuri, numărul ultim din 2003, o polemică spumoasă: Alexandru George versus Daniel Cristea-Enache, cîteva surpinzătoare pagini de jurnal intim semnate de dl G. Dimisianu, un mic articol, simpatetic, dar obiectiv, al dlui Cristea-Enache despre Valeriu Cristea și o cam școlărească evocare a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13203_a_14528]
-
Daniel Cristea-Enache, cîteva surpinzătoare pagini de jurnal intim semnate de dl G. Dimisianu, un mic articol, simpatetic, dar obiectiv, al dlui Cristea-Enache despre Valeriu Cristea și o cam școlărească evocare a lui Al. Piru datorată dlui Marin Iancu. * Zguduitoare lectura numărului 3-4/2003 al revistei Memoria, la fel ca a tuturor numerelor (45) de pînă azi! Ar trebui creată obligația abonării instituțiilor de învățămînt la această publicație consacrată închisorilor românești din timpul regimului comunist, spre aducere aminte a atrocităților cărora generațiile
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13203_a_14528]
-
G. Dimisianu, un mic articol, simpatetic, dar obiectiv, al dlui Cristea-Enache despre Valeriu Cristea și o cam școlărească evocare a lui Al. Piru datorată dlui Marin Iancu. * Zguduitoare lectura numărului 3-4/2003 al revistei Memoria, la fel ca a tuturor numerelor (45) de pînă azi! Ar trebui creată obligația abonării instituțiilor de învățămînt la această publicație consacrată închisorilor românești din timpul regimului comunist, spre aducere aminte a atrocităților cărora generațiile dinaintea noastră le-au căzut victimă. Nu se poate spicui dintr-
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13203_a_14528]
-
redau mai jos cîteva rînduri din Cuvîntul Înainte al culegerii de memorii intitulată Tatăl Fantomă (Crane Hill, 2001): În noiembrie 1993 am călătorit la Viena unde cu ajutorul prietenului meu Daniel Schmid am descoperit adresa unde tatăl meu locuise în copilărie: numărul cinci pe Zirkusgasse, în cartierul Leopoldstadt. Descoperirea fusese făcută în arhivele anului 1917, adică anul dinaintea plecării familiei tatălui meu către Statele Unite, cînd el avea opt ani. Documentele arătau că familia sosise în Viena călătorind dinspre Bucovina, o regiune misterioasă
În căutarea tatălui pierdut by Lucian Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/13223_a_14548]
-
policentrică. Dar, SUA nu au nici forța militară, nici forța economică, nici strategia cea mai adecvată pentru a controla lumea. Militar, America trebuie să se rezume la specularea avansului tehnologic, absolut incontestabil și la menținerea unor baze terestre cu un număr limitat de soldați. Imperiul Romei, pe care pare a-l copia, stabilea în teritoriile cucerite mase mari de soldați care impuneau pax romana nu doar prin forța armelor, ci și prin construcția unei infrastructuri care să facă posibilă exploatarea eficientă
Început de partidă by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/13226_a_14551]
-
Rodica Zafiu Producerea unui mare număr de locuțiuni și expresii pe baza cîtorva verbe fundamentale - a face, a da, a lua, a pune, a ține etc. - e un fenomen comun multor limbi. Interesante sînt diferențele de inventar, verbele preferate de diverse limbi nefiind întotdeauna aceeași. Tiparul
„A da click” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13218_a_14543]
-
o numește Daskalopoulos, continuă să rămînă pînă astăzi cea a traducerilor operei kavafice în limbi străine, ca și ecoul internațional, fără precedent pentru un alt poet grec. Uriașul material bibliografic (în total, 7 147 voci, numerotate, dar, împreună cu subvocile nenumerotate, numărul total al vocilor depășește 12 000) este structurat în patru mari secțiuni: (A). Opera lui Kavafis (ediții de sine stătătoare și publicări izolate, de orice fel, ale operelor lui - poeme, texte în proză, scrisori, însemnări), în ordine strict cronologică, fără
