9,777 matches
-
concordantă cu cea a ființei viețuitoare, va avea prin urmare un scop, o formă și o modalitate de execuție. Scopul de regulă se identifică cu mobilul mișcării care În lumea animală nu poate fi subordonat decât celor trei nevoi fundamentale (nutriție, apărare și reproducție), căpătând În cazul omului și o finalitate voită, voluntară, prin activitatea conștientă generată de rațiune. La rândul ei forma mișcării (În fond mijlocul prin care se realizează scopul) poate fi dezordonată sau haotică (la formele inferioare de
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
direct asupra mucoasei gastrointestinale. Alte alimente au efect inhibitor, diminuând intensitatea sindromului de adaptare printre care cele mai redutabile sunt; țelina, floarea soarelui, orezul brun, algele, varza, migdalele, castraveții și usturoiul. Stressul și alimentația Alimentația și În general procesul de nutriție poate fi la rândul său influențat de starea de stress În sensul inhibiției sau creșterii apetitului. În prima situație organismul refuză orice aport alimentar cu excepția oxigenului și apei. Asociată unui catabolism exagerat caracteristic stressului și sindromului general de adaptare, scăderea
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
În mediul În care viețuiește. De fapt moralitatea este aspectul care definește cel mai bine personalitatea umană. Moralitatea În fapt are la bază pornirile instinctual-afective care țin de creierul instinctv (arhaic) care conservă instinctele de bază a oricărei ființe viețuitoare (nutriția, funcțiile de relație și reproducerea), la care se adaugă instinctele sociale (de proprietate și de dominație), instincte care asigură manifestările bazale, cu caracter imperativ (cum ar spune Kant), modulate Însă prin educație și temperate prin creierul reflexiv (intelect și rațiune
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
și reproducerea), la care se adaugă instinctele sociale (de proprietate și de dominație), instincte care asigură manifestările bazale, cu caracter imperativ (cum ar spune Kant), modulate Însă prin educație și temperate prin creierul reflexiv (intelect și rațiune). Dacă funcțiile de nutriție și de relație, ca fenomenologie vitală, se traduc prin manifestări abrupte cu scopul prezervării individului, perpetuarea ca imperativ al prezervării speciei va fi la originea unor atitudini din sfera afectivității În care domină sentimentul dragostei sub toate aspectele ei; conjugală
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
spunea cândva că existența individului pendulează Între două lumi: lumea instinctelor și lumea ideilor. Judecând evoluția ființei umane pe parcursul existenței sale este ușor de verificat valabilitatea viziunii spenceriene, pentru că dacă până la 60 de ani omul este dominat de cerințe instinctuale (nutriție, conservare, reproducere, proprietate și dominație), a căror mod de manifestare diferă de la individ la individ În funcție de tipul de societate și modelul cultural al societății respective, În ultima parte a vieții; tihna, liniștea, meditația și contemplația fac loc lumii ideilor, În
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
sunt În modul lor de manifestare și În realizarea scopului pentru care au fost create” (Fiziologie filosofică, ediția 1944). Vom avea astfel instincte individuale, pur biologice, cu menirea expresă de a prezerva și asigura existența individului și speciei (instinctul de nutriție, de conservare și de reproducere) și instincte sociale care derivă din acestea și anume; instinctul de dominație și subordonare și instinctul de proprietate. Latura instinctuală a existenței ființei viețuitoare este decisivă În relația sa cu mediul și societatea În care
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
Latura instinctuală a existenței ființei viețuitoare este decisivă În relația sa cu mediul și societatea În care trăiește, Încât nesatisfacerea ei crează automat o stare conflictuală pe care organismul Încearcă În primul moment să o rezolve tot pe cale instinctuală. Pentru nutriție de exemplu, satisfacerea instinctului se realizează prin asigurarea nevoilor de oxigen, apă și substanțe nutritive (proteine, lipide, glucide, vitamine, săruri minerale) provenite din alimentație. Pentru organism acestea sunt priorități absolute, deoarece absența oxigenului de pildă duce la moarte În 5
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
Aceste abateri sunt specifice fiecărui tip de instinct și au conotații particulare, atât În ceea ce privește modul lor de manifestare, cât și În privința impactului individual sau social. Dacă, de exemplu, consumul exagerat de alcool sau droguri (ca o deviere a instinctului de nutriție), ca și libertinajul cu toate variantele sale (ca o deturnare În viciu a instinctului de reproducere), au un impact negativ mai ales asupra individului, familiei și microcomunității imediate, devierile instinctelor sociale au un impact incomparabil mai mare. Astfel; cupiditatea sau
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
