4,111 matches
-
de dlumeți, Doal eu, atâta, singulel, În ochisoli când l-am plivit, Bătând în mine am simțit O inimioală de cățel, Și întl-o mică lăclămioală Ce s-a oplit din culs și ea, Spelanțe, una-i licălea Simțind iubile plima oală; M-am dus la el, l-am mângâiat, L-am intlebat “un' ți-e mămică?!” Da' lasă-l jos!” stligă bunica, În blațe când l-am lidicat, “Las-o încolo de potaie!” Mi-a zis din nou, si “hai acas
AM SCRIS AZI-NOAPTE-O POEZIE de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 985 din 11 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366043_a_367372]
-
de melc veninos, fiordurile din inimile hăpăilor localităților. Dum-dumul manelelor provocatoare de exasperare până la a-ți rupe haina de pe tine, dezmorțitul aerului din încăperi cu oxid de carbon cald de la aragaz, sau cu dogoare de spirale incandescente de la reșouri electrice, oale zoioase cu gura în jos, plite înghețate în casele dărăpănate de pe la periferiile orașelor cu blocuri afumate și ruinate ca o cazemată bombardată ori în casele îngenuncheate de prin sate... leagănă sărăcimea țării pe brațele speranțelor de viață, de azi pe
MUGURII LUMII DE MÂINE . de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 918 din 06 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365340_a_366669]
-
de mâncare și ce ne mai era necesar. Cum începea să se formeze bobul pe știuletele de porumb, mergeam mai ales în loturile ceapeului și luam porumb pe care îl coceam pe jar sau îl fierbeam pe pirostrii într-o oală de cinci litri în care mai gătea bunica câte o ciorbă din diferite verdețuri pe care o acrea cu aguridă, adică struguri cu boabele mici crescuți pe la vârful crengilor de viță și care erau mai acri. Nu prea ne trebuia
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365373_a_366702]
-
dezmiardă-mă-n această noapte, de îngeri uită, și mai taci! cu ale lor preasfinte șoapte, păcătuiește-mă în draci! dezbracă-mă, cît mai prelung, de pijamale, și de un rând de piele dacă poți și uită focul mic la oala cu sarmale, că vei scula, din groapă, și pe morți. preumblă-te ca o mireasă spre altar, să pot călca pe trena albei rochii, iar tu să te prefaci că n-ai habar, când eu pe sânii tăi o să-mi
DEZMIARDĂ-MĂ-N ACEASTĂ NOAPTE... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 988 din 14 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365033_a_366362]
-
rușii beau, dar nu sunt hoți; noi le-am dat, în dar, Moldova și ne ard, la gaz, pe toți. unei învățătoare ce se dă poetă îmi place mult cum scrii matale, că scrii cu rost și-nflorituri, dar vezi de oala cu sarmale, c-ai pus in ea și... murături. criză de muze am avut și eu o muză îmi făcea pe gratis treaba. dar acum cred că-i lehuză, fincă scriu, dar scriu... degeaba. Muze moderne amu muzele-s deșarte
HEPIGRAME de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 988 din 14 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365032_a_366361]
-
Un cocoș și o găină Se ciorovăiau de zor, El, zicea că-i Luna plină, Ea, că nu-i decât un nor: -Măi găină, tu ești chioară? Da-i rotundă ca și-o oală! Și de mare, e cam mare, Dar e Luna, ca și-un Soare Luminează neagra noapte Asmuțind câinii să latre... -Eu sânt chioară? Tu ești choir! Nu vezi că e doar un nor?! Și zici că și luminează (!?) Cred c-
CONTRAZICERE (FABULǍ) de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1004 din 30 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365126_a_366455]
-
