2,130 matches
-
Pandrea). Nae Ionescu era patronul ziarului antisemit Cuvântul. Prefața la romanul "De două mii de ani" este de un antisemitism feroce. De ce a solicitat Mihail Sebastian această prefață care a atras furia coreligionarilor? În acest roman, M. Sebastian nu-și reneagă obârșia. Faimoasa prefață, injurioasă, a contribuit la declanșarea unui mare scandal. Sebastian și-a asumat dreptul la replică într-un eseu remarcabil (Cum am devenit huligan), dar n-a reușit să se facă înțeles nici de naționaliștii români, nici de către cei
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
se mișcau grecii în mod obișnuit, par să vină de la "capătul lumii", la fel cum misteriosul personaj al lui Alceu, cu sabia sa de aur și de fildeș, se desprinde din alt spațiu decât cel al experienței curente, își are obârșia în ținuturi necunoscute, a căror depărtare e sugerată poetic prin referirea la "capetele pămîntului". Dar și această utilizare a lui perata ges ne arată, deopotrivă, în ce măsură cuvântul peras se aplică primordial la o limită care nu poate fi experimentată nemijlocit
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
spun ce am exprimat de-a lungul întregii vieți cu "pentagonul" meu de idei sau cu "hexagonul", dacă pun la socoteală și contradicția unilaterală. Să fie totul doar o jerbă de idei care nu e în stare să își indice obîrșia? Într-adevăr, ce am vrut de-a lungul vieții? Și am să răspund: am vrut ce a vrut oricine și nu am făcut decât să spun ce vrem cu toții, poate fără să știm. Am vrut să îmbrățișez pe cel care
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
rafinările pe care le-a atins felul de a pune problema timpului, la Augustin sau la Heidegger, noi continuăm să rămânem la imaginea timpului liniar al lui Cronos care face indigestie înghițindu-și copiii. Timpul are astfel, la propriu, o obârșie proastă, una pe care nu și-o poate pierde, indiferent de încercările care s-au făcut pentru a-l înnobila. Obsesia timpului a rămas în filozofie o obsesie proastă. M-am întrebat de altfel de ce au grecii un zeu pentru
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
al orașului, amintirea "sandviciurilor" cu slănină cu boia pe care le primea când pleca la școală, în ultimii ani ai domniei lui Ceaușescu. Nu lăsa în urmă prieteni, iubite, amintiri. Nu avea nostalgii. Liber afectiv de mitologia locului și a obârșiilor, era de fapt perfect echipat pentru întîlnirea cu altă lume, de fapt cu orice lume. Nu trăgea după el "petecul nostru de cer" și sensibilitatea lui, enormă, era mai degrabă a unui tânăr planetar. Așadar a plâns în primii doi
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
scop a împărți Bucovina în "ocoale de oșteni pedestri" după cum era în Slavonia și în Croația, căci, zice vechiul manuscript, "lăcuitorii au la slujba războiului putere și îndrăzneală, iar spre plata birului nu au bani". Si ce au devenit astăzi obârșia Moldovei? Făgăduit-au fost Austria s-o ție în vechile ei legi și obiceiuri, bunurile mănăstirești să le întrebuințeze spre ridicarea poporului moldovenesc, răzășii să rămâie întru ale lor, târgoveții întru ale lor și multe alte lucruri au făgăduit. Și
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
cu o bandă lată de striuri dispuse circular aproape de gura vasului, pasta și decorul raportându-l la aceeași perioadă și civilizație de tip Dridu. Avem, așadar, trei locuri cu urme arheologice numai pe teritoriul comunei noastre, cu dovezi materiale ale obârșiei etniei românești, dar cazul nu este izolat. La circa 10 km distanță, pe câmpul din partea de nord a satului Malul Alb (com. Drăgănești), în septembrie 1987, am identificat întâmplător un număr relativ mare de fragmente ceramice de factură și tipologie
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Jos, dezvoltată pe elementele de origine romană”, definită, în cele din urmă, a fi o „civilizație a poporului român deja format”. Prin urmare, comunitățile familiale ce vor evolua cu timpul spre satele medievale de mai târziu, își trag seva și obârșia din locuitorii care au ocupat vetrele ce au aparținut ariei de civilizație de la Dunărea de Jos, habitaturi în care rolul primordial, privind crearea și întemeierea de sate, l-au avut oamenii locului, băștinașii, ei fiind producătorii de valori social-economice rezistente
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
nume diferite, pentru fiecare în parte, spre a se deosebi între ele doar în plan local, în obște. În afara obștii și în actele oficiale scrise, identificarea se realiza pentru toți locuitorii, indiferent de vatra pe care trăiau, după numele de obârșie, de început, adică Umbrărești. Iar aceasta pentru că satele Condrea, Salcia (multă vreme ambele având un singur nume, Condrea), Siliștea, Bozieștii și Tămășenii, Torceștii și Slobozia-Torcești — acesta identificându-se prin numele de familie purtate de locuitorii săi cu Cătunașii de mai