asupra actelor conștiente, dar care, prin repetiție, poate modela chiar pornirile instinctuale și temperamentale Înnăscute ale individului. Se poate opune astfel instinctelor Împiedicând transformarea lor În vicii cum ar fi; consumul de alcool sau drogurica o deturnare a instinctului de nutriție, cupiditatea sau lăcomia ca o deturnare a instinctului de proprietate, trufia și orgoliul ca deturnare a instictului de dominație și subordonare și libertinajul ca deturnare a instinctului de reproducere. Pentru că toate aceste devieri creiază prin ele Însele o stare conflictuală
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
perimetru pe care un cuplu și-l adjudecă (instinctul de proprietate) este sancționată prin luptă până la sacrificiu (păsări, animale de pradă), sau oricât de feroce ar fi un animal de pradă el nu atacă niciodată dacă este sătul (instinctul de nutriție). La om și numai la om situația este cu totul diferită, datorită Înzestrării sale cu capacitatea de a raționa și a privilegiului de a putea alege. Urmarea acestor calități a fost faptul că Întotdeauna omul a vrut mai mult decât
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
Hurmuzache desfășoară o bogată activitate științifică concretizată În peste 300 de lucrări științifice publicate, abordând În principal marile probleme medicale ale epocii cum ar fi: tuberculoza la copil, reumatismul articular acut, bolile poststreptococice, rahitismul carențial, tulburările acute și cronice de nutriție, alimentația copilului mic, impactul factorilor naturali, Îndeosebi balneoclimaterici și talazoterapia În fortificarea organismului copilului și În tratamentul unor afecțiuni ca reumatismul, tuberculoza și rahitismul. A fost În egală măsură un animator al vieții științifice universitare mai Întâi În calitate de membru fondator
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
astăzi pe locul II sau III, fără ca aceasta să Însemne o creștere efectivă a lor, În ciuda speculațiilor care se fac pe această temă. Mediul matern (intermedierea maternă) se referă la starea de sănătate a mamei și Îndeosebi starea ei de nutriție, cuprinzând În egală măsură perioada sarcinii și perioada după naștere, În care intermedierea maternă biologic efectivă se face prin alăptare. Astăzi se știe foarte bine că de sănătatea mamei și de capacitatea ei de a duce o sarcină la termen
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
orice natură, ca și incapacitatea lui de a purta sarcina În limitele biologice caracteristice speciei, are ca rezultat un nou născut suferind, vulnerabil și de cele mai multe ori, cu toate achizițiile medicale moderne, incapabil de a se adapta mediului de viață. Nutriția maternă, determinată de stilul de alimentație al colectivității din care face parte mama și care Îmbracă caracteristicele timpului sau zonei geografice, influențează evoluția sarcinii și alăptarea, deși datele de fiziologie maternă arată că numai În situații de malnutriție gravă (cașexie
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
punct de vedere biologic nașterea copilului este rezultatul instinctului de reproducție, poate cel mai puternic instinct pe care lumea viețuitoare Îl are și căruia i se subordonează (În viziunea lui Paulescu) În finalitatea sa Întreaga fenomenologie vitală, adică funcțiile de nutriție și funcțiile de relație. Acest instinct este secondat de un altul cel puțin la fel de puternic și anume instinctul matern (de fapt un derivat al instinctului de reproducție), care determină acea legătură afectivă deosebit de puternică Între mamă și copil, ce completează
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
speciei, are ca rezultat un nou născut suferind, vulnerabil și de multe ori, cu toate achizițiile medicale moderne, incapabil de a se adapta mediului de viață În care urmează să trăiască. În cadrul procesului de intermediere un loc important Îl ocupă nutriția maternă care influențează la rândul ei evoluția sarcinii și alăptării, deși datele de fiziologie maternă arată că numai În situații de malnutriție gravă (cașexie) capacitatea organismului matern de a asigura evoluția normală a fătului este afectată, aspect ce se regăsește
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
nu reușesc să vindece. Alimentația chinezilor este sănătoasă, Întrucât principiile lor culinare au fost stabilite de daoiști și de medici, nu de bucătari. (Bucătarii nu pot fi Învinuiți decât parțial, deoarece nu sunt neapărat experți În domeniul sănătății sau al nutriției. Treaba lor este să facă hrana cât mai gustoasă. Pentru aceasta, pot fi nevoiți să abuzeze de unele ingrediente [cum ar fi zahărul sau grăsimile], care fac mâncărurile delicioase, dar nesănătoase.) Cu mii de ani În urmă, chinezii au stabilit
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
grăsimilor În energie, făcându-ne să fim supli și energici. Atunci când el nu operează În mod adecvat, apar probleme suplimentare, cum ar fi retenția apei și insomnia. Colesterolul În zilele noastre, colesterolul este, probabil, cel mai des pomenit aspect al nutriției. El este precursorul tuturor hormonilor sexuali din corp. A fost definit În secolul al XVIII-lea și a fost studiat riguros pentru prima dată de un savant german pe nume Windhaus. Este o substanță asemănătoare cu ceara care apare În
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