puneau în genunchi și îi împușcau în ceafă, fără nici o judecată. - Pe front? - Eram în spatele liniei frontului; nemții erau sabotați. De fiecare dată când se întâmpla răscoleau ținutul. - Căutau partizani? - Erau sabotați de civili; îi luau din case ca din oală, aveau informatorii lor. - Cum de ai putut să lași să se întâmple așa ceva; să privești cum erau executați?... - As fi fost împușcat și eu. Erau dușmanii noștri. - Tu unul chiar îi dușmăneai? - Nu, atunci nu, dimpotrivă... - Dimpotrivă ce? - Viața mi-
VI. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2030 din 22 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365163_a_366492]
-
puține ore. Dansează, mai bine zis țopaie, cu o bucurie nemărginită. Totul este atât de simplu! Face rost de fise și aleargă la un telefon public. Îi răspunde Florin. - Salut gașpere! - Oho, noroc gașpere! - Ce mai faci? Ești tot în oala cu melancolie blegoasă? - Păi altfel cum? - Înseamnă că ai nevoie de un prieten și îți stau la dispoziție. - Pentru ce? - În seara asta te împac cu Mia. - Nu poți. - Pariem? - Pariem. - Din câte știu, are “laborator” și iese la ora
VI. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2030 din 22 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365163_a_366492]
-
sânul pământului aud lucrînd Meșterul Manole ce, încă, modelează țara pe care o numim Limba Română. De bat la porțile cerului și iau o cană de lut cu apă simt sufletul izvoarelor din adâncurile munților acolo unde inimile rămân pe oale de Horez. De iau în palme un bulgăre din marginea câmpului unde zarea a îngenunchiat lutul îmi seamănă. Poate-s oasele străbunilor mei ceva din înțeleptul suflet respirând în conturul măsurat. Mă simt rudă cu acest bulgăre cuminte și-l
GLORIE LIMBII ROMÂNE PRIN ÎNŢELEPCIUNEA EI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364930_a_366259]
-
nu i-s boii acasă'', iar pentru ironie s-a creat expresia ,,a o face de oaie'' - a proceda neîndemânatic. Despre cei care râd de defectele altora, fără a și le vedea pe ale lor, se spune ,,râde ciob de oală spartă''. Toate aceste expresii, ca și multe altele sunt un adevărat ,,bulgăr''de aur al limbii române. Mircea Daroși Referință Bibliografică: Traista cu vorbe a limbii române, de Mircea Daroși / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 975
TRAISTA CU VORBE A LIMBII ROMÂNE, DE MIRCEA DAROŞI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364932_a_366261]
-
sânul pământului aud lucrînd Meșterul Manole ce, încă, modelează țara pe care o numim Limba Română. De bat la porțile cerului și iau o cană de lut cu apă simt sufletul izvoarelor din adâncurile munților acolo unde inimile rămân pe oale de Horez. De iau în palme un bulgăre din marginea câmpului unde zarea a îngenunchiat lutul îmi seamănă. Poate-s oasele străbunilor mei ceva din înțeleptul suflet respirând în conturul măsurat. Mă simt rudă cu acest bulgăre cuminte și-l
GLORIE LIMBII ROMÂNE PRIN ÎNŢELEPCIUNEA EI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364931_a_366260]
-
-l tai!, promite Nica Mânzan, ca să-și împace vecina. Lea se dezmeticește. - Oh, nu! Cum să-l tăiați?! Pe de-o parte, știe că tot așa a zis și despre Tomiță tanti după ce a furat o bucată de carne din oală, c-o să-l omoare cum o pune mâna pe el; totuși, după ce i-a trecut supărarea, motanul s-a putut plimba fără griji prin ocol, fără a-l paște vreun pericol din partea stăpânei. Pe de altă parte, Leei îi este
CONFESIUNEA-AMINTIRE CA RETORICĂ, CRONICĂ DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364936_a_366265]
-
