2,575 matches
-
inspirație pentru desenatori cu condiția ca ei să înțeleagă că trăiesc în mileniul trei și că rostul gravurilor nu este să ilustreze un text, ci să descopere în el ecouri contemporane. VI. Atunci când verticala se înclină spre stânga iau naștere oblicele descentralizate, elemente cu semnificație majoră în imagine. Ele sunt orientate și pornesc din partea stângă de sus a imaginii și se îndreaptă spre colțul de jos din partea dreaptă. Semnificația lor e negativă, este expresia ratării, a eșecului, a insuccesului și a
Arta compoziției by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
în imagine este mai violentă, iar pe măsură ce se apropie de orizontală, tensiunile descresc și se liniștesc. Această orientare plastică ne sugerează universul poeziei lui Bacovia și Emil Botta sau al prozei lui Kafka și Gogol. La polul opus se situează oblicele ascendente, liniile succesului, ale avântului și vieții. Ele sugerează o orientare optimistă care ne conduce către un sfârșit fericit. Orientare a urcușului, ea începe cu oblicele ascendente care fac un unghi mic cu verticala și se adresează alpiniștilor temerari, care
Arta compoziției by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
Emil Botta sau al prozei lui Kafka și Gogol. La polul opus se situează oblicele ascendente, liniile succesului, ale avântului și vieții. Ele sugerează o orientare optimistă care ne conduce către un sfârșit fericit. Orientare a urcușului, ea începe cu oblicele ascendente care fac un unghi mic cu verticala și se adresează alpiniștilor temerari, care atacă vârfurile din Himalaya. Pe măsură ce înclinarea orientării ascendente scade, oblica trece din zona urcușului greu în zona ascensiunii normale, pentru a ajunge în final la drumul
Arta compoziției by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
se adresează alpiniștilor temerari, care atacă vârfurile din Himalaya. Pe măsură ce înclinarea orientării ascendente scade, oblica trece din zona urcușului greu în zona ascensiunii normale, pentru a ajunge în final la drumul cu pantă lină. Urcușul este calea temerarilor, a învingătorilor. Oblicele ascendente sunt drumul atacului, care duce doar la victorie, la succes. Trăim aceeași senzație ascensională și atunci când urcăm o rampă, un plan oblic spre o clădire chiar dacă urcușul necesită un efort în plus. Oblicele sunt întâlnite în lucrările teoretice și
Arta compoziției by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
normale, pentru a ajunge în final la drumul cu pantă lină. Urcușul este calea temerarilor, a învingătorilor. Oblicele ascendente sunt drumul atacului, care duce doar la victorie, la succes. Trăim aceeași senzație ascensională și atunci când urcăm o rampă, un plan oblic spre o clădire chiar dacă urcușul necesită un efort în plus. Oblicele sunt întâlnite în lucrările teoretice și sub denumirea de diagonale, care le sugerează doar parțial importanța și le restrânge sfera de acțiune în zona mediană. Dar lucrul cel mai
Arta compoziției by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
Urcușul este calea temerarilor, a învingătorilor. Oblicele ascendente sunt drumul atacului, care duce doar la victorie, la succes. Trăim aceeași senzație ascensională și atunci când urcăm o rampă, un plan oblic spre o clădire chiar dacă urcușul necesită un efort în plus. Oblicele sunt întâlnite în lucrările teoretice și sub denumirea de diagonale, care le sugerează doar parțial importanța și le restrânge sfera de acțiune în zona mediană. Dar lucrul cel mai important se leagă de dinamismul liniilor și formelor cu orientare oblică
Arta compoziției by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
Oblicele sunt întâlnite în lucrările teoretice și sub denumirea de diagonale, care le sugerează doar parțial importanța și le restrânge sfera de acțiune în zona mediană. Dar lucrul cel mai important se leagă de dinamismul liniilor și formelor cu orientare oblică în imagine. Marii creatori știu să folosească cu iscusință orientările oblice atunci când caută să dea viață și dinamism imaginii. Sugerarea mișcării de către oblice face ca formele să fie simțite într-o singură mișcare potențială, o încordare din care așteptăm să
Arta compoziției by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
care le sugerează doar parțial importanța și le restrânge sfera de acțiune în zona mediană. Dar lucrul cel mai important se leagă de dinamismul liniilor și formelor cu orientare oblică în imagine. Marii creatori știu să folosească cu iscusință orientările oblice atunci când caută să dea viață și dinamism imaginii. Sugerarea mișcării de către oblice face ca formele să fie simțite într-o singură mișcare potențială, o încordare din care așteptăm să pornească acțiunea. Compozițiile cu linii, suprafețe sau volume orientate oblic dau
Arta compoziției by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
