578,082 matches
-
ușor și repede stupii cu picturile sale, sau de a înhăța roiul de albine. Pe arșiță, în vremea postului de vară, avea de mers douăzeci de kilometri pînă la rîu după pește, tocmai în Herțegovina, îl trimiteau pe Leandru care numai el izbutea să prindă pește momit cu urzică și să-l aducă înapoi pînă să se împută. Mai tîrziu, într-unul din drumurile sale, văzu și ținu minte pe veci cum în memoria despotului Djurdje Brankovic pîinea se frămînta cu
Milorad Pavic - Partea lăuntrică a vîntului by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14635_a_15960]
-
-său care lua o lingură cu boabe, în vreme ce el, Leandru, apuca să mănînce trei. În familia lui, numărul total de linguri cu boabe era dinainte stabilit pe fiecare cap și nimeni din ei nu întrecuse măsura drămuită la o porție; numai Leandru mînca aceeași cantitate de trei ori mai repede decît ceilalți. Încet-încet el desluși și printre animale pe unele care mănîncă mai repede ori mai încet, se mișcă mai repede sau mai încet și începu treptat să întrevadă în jurul său
Milorad Pavic - Partea lăuntrică a vîntului by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14635_a_15960]
-
cumva să ostenească ori să dea de greu, cu căsăpitul fiind cealaltă. În van gîndea Leandru că diavolul nu poate ucide, că viața o ia doar Dumnezeu, tot se temea; de teamă ochii îi țopăiau pe obraji și pe chip numai gîndindu-se la spadasini. Frica asta îi fu întărită de un ghicitor. Care trăia într-o cisternă de apă numai găuri, spăla picioare în ciorapi iar singurătatea i se terciuise ca o brînză. Lui Leandru i s-a spus: - Dacă îi
Milorad Pavic - Partea lăuntrică a vîntului by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14635_a_15960]
-
poate ucide, că viața o ia doar Dumnezeu, tot se temea; de teamă ochii îi țopăiau pe obraji și pe chip numai gîndindu-se la spadasini. Frica asta îi fu întărită de un ghicitor. Care trăia într-o cisternă de apă numai găuri, spăla picioare în ciorapi iar singurătatea i se terciuise ca o brînză. Lui Leandru i s-a spus: - Dacă îi dai o pará, o să te bărbierească, dacă îi dai două, o să-ți ghicească în timp ce te bărbierește. Dar, ai grijă
Milorad Pavic - Partea lăuntrică a vîntului by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14635_a_15960]
-
o să te bărbierească, dacă îi dai două, o să-ți ghicească în timp ce te bărbierește. Dar, ai grijă, ghicește mai bine decît bărbierește. Leandru se așeză pe piatra de lîngă cisternă și îi dădu două parale. Ghicitorul zîmbi și se văzu cum numai zîmbetul nu-i îmbătrînise. Îi zise lui Leandru să caște gura, îi scuipă pe neașteptate în gură, după care și-o căscă el. Cînd Leandru îi întoarse scuipatul ghicitorului, acesta scuipă fiecare obraz al lui Leandru, întinse scuipatul și începu
Milorad Pavic - Partea lăuntrică a vîntului by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14635_a_15960]
-
ce-o să se întîmple mîine ori într-un an, de care oricine are trebuință precum chelul de tichie și nici nu se întreabă pentru o asemenea treabă cît costă, că dai și ce n-ai, ca pentru aripi de purcel. Numai să nu care cumva să crezi că ăștia doi proroci cu prorocirile lor n-or avea ceva legături între ei ori că s-ar încontra. De fapt, este doar o singură prorocire și se poate asemui cu vîntul care are
Milorad Pavic - Partea lăuntrică a vîntului by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14635_a_15960]
-
O asemenea delimitare a razei de acțiune a termenului ar orienta cititorul nespecialist și ar oferi precizie descrierilor operate prin intermediul conceptului însuși. Din păcate, Mircea Muthu procedează în acest volum la circumscrieri parțiale, în cazul balcanismului în literatură este discutată numai perioada contemporană (dar fără precizări privind modificările survenite în decursul celor peste 50 de ani de literatură contemporană, pe care o astfel de limitare le cer). Caracteristicile specific balcanice în literatura română contemporană ar ține, în primul rînd, de tensiunea
Perspectiva sud-estică by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14669_a_15994]
-
ediția de la ALL citează mîndru și copios) e, în fapt, cea de pe urmă tresărire de ludic a celor trei autori, un încîntător și senzațional fals. Senzaționalul e chiar cuvîntul cheie pentru Femeia în roșu, un roman care-și cuprinde nu numai propriul mecanism de alcătuire, ci și propria critică, sau, mai curînd, un alambicat sistem de apărare față de traficanții frontierelor critice: dacă ceea ce fac cei trei este o anchetă pe urmele altei anchete (asupra morții banditului John Dillinger, în a cărui
Autopsie (Trafic de critică) by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14001_a_15326]
-
fi, în realitate, descrierea mecanismului de alcătuire a romanului - descompunerea cu precizie chirurgicală a "corpului", a poveștii arhicunoscute (deci perfect necunoscute) a Anei Cumpănaș (Sage, adică Suciu), studiul la microscop al organelor și recompunerea întru expunere publică a zisului corp. Numai că " Funcționalitatea tăieturii e diferită (...) la un măcelar și la un bun autopsier. Într-un fel tai cînd vrei să cunoști adevărul, și altfel cînd trebuie să le dai oamenilor de mîncare." (p. 199), spune Tit Liviu (interesantă aplicație a