lui și, uneori, ea încerca să-l facă să mai mănânce și altceva: - Da’ măi mâncă șî alceva, uite,-ț’ fac varză, îț’ fac făsui cu lapte acru, îț’ fac balmeș, îț’ dau brânză, caș, urdă, păstramă, carne di la oală, îț’ fierb un ou moale... Țî s-a pus poara pă crumpene prăjâte, toată zâua-bună zâua mă hănțăni la cap: „Prăjăște-m’ crumpene, prăjăș- te-m’ crumpene!”, paică te-ai primițât de tot, ce moarti, zău așa! El, săracul, să n-
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (V) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2097 din 27 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366260_a_367589]
-
pă mine cu porcării d-elea di la coperativă! Pentru el, săpunul de „taoletă” era un moft, ca și mâncatul din farfurii de „porțolan” și cu tacâmuri din inox. El folosea numai străchini de pământ și linguri de lemn; gătea în oale de pământ, nu bea apă decât din ulcior, când n-avea săpun de casă, se spăla cu cenușă ... Mama moașa era fata lui, născută de bunica Floarea, pe care eu n-am mai apucat-o, între tata Laie și nea
MOŞU CHIRCUŢ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366409_a_367738]
-
am întrebat. - Las-o, bă, așa, tu nu știi că eu nu suferi apa fiartă? Ș-apăi, pân’ mă gat ieu de spălat, s-o mai încălzî o țâră, nu recesc eu, așa, cu una cu doo! Într-adevăr, după cinci-șase oale de apă turnate pe cap, moșu’ mi-a spus: - Ia aruncă, bă, o stranchină de apă rece pă foc, ce, vrei să mă opări? Când apa l-a acoperit până la brâu, cum stătea el „stârcit” în ciubăr, și-a scos
MOŞU CHIRCUŢ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366409_a_367738]
-
și noi câine¬le nostru, l-am pus pe îngrășat spre dis-pe¬rarea maică-mii, fiindcă, nu numai că-i dă- deam toată ziua-bună ziua mămăligă și pâine care era pe cartelă, ci furam și mușchi și câr- nați de la oală, pe care i-i dădeam pe furiș... Într-adevăr, după alte șase luni, Floricel al meu devenise câine adevărat! Auzisem eu, că dacă unui cățel îi tai coada, atunci când va fi mare se va face foarte rău. Am încercat de
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (VI) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2100 din 30 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366414_a_367743]
-
lui și, uneori, ea încerca să-l facă să mai mănânce și altceva: - Da’ măi mâncă șî alceva, uite,-ț’ fac varză, îț’ fac făsui cu lapte acru, îț’ fac balmeș, îț’ dau brânză, caș, urdă, păstramă, carne di la oală, îț’ fierb un ou moale... Țî s-a pus poara pă crumpene prăjâte, toată zâua-bună zâua mă hănțăni la cap: „Prăjăște-m’ crumpene, prăjăște-m’ crumpene!”, paică te-ai primițât de tot, ce moarti, zău așa! El, săracul, să n-audă de
VLĂDUŢ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/366407_a_367736]
-
el): - Costea Ion, ție nu ți-e rușine să-i vor- bești așa colegului tău de clasă?! Ce e-n capul tău, măi băiete? Mai sunteți și rude! . . . Cât privește reproșul meu adresat lui Noneț, așa era: râdea ciob de oală spartă! Ma- ma lui Noneț, Ghița lu’ Clopățăl, născuse în același an cu fiică-sa - Tia lu’ Dinu Vrelea, la doar o lună diferență, pe Tiuța, colega noastră de clasă, Hereșanu Filofteia la catalog. Pe cât a umblat maică-mea pe la
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (IX) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2121 din 21 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366416_a_367745]
-
dată l-am văzut plângând: la moar- tea lui Gheorghiu-Dej, atunci când el a hotărât în mod irevocabil și se pare că nu fără temei: - Rușî l-au omărât! Mai mult, peste ani și ani, când Mărian Frântu era de mult oale și ulcele, aveam să des¬copăr că tot ce spunea el pe atunci era ade- vă¬rat. Se întâmpla asta la comemorarea a 30 de ani de la trecerea la cele veșnice a Patriarhului Iustinian, care în perioada 1932-1947 fusese preot-paroh
