4,294 matches
-
și bogățiile subsolului. Această stăpânire asupra terenurilor și bunurilor făcea imposibil ca membrii obștii să poată înstrăina hotarul satului. Stăpânirea individuală. La baza ei a stat munca proprie depusă de membrii obștii pentru amenajarea unora dintre terenurile aflate în hotarul obștii, terenuri care anterior se aflau în stăpânirea devălmașă. Această muncă conferea terenurilor respective o valoare economică nouă, reprezentând temeiul stăpânirii personale asupra lor.Prima desprindere din fondul devălmaș a reprezentat-o locul de casă și grădina (gospodăria personală). Semnul distinctiv
OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340705_a_342034]
-
și grădina (gospodăria personală). Semnul distinctiv al trecerii unui teren din stăpânirea devălmașă în cea personală l-a reprezentat gardul. Proces asemănător a parcurs și câmpul de cultură (țarina) - terenul destinat agriculturii. Țarina era împărțită în loturi repartizate familiilor din obște prin tragere la sorți, dar nu în sistemul asolamentului, ci o dată pentru totdeauna. Se numeau loturi matcă sau sorți, pentru că dădeau posibilitatea celor care le stăpâneau să utilizeze și celelalte părți din hotarul obștii în devălmășie cu ceilalți membrii ai
OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340705_a_342034]
-
împărțită în loturi repartizate familiilor din obște prin tragere la sorți, dar nu în sistemul asolamentului, ci o dată pentru totdeauna. Se numeau loturi matcă sau sorți, pentru că dădeau posibilitatea celor care le stăpâneau să utilizeze și celelalte părți din hotarul obștii în devălmășie cu ceilalți membrii ai obștii. Procesul de trecere de la stăpânirea devălmașă la stăpânirea individuală a continuat în sensul că membrii obștii mai puteau lua în folosință personală și alte suprafețe de teren din hotarul obștii (din pășuni, păduri
OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340705_a_342034]
-
prin tragere la sorți, dar nu în sistemul asolamentului, ci o dată pentru totdeauna. Se numeau loturi matcă sau sorți, pentru că dădeau posibilitatea celor care le stăpâneau să utilizeze și celelalte părți din hotarul obștii în devălmășie cu ceilalți membrii ai obștii. Procesul de trecere de la stăpânirea devălmașă la stăpânirea individuală a continuat în sensul că membrii obștii mai puteau lua în folosință personală și alte suprafețe de teren din hotarul obștii (din pășuni, păduri, fânețe) prin defrișare, desțelenire, terenuri care erau
OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340705_a_342034]
-
matcă sau sorți, pentru că dădeau posibilitatea celor care le stăpâneau să utilizeze și celelalte părți din hotarul obștii în devălmășie cu ceilalți membrii ai obștii. Procesul de trecere de la stăpânirea devălmașă la stăpânirea individuală a continuat în sensul că membrii obștii mai puteau lua în folosință personală și alte suprafețe de teren din hotarul obștii (din pășuni, păduri, fânețe) prin defrișare, desțelenire, terenuri care erau apoi introduse în circuitul agricol. Ele se numeau stăpâniri locurești. Celelalte terenuri din hotarul obștii au
OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340705_a_342034]
-
părți din hotarul obștii în devălmășie cu ceilalți membrii ai obștii. Procesul de trecere de la stăpânirea devălmașă la stăpânirea individuală a continuat în sensul că membrii obștii mai puteau lua în folosință personală și alte suprafețe de teren din hotarul obștii (din pășuni, păduri, fânețe) prin defrișare, desțelenire, terenuri care erau apoi introduse în circuitul agricol. Ele se numeau stăpâniri locurești. Celelalte terenuri din hotarul obștii au rămas în stăpânirea devălmașă a membrilor lor. Obștea exercita asupra tuturor terenurilor (și asupra
OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340705_a_342034]
-