Autopsie (Trafic de critică) by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14001_a_15326]
-
identificarea în clar a vocii auctoriale: totuși, dintre cei trei, care ce scrie? E unul din misterele rămase nerezolvate din Femeia în roșu, deși crimă perfectă nu există, iar amprente textuale probabil că sînt, dacă e să ne uităm și numai la micile "ghionturi" cu "tratamentul fabulator" și "tratamentul halucinatoriu" (Mircea Nedelciu, Tratament fabulatoriu) presărate pe-alocuri, și autoironia babețiană a "personajului A.". Singura problemă cu amprentele e că, deși crezute infailibile, printr-o operație chirurgicală de transfer între trei persoane
Autopsie (Trafic de critică) by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14001_a_15326]
-
se oprește niciodată la concluzii ("Profesorul va asculta cu atenție descrierile. Va citi încă o dată concluziunile cu vădită nemulțumire profesională." - p. 437), pentru că ceea ce caută el e adevărul. Chiar cei trei "infractori" pornesc în aventura lor textuală urmărind acest adevăr. Numai că el nu există, sau există cîte unul pentru fiecare dintre nivelurile de sens (de la cinstita literatură senzațională la parodia perfectă), căci nu degeaba stă la loc de cinste în bibliografie Numele trandafirului. Stindard de cititor: "La început se deschid
Autopsie (Trafic de critică) by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14001_a_15326]
-
genuri, cu precădere exploziva, exuberanta și de atunci mereu în vogă proză detectivistică. Din tot acest amalgam care este pulp fiction-ul, Florin Lăzărescu exact asta alege - amalgamul, fragmentarul, plus, mai ales, tăietura cinematografică á la Tarantino. Naratorul lui e, nu numai în povestirea Pulp Fiction, un voyeur-ist cu camera de filmat pe umăr, de preferință invizibil, dar și întrupat și intextualizat în autorul-narator-martor, care-și ia drept complice inocentul cititor. Nu originalitatea abodării trebuie căutată aici (deși, sau pentru că, scriitorul stăpînește
Autopsie (Trafic de critică) by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14001_a_15326]
-
nu atât subjugate de patima jocului, cât diabolic mânate de dorința de a-și înșela partenerii și de a-i curăța de bani). Noua versiune propusă de Nicolae Iliescu este, cum era de așteptat, mult superioară celor anterioare, dovedind nu numai o foarte bună cunoaștere a limbii în și din care traduce, dar și o măiestrie a formulării limpezi într-o limbă română cât se poate de curgătoare. Citind oricare din cele trei piese, ești furat de spumoasele dialoguri și lovituri
Revizorul revizuit... by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/13993_a_15318]
-
multe spectacole, montate în diverse teatre." S-a îndreptat atunci spre text, pe care l-a găsit foarte actual și universal, tentându-l să încerce o montare proprie, scuturată de orice influență anterioară și ținând cont de soluțiile scenice intuite numai din textul lui Gogol. Și totuși Revizorul lui Cerkasski, deși un spectacol cu găselnițe proprii, cu decoruri, costume și muzică ingenioase, nu ține cont de indicațiile lui Gogol din numeroasele texte amintite mai devreme, ci este tot o ...revizuire, o
Revizorul revizuit... by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/13993_a_15318]
-
Nici pe departe pentru că ea nu respectă întocmai indicațiile autorului, explicite sau implicite, ci pentru că spectatorul nu are sentimentul unei alte finalități a spectacolului, în afara aceleia de a amuza copios. Și, pentru a-l cita tot pe Gogol, "prost este numai atunci când, după felul în care e arătat răul, nu te poți dumiri dacă răul e chiar rău sau nu tocmai rău. Prost este numai atunci când răul e făcut atrăgător pentru spectator, când așa-i de amestecat cu binele, încât nu
Revizorul revizuit... by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/13993_a_15318]
-
în afara aceleia de a amuza copios. Și, pentru a-l cita tot pe Gogol, "prost este numai atunci când, după felul în care e arătat răul, nu te poți dumiri dacă răul e chiar rău sau nu tocmai rău. Prost este numai atunci când răul e făcut atrăgător pentru spectator, când așa-i de amestecat cu binele, încât nu mai știi partea cui s-o iei. [...]" În ultimul timp, comedia a devenit, din păcate, numai un pretext pentru râs, o simplă formă de
Revizorul revizuit... by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/13993_a_15318]
-
chiar rău sau nu tocmai rău. Prost este numai atunci când răul e făcut atrăgător pentru spectator, când așa-i de amestecat cu binele, încât nu mai știi partea cui s-o iei. [...]" În ultimul timp, comedia a devenit, din păcate, numai un pretext pentru râs, o simplă formă de divertisment, pierzându-și calitatea de structură estetică, căci, în această a doua ipostază a ei, pretinde cu necesitate drama. Iar în Revizorul, remarca dramaturgul și criticul de teatru Leonida Teodorescu 3), "drama