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (X) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366417_a_367746]
-
și noi câine¬le nostru, l-am pus pe îngrășat spre dis-pe¬rarea maică-mii, fiindcă, nu numai că-i dă- deam toată ziua-bună ziua mămăligă și pâine care era pe cartelă, ci furam și mușchi și câr- nați de la oală, pe care i-i dădeam pe furiș... Într-adevăr, după alte șase luni, Floricel al meu devenise câine adevărat! Auzisem eu, că dacă unui cățel îi tai coada, atunci când va fi mare se va face foarte rău. Am încercat de
MARIAN PĂTRAȘCU [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
și noi câine¬le nostru, l-am pus pe îngrășat spre dis-pe¬rarea maică-mii, fiindcă, nu numai că-i dă- deam toată ziua-bună ziua mămăligă și pâine care era pe cartelă, ci furam și mușchi și câr- nați de la oală, pe care i-i dădeam pe furiș... Într-adevăr, după alte șase luni, Floricel al meu devenise câine adevărat!Auzisem eu, că dacă unui cățel îi tai coada, atunci când va fi mare se va face foarte rău. Am încercat de
MARIAN PĂTRAȘCU [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
să-și găsească cele mai potrivite cuvinte. A tușit ușor, s-a ridicat de pe scaun cu ulcica în mână și, legănându-se ușor, mimând instabilitate exagerată pe picioare, s-a oprit în fața lui Mișu cu brațele ridicate a slavă. - Ciocnește oala cu mine, că-ți dau vestea cea mai bună omule! Interlopul sperietoare este după gratii. Nu ai de ce te teme, a strigat Doru cât să acopere toată muzica, scoțându-și pieptul în față cât a putut el de fălos. Cu
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 386 din 21 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366585_a_367914]
-
capul meu și printre lacrimile mele se derulau imagini cu blânda mea mătușă, de când eram un copil; concediile petrecute la noi și cum îi plăcea ei să fie întâmpinată cu plăcintă cu brânză (făcută de mama din laptele prins în oale de lut, cu smântâna de două degete) în tăvi mari, rotunde, pufoasă, pentru că punea în ea multe ouă și smântână, iar pe deasupra o ungea cu gălbenuș de ou sau cu checurile tot așa de pufoase, cu pâine caldă, scoasă din
MĂTUŞA ANICA ŞI PLĂCINTA CU MERE de VASILICA ILIE în ediţia nr. 212 din 31 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366653_a_367982]
-
să afli câte ceva despre colegii de excursie, îi studiezi într-un dormitor dintr-un palat regal. Unii se uită la patul cu baldachin și, visători, se imaginează tolăniți regește. Pe alții îi vezi cum se apleacă să vadă mai bine oala de noapte. Unii se uită pe pereți, la tablourile celor care, cu sute de ani în urmă, foloseau patul și oala de noapte. În sfârșit, există și persoane care se uită îndelung la oglinda mare din cristal de Murano. Aranjându-și
DACĂ E MARŢI, E BELGIA de DAN NOREA în ediţia nr. 1262 din 15 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365496_a_366825]
-
cu baldachin și, visători, se imaginează tolăniți regește. Pe alții îi vezi cum se apleacă să vadă mai bine oala de noapte. Unii se uită pe pereți, la tablourile celor care, cu sute de ani în urmă, foloseau patul și oala de noapte. În sfârșit, există și persoane care se uită îndelung la oglinda mare din cristal de Murano. Aranjându-și, discret, o șuviță rebelă de păr. Evident, nimeni nu e reprezentantul absolut al unei singure categorii. Personal, în diverse procente, mă
DACĂ E MARŢI, E BELGIA de DAN NOREA în ediţia nr. 1262 din 15 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365496_a_366825]