5,043 matches
-
EminescuOpVIII 196} Cum rămase din vechime obicei moldovenesc, Vesel să îngroape Domnii și tot vesel să-i ridice...! Inimi bune moldovenii, cam ai dracului, dar buni. [UN GLAS] Nu, Măria Ta, am un merit deosebit de acesta...! [PETRU] A! A avut oaste Vodă, hai? Ai ridicat republica Vrancei, ori a Cîmpu-lungului, ori a Dornei * împrotiva lui, cari sânt legați cu jurământ cătră noi, și ai alungat pe lefegiii lui Cornea? A fost cruntă bătălia? Căzut-au mulți în această bătălie?... Biata Vrance
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
aduceți un ***, Un hoț de cai... sau un nebun aduceți S-arunc asupră-i purpura regală, Să-l fac boier?... S-aducă el coroana? Nu din aceste măriri... [VÎNZĂTORUL] Măria Ta, cer judecată! Cer juruitori. Măria Sa Cornea *** *** *** *** tînăr* căpitan de oaste Cer să-mi *** numa vânzarea *. ARBORE (s-aruncă și-l atinge eu sabia) Haide iute să vedem. [PETRU] ([î]1 lovește pe sabie) Imediat, arunc-o jos... Călău, rumpe-o, Căci a atins pe-acel mișel... Na pe a mea
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Și [---]grea *** spijă a ei porți i le doboară, Muhamed, ducând asabii și spahiii peste valuri, A cuprins cu focuri albe ale Bosforului dealuri, Muhamed, pe când o flotă în Bosfor ajung s-o-ncapă, Se aruncă cu vizirii și cu oastea lui în apă S-o [---] de călare... Mohamed lua Bizanțul, Asia [ --- ] Europa-mpărțea lanțul, Peste crestele cetății s-auzi cântarea cobii Și prin ulițele strâmte se duceau de-a lungul robii, Vezi călugărițe albe ce legate-s cu-a lor
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
-mpărțea lanțul, Peste crestele cetății s-auzi cântarea cobii Și prin ulițele strâmte se duceau de-a lungul robii, Vezi călugărițe albe ce legate-s cu-a lor brâie, Pentru poftele lor ienicerii să le mâie, Vezi călugări, popi și oaste Și din șapte părți deodată tot Bizanțul e aprins Și din șapte laturi flăcări pe cetate s-a întins, Ard în vânt palaturi nalte, marea *-n valuri * este caldă Și fântâni înviforate * prin zidiri vuind se scaldă, Turnuri negre de
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Ștefan - tu, lumina vremei, Te-ai stins și am rămas în întuneric. ["DE CE AȘA DE TRIST...? "] 2270 EA De ce așa de trist, amicul meu? Tu care ești viteaz vestit în lume În zale când te-mbraci și când străbați O oaste-ntreagă ca și o furtună, Tu ce acuma aperi doar cetatea În contra unei oști ce e departe, Tu să fii trist? [EL] Eu nu sunt trist de asta Tu știi prea bine că nu e nici teama De moarte. II
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
DE TRIST...? "] 2270 EA De ce așa de trist, amicul meu? Tu care ești viteaz vestit în lume În zale când te-mbraci și când străbați O oaste-ntreagă ca și o furtună, Tu ce acuma aperi doar cetatea În contra unei oști ce e departe, Tu să fii trist? [EL] Eu nu sunt trist de asta Tu știi prea bine că nu e nici teama De moarte. II [EA] O, nu te duce încă... Mai rămîi! Vezi discul lunii plutitor pe valuri
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
abia pe la capătul sutei a VII-a prinse o formă politică mai tare. Bulgarii, un neam de oameni de viță ugrică sau finică, se ridicară din așezarea lor de lângă Volga, se împinseră rânduri - rânduri înainte spre sud și apus, bătură oștile bizantine, luară cu puterea Moesia de Jos, descălecară acolo statornic, se-ntinseră peste amândouă Daciile și peste Sciția mică (adică peste bucata de loc spre răsărit de Moldova, așa-numita Dobroge) și întemeiară împărăție neatârnată și puternică, care putu să
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
scoase o dare estraordinară în natură pe împărăția toată și nu cruță de dânsa nici pe poporul bulgaro-romînesc, care pîn-atuncea nu fusese obligat decât la plata unui tribut care tot se mai putea suporta și la punerea de oameni pentru oaste. Darea în natură consista din oi, râmători și vite albe, ce aveau a se presta; deci fiind în țara bulgărească mai mare belșug de turme de vite decât în celelalte provincii, de aceea i se și cerea mai mult decât
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