Aniversare Kavafis by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/13249_a_14574]
-
140 de volume. Deși n-a apucat să vadă în timpul vieții nici o ediție a poemelor sale în vreo limbă străină, așa cum n-a apucat să-și vadă nici opera tipărită în volum, există, încă de la începutul secolului 20, un important număr de tălmăciri ale poemelor sale care se înmulțesc după 1920 și apar în publicații din afara Egiptului. Bibliografia reflectă totodată și ecoul de care opera Alexandrinului s-a bucurat pe meleaguri românești, de la primele poeme traduse în 1939 de Ștefan Bezdechi
Aniversare Kavafis by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/13249_a_14574]
-
din epoca absolutismului (Studiul în limba română a apărut recent în volumul Un destin și o viață. Omagiu profesorului Radu Ciuceanu, Institutul național pentru studiul totalitarismului). Dacă fac totalul a ceea ce am scris, ținînd cont și de recenzii, ajung la numărul 100. - De mare importanță a fost pentru noi studiul acesta despre receptarea lui Eminescu în R.S.S. Moldovenească. Era un teren absolut necunoscut. Intelectualii, literații români din Basarabia nu aveau voie să scrie despre acest subiect, cei din România nu cunoșteau
KLAUS HEITMANN: “Am început să învăț limba română din curiozitate...” by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/13219_a_14544]
-
simțiri atît de reticente cu lumea precum cea a acestei poete. Indiscutabil totuși, cei doi parteneri de dialog împărtășesc aceleași poziții și aproape mereu văd lumea din același punct: îi resping cu egală virulență pe „detractorii” lui Eminescu (din celebrul număr al Dilemei) și climatul „(sub)cultural” actual, lipsit de adevăratele valori, cred în autonomia esteticului și-n kantiana lege morală din fiecare. Credința în principiul moral e ceea ce o animă de altminteri permanent pe Ileana Mălăncioiu, în numele căruia condamnă și vituperează
Cerul înstelat deasupra mea... by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13234_a_14559]
-
luate cum grano salis, sînt dintre cele mai interesante din unghiul istoriei literare: pe de o parte formarea ei ca poetă, prieteniile și inamicițiile, contextele sociale și literare ale debutului ca poetă, bătăliile cu cenzura anilor ’80 (episodul interzicerii unui număr din Viața românească), descoperirea prozelor inedite ale lui Alexandu Vona, atașamentul din totdeauna față de poezia lui Bacovia (ale cărei urme se văd într-unele poezii). Sînt în Recursul la memorie rînduri dure, neiertătoare despre Caraion, dar și despre Marie-France Ionesco
Cerul înstelat deasupra mea... by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13234_a_14559]
-
de la o vîrstă încolo, greu de învățat, Cronicarul îl mai invită o dată pe autorul lui Fric să-și scrie romanele pînă la capăt, fiindcă ele nu-i cer decît talent, din care dl. Șt. A. are cu prisosință. * În același număr 50 din 2003, dl. E. Istodor are și el ceva de împărțit cu dl. Manolescu. I-a cerut o opinie la telefon, pe care dl. Manolescu i-a furnizat-o amical, dar a uitat să-i ceară și încuviințarea de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13252_a_14577]
-
de Nazaria Buga și într-un fel ia apărarea unei imposturi: traducerea de către dna Viorica Enăchiuc a Codexului Rohonczi. Scris pretențios, articolul nu omite obiecțiile ridicate de specialiști, dar înclină să vadă în traducere un monument cultural. * În ultimele două numere din 2003 ale Magazinului istoric, un „document” senzațional: interviul acordat dnei Lavinia Betea de către dna Mândra Gheorghiu, fiica Licăi Gheorghiu și nepoata lui Gh. Gheorghiu-Dej. Portretul celebrei, cîndva, actrițe (nu prin talent) este, sub condeiul fiicei, excepțional. Ca și evocarea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13252_a_14577]