legate de hormonul dihidrotestosteron, forma activă a testosteronului. În medicina tradițională chineză, Încărunțirea și căderea părului sunt diagnosticate ca o deficiență a sângelui și a qi-ului rinichilor. Motivul este strânsa legătură dintre păr și funcțiile renale. O altă cauză este nutriția necorespunzătoare. Cercetările arată că alimentația incorectă este una dintre principalele cauze ale alopeciei. Deficitul de vitamine este citat frecvent ca motiv al căderii părului. Deficitul de iod duce la perturbarea secreției de tiroxină, având ca efect căderea părului. De asemenea
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
CO2, H2O în prezența luminii solare și a clorofilei, cedând în mediu O2. Termenul de fotosinteza derivă din cuvintele grecești photos = lumină și synthesis= sinteză. Reacția chimică a fotosintezei poate fi scrisă: Datorită fotosintezei, plantele verzi sunt considerate organisme cu nutriție autotrofă (își sintetizează singure hrana din substanțe minerale și energie luminoasă solară). Importanța fotosintezei este vitaăa pentru evoluția și menținerea vițtii pe Terra. Fotosinteza este singurul proces prin care se sintetizeaza substanțe organice asimilabile pentru toate organismele vii. Fotosinteza purifică
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
de întuneric are o anumită valoare (sfecla de zahar este nictiperiodică obligatoriu, pe când crizantema este numai de preferință). • Plante foto-aperiodice, plante pentru care perioada de înflorire nu este influențată de durata zilei Exigența fotoperiodică poate varia cu vârsta, condițiile de nutriție, temperatură (este diminuată de scăderea temperaturii), etc. In fotoperiodism un rol important îl joacă lungimea de undă a radiației prin intermediul fitocromului. Acest pigment se găsește în două forme: sub formă activă P735, dar instabilă, care prezintă un maxim de absorbție
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
de stabilitate la cele stabile. Pentru producerea dezemulsionării se folosesc metode mecanice (agitare, batere, centrifugare, filtrare), fizice (distilare), electrice (electroforeză, curenți de înaltă 167 tensiune) sau chimice (descompunerea stabilizatorilor cu ajutorul agenților activi de suprafață). Emulsiile se întâlnesc în procesele biologice (nutriție, digestie, metabolism), au aplicații în industria cosmetică (săpunuri), alimentară (fabricarea margarinei), textilă, farmaceutică, în agricultură (condiționarea pesticidelor, erbicidelor etc.), în industria petrolieră și minieră (procedeul flotației), industria maselor plastice etc. 3.1.4. Spume Se numesc astfel sistemele eterogene gaz
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
însă exclusă, mai ales în ceea ce privește constituirea foulingului biologic, și prezența altor clase de ciuperci. Aceste trei clase sunt: fungii imperfecți (mucegaiurile), Phycomycetae și Ascomycetae [16], ce aparțin încrengăturii Mycophyta [83]. Nu există nici un fel de dispută privind modul lor de nutriție, anume cel heterotrof [83]. Ca urmare, ciupercile necesită medii reducătoare și exercită un efect oxidativ asupra acestora. Heterotrofe fiind, ciupercile pot fi saprofite ori parazite. Aceasta înseamnă că primele profită de prezența în mediu a substanțelor organice reduse de origine
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
algă și, respectiv, ciupercă), fapt ce conferă acestei asociații, prin anularea reciprocă a efectelor redox specifice autotrofiei, respectiv heterotrofiei, o stabilitate extremă [41]. În cadrul biocenozei, ciupercile descompun substanțele organice, în special biogene, până la mineralizare [83], creând astfel condiții optime pentru nutriția autotrofelor. Cu referire directă la constituirea foulingului biologic, sunt necesare câteva clarificări de ordin morfologic. Pentru că, așa cum am arătat puțin mai sus, nu este exclusă, cel puțin în cazuri particulare (de exemplu, în cazul lemnului), participarea încă a altor clase
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
solului [89]. Prezența protozoarelor exclusiv în medii umede [90] este explicabilă prin caracterul lor monocelular, deci prin coincidența limitelor fizice ale organismului cu aceea a membranei celulare; or, membrana celulară, ca oricare alta, necesită medii apoase pe ambele sale fețe. Nutriția protozoarelor, exclusiv heterotrofă (aici facem remarca că flagelatele, de fapt tot protozoare, vor fi tratate separat, pentru simplul motiv că între ele se găsește un gen capabil și de nutriție autotrofă, Euglena, a cărui încadrare sistematică este disputată între regnurile
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
ca oricare alta, necesită medii apoase pe ambele sale fețe. Nutriția protozoarelor, exclusiv heterotrofă (aici facem remarca că flagelatele, de fapt tot protozoare, vor fi tratate separat, pentru simplul motiv că între ele se găsește un gen capabil și de nutriție autotrofă, Euglena, a cărui încadrare sistematică este disputată între regnurile animal și vegetal), are loc fie cu substanțe organice provenite din descompunerea organismelor moarte, fie „vânând“ bacterii, alge și chiar alte protozoare [85]. În acest ultim caz, nutriția este extrem de
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]