mântuise el așa de iute și ușor o treabă pentru care împăratului Basilios, nimicitorului bulgarilor (Bulgaroktonos) îi trebuise atâția ani, atâta osteneală și atâtea sacrificii. a doua campanie fără ispravă în anul 1186. Abia era deșartă și măturată Moesia de oști împărătești, când iată că frații Petru și Asan trecură din nou Dunărea pe malul drept, cu putere adunată și cu însemnate oști de ajutor de la cumani, intrară în patria lor și luară hotărârea de-a nu se mulțămi numai cu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și atâtea sacrificii. a doua campanie fără ispravă în anul 1186. Abia era deșartă și măturată Moesia de oști împărătești, când iată că frații Petru și Asan trecură din nou Dunărea pe malul drept, cu putere adunată și cu însemnate oști de ajutor de la cumani, intrară în patria lor și luară hotărârea de-a nu se mulțămi numai cu țara aceasta, ci de-a lua din cât ținea statul bizantin cât de multă țară vor putea, pentru a ridica apoi o
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
vor putea, pentru a ridica apoi o împărăție romîno-bulgară unită, după cum se întinsese mai-nainte și era însemnată prin graniți firești. Împăratul, reținut în capitală de poftele și plăcerile lui, nu ieși singur contra primejdiosului dușman, ci puse-n fruntea oștilor pe unchiul său, prințul Ioan, care era investit cu demnitatea de sebastocrator. Acest general dovedea multă circumspecțiune și trezvie, și-ncepu treaba foarte cu băgare de seamă și știu să biruie pe inamic în multe lupte și să-i și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
făcu tabără în câmp limpede, fără să puie străji, avanposturi și cercetași, fără chiar să ridice obicinuitul șanț cu val împrejurul locului taberei, ceea ce se cădea în asemenea cazuri. Insurgenții surprinseră noaptea pe neașteptate tabăra, duseră spaimă și neorânduială în oastea inamică, o luară pe fugă, omorâră și prinseră o parte dintr-însa și puseră mâna pe corturi și pe uneltele de război. În zădar încălecă Caesar Kantacuzenus pe frumosul său cal arăbesc și striga soldaților plin de supărare: "Urmați-mă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
numai cortul său de general, dar până și haina lui de gală în floarea fierului, lucrată cu fir de aur, pe care-o îmbrăcară apoi cu mândrie cei doi frați, Petru și Asan, venind biruitori în urmă-i. Abia scăpă oastea romeică la loc sigur când se și puse, în locul incapabilului Caesar Kantacuzenus, cel mai vrednic deși tânăr general din vremea aceea, anume Alexius Wranas. De atunci mișcările și operațiunile oștirii se făcură cu circumspecțiune, dibăcie și cu bună ispravă, încît
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
dibăcie și cu bună ispravă, încît și încrederea și curajul oamenilor crescură vederat. Dar mai serios decât la înăbușirea răscoalei romîno-bulgare Wranas gândea la coroana din Constantinopole, după care ambiția lui întinsese de mult mînile într-ascuns. El înaintă cu oastea contra capitalei, o împresură cu mare energie împreună cu împăratul Isac Angelos, câștigă pe la-nceput câteva succese neesențiale, dar nu putu să ia orașul și căzu în fine în luptă de mâna viteazului conte Conrad de Montferrat care, c-un succurs
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Angelos, câștigă pe la-nceput câteva succese neesențiale, dar nu putu să ia orașul și căzu în fine în luptă de mâna viteazului conte Conrad de Montferrat care, c-un succurs de 250 de cavaleri și 500 de pedeștri adaoși la oastea împărătească, comandă centrul și hotărî soarta zilei printr-o năvală îndrăzneață. Capul lui Wranas, înfipt în lance, îl mântui pe-mpăratul de rivalul lui cel mai periculos, a căruia răscoală întrerupsese și campania în contra bulgaro-romînilor, dîndu-le acestora liniștea desigur dorită
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
pustiiră și arseră temeinic șesurile și orașele Traciei. Lui Isaac Angelos îi păru rău de greșeala ce o făcuse în întîia sa campanie din Moesia, deci, pentru a o îndrepta, hotărî ca prin zelul său propriu să-și aprindă și oastea pentru război și purcese la Taurocomos, cătun din apropierea orașului Adrianopol, de unde începu preparativele pentru război. Dar abia izbuti să strângă o oaste de 2 000 de oameni aleși și cu cai buni, în fruntea cărora plecă din Adrianopole, lăsând aici
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
campanie din Moesia, deci, pentru a o îndrepta, hotărî ca prin zelul său propriu să-și aprindă și oastea pentru război și purcese la Taurocomos, cătun din apropierea orașului Adrianopol, de unde începu preparativele pentru război. Dar abia izbuti să strângă o oaste de 2 000 de oameni aleși și cu cai buni, în fruntea cărora plecă din Adrianopole, lăsând aici uneltele grele de război și holota. La știrea că inamicul pustiește împrejurimile de la Agathopolis (acum Burgas) și de la Lardea (spre miază-noapte de