membrii obștii mai puteau lua în folosință personală și alte suprafețe de teren din hotarul obștii (din pășuni, păduri, fânețe) prin defrișare, desțelenire, terenuri care erau apoi introduse în circuitul agricol. Ele se numeau stăpâniri locurești. Celelalte terenuri din hotarul obștii au rămas în stăpânirea devălmașă a membrilor lor. Obștea exercita asupra tuturor terenurilor (și asupra celor personale) un drept de supraveghere și control care mai târziu va fi drept de protimis. 3. Normele privitoare la statutul juridic al persoanelor. În cadrul
OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340705_a_342034]
-
fi drept de protimis. 3. Normele privitoare la statutul juridic al persoanelor. În cadrul obștii guverna principiul egalității în drept al tuturor membrilor săi, bazat pe proprietatea devălmașă și munca în comun. Cei care se distingeau (oamenii buni și bătrâni - aleșii obștii) o făceau datorită calităților personale. Ei se aflau însă sub controlul obștii care avea dreptul să-i revoce din funcție. 4. Norme privitoare la familie. amilia avea un caracter democratic, pornind de la organizarea familiei geto-dace și întărit fiind de preceptele
OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340705_a_342034]
-
În cadrul obștii guverna principiul egalității în drept al tuturor membrilor săi, bazat pe proprietatea devălmașă și munca în comun. Cei care se distingeau (oamenii buni și bătrâni - aleșii obștii) o făceau datorită calităților personale. Ei se aflau însă sub controlul obștii care avea dreptul să-i revoce din funcție. 4. Norme privitoare la familie. amilia avea un caracter democratic, pornind de la organizarea familiei geto-dace și întărit fiind de preceptele religiei creștine. Această egalitate a membrilor familiei a dat naștere obligațiilor reciproce
OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340705_a_342034]
-
pe taina cununiei săvârșită în biserică. Divorțul era cunoscut și permis ambilor soți pentru egalitate de motive. Succesiunile - descendenții aveau egală vocație succesorală fiind cunoscut și dreptul la moștenire al soțului supraviețuitor. 5. Normele referitoare la obligații. Obligațiile - toți membrii obștii aveau capacitate deplină de a contracta, distingându-se contractul de vânzare ca fiind cel mai folosit, contract care ajunsese consensual și translativ de proprietate. Norme cutumiare românești privind obligațiile. Obligațiile reciproce se nășteau, între membrii obștii, cu ocazia unor evenimente
OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340705_a_342034]
-
obligații. Obligațiile - toți membrii obștii aveau capacitate deplină de a contracta, distingându-se contractul de vânzare ca fiind cel mai folosit, contract care ajunsese consensual și translativ de proprietate. Norme cutumiare românești privind obligațiile. Obligațiile reciproce se nășteau, între membrii obștii, cu ocazia unor evenimente importante, cum ar fi: nunta, botezul etc., când se schimbau daruri și contra-daruri. Chiar zestrea care se dădea miresei, cu ocazia nunții, se pare că a avut, la început, rolul de dar care îi obliga pe
OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340705_a_342034]
-
nunta, botezul etc., când se schimbau daruri și contra-daruri. Chiar zestrea care se dădea miresei, cu ocazia nunții, se pare că a avut, la început, rolul de dar care îi obliga pe socrii mari la un contra-dar. De asemenea, în obștile sătești, era obișnuită și întrajutorarea, atunci când se strângea recolta, când un membru al obștii își clădea o nouă gospodărie sau în cazul evenimentelor de trecere (naștere, nuntă, înmormântare). Această întrajutorare putea îmbrăca forma clăcii, adică a muncii în comun sau
OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340705_a_342034]
-
miresei, cu ocazia nunții, se pare că a avut, la început, rolul de dar care îi obliga pe socrii mari la un contra-dar. De asemenea, în obștile sătești, era obișnuită și întrajutorarea, atunci când se strângea recolta, când un membru al obștii își clădea o nouă gospodărie sau în cazul evenimentelor de trecere (naștere, nuntă, înmormântare). Această întrajutorare putea îmbrăca forma clăcii, adică a muncii în comun sau a întovărășirii la plug, adică asocierea a patru săteni care pun în comun vitele
OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340705_a_342034]
-
al încheierii contractului de vânzare-cumpărare) se desfășura în prezența unei persoane respectate, alese de părți, spre a asista la încheierea contractului de vânzare-cumpărare și care era numită cel ce tăia mâna. 6. Normele privind răspunderea și organizarea judecătorească. Răspunderea membrilor obștii pentru faptele ilicite cauzatoare de prejudicii și soluționarea litigiilor se făceau pe baza solidarității rudelor, a Legii Talionului și a compozițiunii . Răspunderea solidară funcționa pentru membrii obștii și atunci când se cauza un prejudiciu obștii învecinate. Organizarea judecătorească - oamenii buni și
OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340705_a_342034]
-
cel ce tăia mâna. 6. Normele privind răspunderea și organizarea judecătorească. Răspunderea membrilor obștii pentru faptele ilicite cauzatoare de prejudicii și soluționarea litigiilor se făceau pe baza solidarității rudelor, a Legii Talionului și a compozițiunii . Răspunderea solidară funcționa pentru membrii obștii și atunci când se cauza un prejudiciu obștii învecinate. Organizarea judecătorească - oamenii buni și bătrâni și juzii aveau competență în materie civilă și penală, putând aplica sancțiuni, mergând până la excluderea din obște. În obștile sătești teritoriale, ca efect al proprietății devălmașe
OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340705_a_342034]
-
răspunderea și organizarea judecătorească. Răspunderea membrilor obștii pentru faptele ilicite cauzatoare de prejudicii și soluționarea litigiilor se făceau pe baza solidarității rudelor, a Legii Talionului și a compozițiunii . Răspunderea solidară funcționa pentru membrii obștii și atunci când se cauza un prejudiciu obștii învecinate. Organizarea judecătorească - oamenii buni și bătrâni și juzii aveau competență în materie civilă și penală, putând aplica sancțiuni, mergând până la excluderea din obște. În obștile sătești teritoriale, ca efect al proprietății devălmașe existente asupra majorității bunurilor, furtul era considerat
OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340705_a_342034]
-
Talionului și a compozițiunii . Răspunderea solidară funcționa pentru membrii obștii și atunci când se cauza un prejudiciu obștii învecinate. Organizarea judecătorească - oamenii buni și bătrâni și juzii aveau competență în materie civilă și penală, putând aplica sancțiuni, mergând până la excluderea din obște. În obștile sătești teritoriale, ca efect al proprietății devălmașe existente asupra majorității bunurilor, furtul era considerat lipsit de sens. Mai mult, cel care își însușea roadele pentru a le consuma, el și familia lui, nu era privit ca un hoț
OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340705_a_342034]
-
a compozițiunii . Răspunderea solidară funcționa pentru membrii obștii și atunci când se cauza un prejudiciu obștii învecinate. Organizarea judecătorească - oamenii buni și bătrâni și juzii aveau competență în materie civilă și penală, putând aplica sancțiuni, mergând până la excluderea din obște. În obștile sătești teritoriale, ca efect al proprietății devălmașe existente asupra majorității bunurilor, furtul era considerat lipsit de sens. Mai mult, cel care își însușea roadele pentru a le consuma, el și familia lui, nu era privit ca un hoț. Numai cel
OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340705_a_342034]
-
cel care și le însușea în alte scopuri era considerat furt. Așadar, era firesc ca, obiceiul pământului (legea țării) să sancționeze, cu precădere, infracțiunile contra persoanei și mai puțin pe cele contra proprietății. Cea mai gravă pedeapsă era izgonirea din obște a vinovatului, ceea ce echivala cu o condamnare veșnică la sărăcie și pribegie. Alte sancțiuni constau în strigarea peste sat sau la horă a vinovaților, în poreclirea lor sau, în cazul furtului, în purtarea hoțului prin sat, împreună cu lucrul furat, spre
OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340705_a_342034]
-
condamnare veșnică la sărăcie și pribegie. Alte sancțiuni constau în strigarea peste sat sau la horă a vinovaților, în poreclirea lor sau, în cazul furtului, în purtarea hoțului prin sat, împreună cu lucrul furat, spre a fi batjocorit de restul membrilor obștii. Răzbunarea privată era și ea folosită ca sancțiune penală, mai ales în zonele în care legăturile gentilice au supraviețuit. În zonele cu obști vicinale tipice, răzbunarea privată a fost înlocuită cu principiul compoziției (plata unor valori ca pedeapsă pentru infracțiunea
OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340705_a_342034]
-
cazul furtului, în purtarea hoțului prin sat, împreună cu lucrul furat, spre a fi batjocorit de restul membrilor obștii. Răzbunarea privată era și ea folosită ca sancțiune penală, mai ales în zonele în care legăturile gentilice au supraviețuit. În zonele cu obști vicinale tipice, răzbunarea privată a fost înlocuită cu principiul compoziției (plata unor valori ca pedeapsă pentru infracțiunea comisă) . 6.1.Probele 1. Jurământul cu brazda. Este o probă de străveche tradiție geto-dacă denumită după rolul pe care pământul privit ca
OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340705_a_342034]
-
obiectiv, ci pur subiectiv pentru că nu tinde la stabilirea adevărului, ci la stabilirea bunei reputații. În procesul civil, judecătorii cercetează faptele și drepturile părților, astfel încât jurământul lor e de veridicitate. Până la apariția statului feudal această probă a fost utilizată în obști ca cel mai răspândit mijloc de probă pentru soluționarea conflictelor dintre membrii obștii. După apariția statului feudal e consemnată în legea țării ca regină a probelor, fapt pentru care e denumită de dreptul obișnuielnic lege . Originea probei își are izvorul
OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340705_a_342034]
-
bunei reputații. În procesul civil, judecătorii cercetează faptele și drepturile părților, astfel încât jurământul lor e de veridicitate. Până la apariția statului feudal această probă a fost utilizată în obști ca cel mai răspândit mijloc de probă pentru soluționarea conflictelor dintre membrii obștii. După apariția statului feudal e consemnată în legea țării ca regină a probelor, fapt pentru care e denumită de dreptul obișnuielnic lege . Originea probei își are izvorul în străvechiul jurământ pe vetrele regale sau pe zeitățile palatului regal practicat de
OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340705_a_342034]
-
e prestat de un grup de jurători, el putea fi combătut tot de un grup de jurători, dar cu număr dublu de persoane. În epoca gentilică, grupul juraților era alcătuit din rudele părților pentru care aceștia jurau, mai apoi, în cadrul obștilor sătești, alături de rude, în grupul jurătorilor, puteau fi incluși vecinii și ceilalți membri ai obștii. În statul feudal acordarea acestei probe se făcea prin hrisov domnesc în care se utiliza sintagma „i-am dat lege”. Partea căreia i se încuviințase
OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340705_a_342034]
-
de jurători, dar cu număr dublu de persoane. În epoca gentilică, grupul juraților era alcătuit din rudele părților pentru care aceștia jurau, mai apoi, în cadrul obștilor sătești, alături de rude, în grupul jurătorilor, puteau fi incluși vecinii și ceilalți membri ai obștii. În statul feudal acordarea acestei probe se făcea prin hrisov domnesc în care se utiliza sintagma „i-am dat lege”. Partea căreia i se încuviințase proba putea să ia legea (să admită proba) sau să se lepede de lege (să
OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340705_a_342034]