-
în anii ’50 doar prin romanul „realist socialist” Oțel și pâine. Cum se știe, Ion Călugăru fusese redactor la ziarul Cuvântul, alături de Mircea Eliade și Mihail Sebastian. El notează că scrie zilnic, publicând chiar două și trei articole într-un număr. Trăia în mijlocul unei redacții de mare efervescență intelectuală, patronată firește de Nae Ionescu, cel ce avea meritul de a fi creat o echipă, și să adăugăm, nu oarecare. Ion Călugăru ia masa deseori cu directorul, dar suspicios din fire, crede
Un istoric literar de vocație by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13238_a_14563]
-
balanța în direcția pe care am crezut-o cea mai bună. Îl așteptăm pe președintele Traian Băsescu în vizită la Montréal, așa cum ne-a promis public cu doi ani în urmă. Dar oare ce surprize ne va aduce anul cu număr atât de rotund - 2010? Ne va mai răbda Universul? Nu se vor mai produce catastrofe majore? Numai Dumnezeu știe ce va fi - noi nu putem face altceva decât să ne rugăm să fie bine. Asociația Canadiana a Scriitorilor Români a
Cuvânt către cititori. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/80_a_140]
-
a întărit mai mult decât în anii precedenți. Încercările anumitor indivizi de a ne dezbina și a ne slabi puterile au eșuat. În anul 2009, am primit în Asociație 4 noi membri (cetățeni canadieni sau rezidenți canadieni de origine română), numărul membrilor simpatizanți și colaboratori din toată lumea a ajuns la 52 și crește rapid, avem 8 distinși membri onorifici - ce se putea face mai mult? Am susținut activități importante și interesante - comemorări de suflet - Aurel Manolescu și Grigore Vieru; am participat
Cuvânt către cititori. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/80_a_140]
-
mândrie și cărți ale Hertei Müller, pe care o invităm cu drag la Salonul de Cartea de la Montréal, ediția 33. Cenaclul Eminescu, condus de scriitoarea Livia Nemțeanu a funcționat bine - noi talente și-au prezentat poeziile și lucrările. Cu acest număr, revista „Destine Literare” a ajuns la numărul 8. Numărul paginilor anumitor numere ale revistei au ajuns chiar la 148 (!), cu multe materiale inedite și de calitate. Le mulțumim pe această cale tuturor colaboratorilor noștri din USA, Canada, România, Israel, Franța
Cuvânt către cititori. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/80_a_140]
-
care o invităm cu drag la Salonul de Cartea de la Montréal, ediția 33. Cenaclul Eminescu, condus de scriitoarea Livia Nemțeanu a funcționat bine - noi talente și-au prezentat poeziile și lucrările. Cu acest număr, revista „Destine Literare” a ajuns la numărul 8. Numărul paginilor anumitor numere ale revistei au ajuns chiar la 148 (!), cu multe materiale inedite și de calitate. Le mulțumim pe această cale tuturor colaboratorilor noștri din USA, Canada, România, Israel, Franța, Germania, China, Japonia, Coreea, Hong Kong, Australia etc.
Cuvânt către cititori. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/80_a_140]
-
invităm cu drag la Salonul de Cartea de la Montréal, ediția 33. Cenaclul Eminescu, condus de scriitoarea Livia Nemțeanu a funcționat bine - noi talente și-au prezentat poeziile și lucrările. Cu acest număr, revista „Destine Literare” a ajuns la numărul 8. Numărul paginilor anumitor numere ale revistei au ajuns chiar la 148 (!), cu multe materiale inedite și de calitate. Le mulțumim pe această cale tuturor colaboratorilor noștri din USA, Canada, România, Israel, Franța, Germania, China, Japonia, Coreea, Hong Kong, Australia etc. 2010 este
Cuvânt către cititori. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/80_a_140]