Revizorul revizuit... by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/13993_a_15318]
-
patimile întrupate de personajele de pe scenă, patimi care ne aparțin în egală măsură și nouă. "S-o luăm ca pe ceva care ne țintește ca și cum ar fi fost scrisă pentru noi, căci de toate vom găsi în adâncul sufletului nostru, numai să nu coborâm într-însul cu un de-alde Hlestakov, ci cu adevăratul revizor, fără putința de a fi mituit". Se vede însă că omul dintotdeauna a preferat falsul revizor în locul celui adevărat. 1) Tatiana Nicolescu, Opera lui Gogol în
Revizorul revizuit... by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/13993_a_15318]
-
care au străbătut mileniile devenind bunuri comune ale tuturor literaturilor care s-au dezvoltat din literatura greco-romană: cine n-a auzit de cântecul sirenelor, fidelitatea Penelopei, calul troian, mânia lui Ahile, profețiile Casandrei etc. Dar aceste motive le întâlnim nu numai în literatură, ci în toate artele, astfel încât Homer se află la originea întregii culturi europene. Pe urmele legendarului aed poeții greci îmbogățesc spațiul cultural dezvoltând noi motive vârsta de aur a omenirii, cutia Pandorei, muza inspiratoare care, cu timpul, se
Antichitatea greco-romană, azi by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14029_a_15354]
-
pătrund în literatură și capătă astfel dimensiuni legendare, spre pildă Socrate, Pericle, Alexandru Macedon; altele sunt pur și simplu produsul imaginației, Lizistrata, Dafnis și Chloe. Dar, toate aceste personaje, fie ele legendare, fie ele istorice sau fictive, se regăsesc nu numai în cultura greacă, ci populează toate literaturile europene. În același timp evenimentele majore ale istoriei Eladei ( asediul Troiei, victoriile de la Maraton și Salamina, campaniile lui Alexandru Macedon) se metamorfozează în momente emblematice a căror faimă se perpetuează prin tradiția literară
Antichitatea greco-romană, azi by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14029_a_15354]
-
în chip similar universul cultural se îmbogățește cu toposuri noi, iubirea dintre Enea și Didona, creanga de aur, moartea cosmosului, virtutea romană. Indiferent de curentele și preferințele culturale apărute de-a lungul veacurilor, toposurile grecești și romane se regăsesc nu numai în literatura cultă a popoarelor europene, ci și în folclor, Alesandria de exemplu sau originea romană a popoarelor europene. Să nu uităm că pentru noi, românii, conștiința romanității a fost o idee forte de-a lungul întregii noastre istorii. La
Antichitatea greco-romană, azi by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14029_a_15354]
-
Nirvana, spiritul de sacrificiu al samurailor și altele numeroase. Europeanul convertește în artă realitățile istorice și cosmice, curiozitatea cu care a fost înzestrat încă din vremea când Ulise se aventura în insula ciclopilor îl determină să exploreze universurile spirituale, nu numai cele geografice, ale altor popoare. Astfel cosmosul european aflat într-o permanentă expansiune își sporește și densitatea inventând noi toposuri și apropiindu-și locuri comune specifice altor spații de cultură. Există așadar o realitate comună tuturor popoarelor aflate pe continentul
Antichitatea greco-romană, azi by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14029_a_15354]
-
doar că Newton și-a redactat în latină cartea în care formulează legea atracției universale, Principia mathematica philosophiae naturalis. De aceea Ernst Robert Curtius este îndreptățit să spună că "orice european este un civis Romanus". Iar civis Romanus nu este numai cel care face parte din marea familie a popoarelor romanice, ci cel care se așează deliberat pe coordonatele de gândire și de tradiție pe care le-a incorporat cetatea eternă. Poetul german Ștefan George simte cum în vine îi clocotește
Antichitatea greco-romană, azi by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14029_a_15354]
-
credință au desființat orele de latină și greacă imediat ce au preluat puterea, iar urmașii lor au aplicat același sistem în țările pe care le-au bolșevizat după cel de al doilea război mondial. Astfel accesul la cultura europeană este deschis numai celor cu o solidă cunoaștere a tradiției clasice și creștine și cu o mentalitate similară celei care a generat și conformat această tradiție. Elementele acestor factori constitutivi apar în spațiul spiritual european de multe ori sua sponte, ceea ce demonstrează cât
Antichitatea greco-romană, azi by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14029_a_15354]
-
vremea sa, cum a fost James Joyce, și-a intitulat cel mai cunoscut roman al său după numele legendarului rege al Itacăi, Ulise, iar Lampedusa era atras irezistibil de o sirenă, o încarnare a Greciei clasice, care se lasă cucerită numai de cei înzestrați cu capacitatea de a percepe și de a fi pătrunși de frumosul în sine!
Antichitatea greco-romană, azi by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14029_a_15354]