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
În împrejurarea dată, Grigore Micleseu deținea dregătoria de mare paharnic. El nu era originar din Miclești, cum s-ar putea deduce după numele adăugat prenumelui, ci „ficior lui Ionașco diac din Gugești”, Micleștii fiindu-le cumpărătură și nu satul de obârșie. Reținem și situația că Vasile Lupu face danie acestui slujitor, potrivit actului, o „jumătate de sat”, în realitate însă nu putea fi o jumătate luată strict aritmetic, pentru că, așa cum am arătat, ocina cunoscuse diviziunea pe mai multe părți, precizate fiind
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
proprietate imună; c - proprietate strămoșească, „pământ moștenit din generație în generație sau stăpânit din moși strămoși”. Acest ultim sens prezintă un interes aparte atunci când prin el ni se poate sugera sau indica cum o astfel de ocină reprezintă locul de obârșie al celui căruia i se desemnează dreptul de stăpânire printr-un act de acest gen. Se pot proba situații de aceată natură cu multe documente. Un exemplu sugestiv îl avem în cunoscutul și de multe ori comentatul document din 15
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
toate unul singur, Tălăbeștii, este arătat în act ca fiind ocina lor, deci locul de origine al neamului Cernat. Că acești boieri își vor stabili mai târziu casa lor la Cernătești, informație pe baza căreia li s-a fixat aici obârșia, rezultă dintr-un document dat de Ștefan cel Mare, la 24 septembrie 1468, prin care îi întărește panului Șteful Cernătescul ceea ce devenise după cumpărarea sau dania din 1448 „ocina sa dreaptă, Cernăteștii, unde îi este acum casa, pe Corod”, casă
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
privitoare la originea averii precum: „partea mamei” ei, „partea unchiului”, după caz, dar nu și ocină. Același document este publicat și de N. Iorga într-o transcriere completă, care ne aduce mai aproape de sensul atribuit termenului ocină ca loc de obârșie, anume că Umbrăreștii de la Tecuci ar fi locul de origine al protagoniștilor din act. Căci în respectiva transcriere, deși nu se menționează, nu se folosește cuvântul ocină, dar, după obișnuita formulă de la începutul oricărui act de acest gen, de mărturie
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
descendentă a bogatei familii Ghenovici. În textul publicat de N. Iorga se înserează un „adaus” interesant și el, pentru a se constata interdependența Umbrărești-Boziești ca obște unitară la origine, dar și pentru aspectul pe care urmărim să-l relevăm, anume obârșia Costăcheștilor la Umbrărești. Iată adaosul din textul transcris de marele istoric: „de la Boziești de pe Bârlad, cât s-a alegi iar partea părinților noștri și pe zapisă, iar să fie a surori-me, Tudosiicăi”. Înseamnă că și aici slugerul Costache avea încă
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din secolul al XVII-lea, pe când viețuiau părinții celor doi frați. Pe aceste elemente documentare, cât și pe altele întâlnite în acte emise posterior împărțirii din 1679, se sprijină ipoteza noastră potrivit căreia aici, la Umbrărești, trebuie căutată și plasată obârșia neamului Costache, deși, cunoaștem, genealogiștii și acei care s-au referit ocazional la neamul acesta consideră că familia și-ar avea originea la Epureni (Fălciu) sau că se trag din răzeși de la ținutul Tutovei, ori din Sărățenii Fălciului, nefăcându-se
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
scop îi lasă acestuia în stăpânire satele și moșiile moștenite de la înaintași, adică Epurenii, Ciocăneștii cu Bârlăleștii, dar nu puteau lipsi părțile de la Umbrărești și Boziești, ca cele mai vechi ocine strămoșești. Ne susținem afirmația că aici și-a avut obârșia respectiva familie și pe faptul că au existat la Umbrărești case mari și biserică din cărămida, menționate în documente destul de târzii. Arheologic însă, urmele lor au putut sta în evidența noastră până în ultimii ani, respectiv 1980, când urmele caselor au
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de stăpânire devălmașă, menționat în ispisocul din care am reprodus. Nu știm dacă acești Corpăcești de la Tămășenii-Umbrăreștilor se trag sau fac parte din neamul Corpaci, frecvent menționat în documente privitoare la stăpâniri și locuri din sate tecucene. E posibil ca obârșia lor să fie prin partea locului. Iată numele câtorva Corpăcești de rang înalt „Nastasia, giupâneasa lui Vartic, mare vornic al Țării de Gios”, în mai 1586; „Ionașco diac și Constantin, ficiori lui Corpaci stolnic”, acesta având frați pe Andronic, Simion