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de Jambol) împăratul porni în contra lui și dete de un tren greu încărcat cu prăzi, care nu se putea mișca înainte decât încet-încet. Românii se grăbiră să dosească la munte pe drumuri mai scurte trenul cu prăzile, acoperindu-l cu oaste îndeajuns și asigurîndu-l contra oricărui atac, după care atacară ei înșii împreună cu cumanii oastea împărătească în modul lor obicinuit și moștenit din vechime. Se repeziră săgetând și aruncând lănci asupra șirurilor de bătălie ale dușmanilor; îndată după asta se risipiră
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
prăzi, care nu se putea mișca înainte decât încet-încet. Românii se grăbiră să dosească la munte pe drumuri mai scurte trenul cu prăzile, acoperindu-l cu oaste îndeajuns și asigurîndu-l contra oricărui atac, după care atacară ei înșii împreună cu cumanii oastea împărătească în modul lor obicinuit și moștenit din vechime. Se repeziră săgetând și aruncând lănci asupra șirurilor de bătălie ale dușmanilor; îndată după asta se risipiră într-o fugă nebună și prefăcută, pentru a-i ațâța pe inamici să-i
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cari, auzind zgomotul cu intenție mărit de cornuri, trâmbițe, surle și alte instrumente, crezură că trupa romeică de ajutor ce venea asupră-le e cu mult mai mare decum era aceasta în realitate. Astfel numai izbuti Isaac Angelos să scape oastea sa de nimicire și de prinsoare și să ajungă Adrianopolul. Pentru că cu toate astea încălcările pustiitoare ale vlahilor se repetau ca și mai nainte, împăratul caută să le pună stavilă sau în persoană sau prin cei mai buni generali ai
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
îngrijire orice întîmpinare cu împăratul: dar întreprindea călcări dese, cari provocau și dovedeau că totdeauna are poftă să atace și e gata de luptă; deodată ce o întoarcea numai pe altă parte, ieșea la iveală cine știe unde, pândea pas cu pas oastea romeică, îi întindea curse și nu lipsea niciodată să se folosească de orice loc gol al inamicului. Daca-mpăratul mergea de pildă la Agathopolis, care fusese atacat de vlahi, îndată ei se-ntoarceau spre Filipopole și pustiau locurile de primprejur. Daca
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
părea a i se deschide și oferi o intrare ușoară în munții Emului, această tărie de căpetenie a vlahilor; dar veni o iarnă grea și troienele mari de omăt îl intimidară pe împărat, de nu mai continuă campania. El așeză oastea lui din Tracia în cartiere de iarnă și se-ntoarse pe la sfârșitul anului 1187 în capitală, unde căută să se distragă de greutățile unei campanii, nu tocmai glorioase, cu spectacole publice, teatru și alte petreceri. Campanii fără folos în anii
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
pe lângă poboară de stânci și înălțimi piezișe, de-a lungul unui pârâu repede, neșesuit, și-n care nu se putea dezvolta pedestrimea, deci și mai puțin călărimea, dar prin care puteai să ajungi mai repede la orașul Berrhoe (Veria), puse oastea romeică și pe imprudentul împărat în cea mai mare primejdie de pieire. Avantrupa oștirii o conducea protostratorul (comisul curții) Manoil Kamytzes și Isaac Komnenos, ginerele lui Alexie Angelos, care-a împărățit mai târziu; iar ariergarda o ducea sebastocratorul Ioannes Ducas
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Alexios. Avangarda ieși în liniște din strâmtoare, căci românii își pusese ochii cu toată puterea pe mijlocul oștirii, în care se afla împăratul, miniștrii și cei mai-nalți demnitari. O grindină de săgeți și de bolovani prăvăliți de pe stânci inundă oastea romeică, mrejuită din toate părțile, care nici se putea desfășura cum se cade, nici putea rezista inamicului, covârșitor prin număr, nici se putea mântui prin fugă repede. Desperarea mări rezistența încunjuraților romei; dar îndărătnicia plină de ură și vitează a
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
numai animale, ci fără scrupul chiar soldații romeici ce se-ntîmplau să-i steie-n cale. În acest chip numai și cu cel mai mare greu izbuti împăratul să se dezbată nevătămat la Berrhoe, unde se strânseră și rămășițele scăpate ale oștii sale de espedițiune, cărora li se arătă adesea în public, pentru că-i era să risipească plauzibil faima, răspândită și crezută de toți, că pierise cu desăvârșire. Dar el nu se mulțămi numai cu risipirea acestei faime, ci, întorcîndu-se-n capitală, avu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]