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
prinsă împreună cu Torceștii din partea estică a Bârladului într-o singură unitate fiscală până foarte târziu, duce gândul la aceeași sorginte comună a tuturor locuitorilor de pe actualul teritoriu al comunei Umbrărești. Prin urmare, se poate considera că satul Torcești își are obârșia în comunități umane îndepărtate în timp, cu toate că prima atestare documentară scrisă o găsim într-o hotarnică târzie, la capitolul „documente privitoare la moșiia Torceștii”, în care se menționează „Hrisovul lui Petru voevod din 7094 (1596) slavonu relativ la moșiia Torceștii”. Vechimea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
dintre locuitorii obștii umbrăreștene de-a lungul timpului, din care și Torceștii au făcut parte în vremurile ancestrale ale existenței ei. Astfel încât, în 1906, se produce o reîntoarcere la vechiul trup strămoșesc, din care locuitorii tuturor satele umbrăreștene își trag obârșia. Iar dovada plauzibilă o avem în sursele documentare comune, în structura teritorială unitară și, mai ales, în identitatea numeroaselor antroponime din cele două comunități, întâlnite pe întreg arealul locuit al comunei Umbrărești. De altfel, acest lucru am dorit să subliniem
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Mai apar în catagrafia din 1774 și alți locuitori, arătați că au figurat anterior ca birnici în alte sate, precum Suraia, Biliești, Torcești, veniți acum la Umbrărești, dar, după nume, ni se pare că mulți din ei și-au avut obârșia la Umbrărești sau Torcești, cu atât mai mult cu cât îi întâlnim și în alte categorii de acte în care sunt arătați ca locuitori din satele respective. Dar aflăm în aceeași catagrafie și oameni din Umbrărești și Torcești stabiliți în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Gheorghe Druță este considerat că a venit „din satul Ochișăști”, actualul sat Ungureni, de la nord de Tecuci, dar după numele Druță, frecvent în onomastica umbrăreșteană, credem că este originar din localitatea noastră și acum s-a înapoiat la locul de obârșie. Desigur că numărul celor veniți de prin satele vecine este mai mare decât cazurile citate, dar și al celor plecați din satele Umbrărești și Torcești în satele din preajmă sau în altele mai îndepărtate este la fel de mare. De exemplu, sunt
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
mai în amănunt a tuturor surselor documentare, analiza și interpretarea lor corespunzătoare ne pot oferi informații cu mult mai aproape de realitatea demografică din satele românești, ne pot dovedi existența unei populații stabile, legate de aceste locuri prin puternica ancoră a obârșiei din neam în neam, din moși și strămoși, creșterea demografică realizându-se pe calea sporului natural, în primul rând, și nu altfel. Se dovedește că permanența și continuitatea românească în satele noastre și în țară este o realitate care nu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
marilor stăpâni de sate în diferite locuri din Moldova, deci cu varii posibilități de a intra în posesia unor locuri din zone specializate în cultura viței de vie. În schimb, oamenii de rând și-au păstrat plantațiile în așezările de obârșie, respectiv satele umbrăreștene. Pentru contemporanii noștri mai puțin informați în problema soiurilor și calității strugurilor și vinurilor ce se produceau aici, trebuie făcută precizarea că, până la sfârșitul secolului al XIX-lea, când are loc în zonă invazia filoxerei (insecta parazită
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din satu Condrea, cheltuiala a 11 stânjeni moșie”, Paraschiv și acest Hurjui fiind rudele cu care se judecă. Între 1833 și 1835 se înregistrează mai multe nemulțumiri ale unor negustori tecuceni, „Vasile Uță și Marcu Dimitriu, supuși rosienești”, primul cu obârșie umbrăreșteană. Ei revendică dreptul lor de stăpânire pe o „parte de moșie ce să numește bătrânul Liman” din moșia Umbrărești și pe întreg bătrânul iuzbașa Năstasă Iepure, în cele din urmă răzeșii umbrăreșteni reușind să-și răscumpere de la cei doi
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de a pune în acord corpul teoretic al realismului clasic cu agenda în creștere a politicii internaționale, această actualizare a realismului se pare că e insuficientă. Teoria stabilității hegemonice: extensie sau critică a realismului Dată fiind varietatea școlilor din cadrul său, obîrșia lor realistă nu este întotdeauna de aceeași natură. Voi lăsa deoparte versiunea ordinii sau cea a securității din teoria stabilității hegemonice, care sînt, după propria lor caracterizare, doar reluări ale realismului tradițional. Mă voi ocupa doar de versiunile lui Kindleberger
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]