în zona mediană. Dar lucrul cel mai important se leagă de dinamismul liniilor și formelor cu orientare oblică în imagine. Marii creatori știu să folosească cu iscusință orientările oblice atunci când caută să dea viață și dinamism imaginii. Sugerarea mișcării de către oblice face ca formele să fie simțite într-o singură mișcare potențială, o încordare din care așteptăm să pornească acțiunea. Compozițiile cu linii, suprafețe sau volume orientate oblic dau naștere la multiple combinații, iar starea de tensiune depinde de unghiul pe
Arta compoziției by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
orientările oblice atunci când caută să dea viață și dinamism imaginii. Sugerarea mișcării de către oblice face ca formele să fie simțite într-o singură mișcare potențială, o încordare din care așteptăm să pornească acțiunea. Compozițiile cu linii, suprafețe sau volume orientate oblic dau naștere la multiple combinații, iar starea de tensiune depinde de unghiul pe care-l fac între ele oblica descendentă și cea ascendentă. VII. Efectul unghiurilor Auguste Rodin Partea cea mai profundă a relațiilor verticalei cu orizontala și oblicele, o
Arta compoziției by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
orientate oblic dau naștere la multiple combinații, iar starea de tensiune depinde de unghiul pe care-l fac între ele oblica descendentă și cea ascendentă. VII. Efectul unghiurilor Auguste Rodin Partea cea mai profundă a relațiilor verticalei cu orizontala și oblicele, o constituie așa-numitul efect al unghiurilor. Atunci când o verticală se întâlnește cu o oblică ascendentă sau descendentă, în unghi ascuțit, se naște o stare de tensiune, de încordare, de forță, gata să explodeze și să declanșeze o energie. Această
Arta compoziției by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
care-l fac între ele oblica descendentă și cea ascendentă. VII. Efectul unghiurilor Auguste Rodin Partea cea mai profundă a relațiilor verticalei cu orizontala și oblicele, o constituie așa-numitul efect al unghiurilor. Atunci când o verticală se întâlnește cu o oblică ascendentă sau descendentă, în unghi ascuțit, se naște o stare de tensiune, de încordare, de forță, gata să explodeze și să declanșeze o energie. Această stare dovedește existența unei forțe capabile să se declanșeze în orice moment. Încordarea pe care
Arta compoziției by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
portretele de faraoni, scribul etc., dar și la sculptura statuară a lui Gheorghe Anghel: Volumele organizate după aceste relații ne dau senzația de stabilitate absolută, de echilibru perfect al formelor. Ajungem la ultimul fel de relații între verticale și o oblică descendentă. Observăm că are loc o destindere, o liniștire totală a formelor. Bătălia s-a terminat, urmează pacea, înțelegerea, cooperarea. Totul se duce pe „apa sâmbetei“, deci pe apa sfârșitului, pe o cale fără oprire. Să ne gândim la „Parabola
Arta compoziției by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
sau de trasee cu segmente parabolice sau elipsoidale, liniile cu o mișcare vălurită ne propun o dinamică mai blândă, mai liniștită, mai cursivă în imagine. Ele nu au caracterul tăios al întâlnirilor în unghiuri ascuțite dintre liniile orizontale cu liniile oblice. Liniilor curbe le lipsește cruzimea acestor întâlniri tensionate, de orientări și întâlniri de linii și forme oblice. Studiind relațiile care se nasc între curbe, constatăm că ele sunt de atracție sau de respingere. De asemenea, ele pot să nască în
Arta compoziției by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
mai blândă, mai liniștită, mai cursivă în imagine. Ele nu au caracterul tăios al întâlnirilor în unghiuri ascuțite dintre liniile orizontale cu liniile oblice. Liniilor curbe le lipsește cruzimea acestor întâlniri tensionate, de orientări și întâlniri de linii și forme oblice. Studiind relațiile care se nasc între curbe, constatăm că ele sunt de atracție sau de respingere. De asemenea, ele pot să nască în imagine o mișcare ondulatorie sau circulară. Arta barocului este cel mai elocvent exemplu de compoziție cu linii
Arta compoziției by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
-l zăresc pe uriaș, care se apropiase de o spărtură a gardului, prin care privea încolo și-ncoace, strigând totodată cu o voce de tunet.“ Compozițional, problema se leagă de arta de a ritma și organiza micile personaje pe direcții oblice pentru a sugera neliniștea care le stăpânește. Un efect contrar se obține lăsând oamenii ca elemente dominante în imagine și micșorând casele, natura, obiectele. Spectacolul lui Silviu Purcărete cu O scrisoare pierdută de I.L. Caragiale, montat la Teatrul Mic, constituie
Arta compoziției by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
imaginii. Este o formă compozițională la început de drum, folosită mai mult în filmul de animație și de ficțiune ca element de început al unei scene din film, cu posibilități de deplasare pe orizontală (zbor), de cădere pe o direcție oblică descendentă sau pe axul vertical al imaginii. În această situație, capacitatea alegerii traiectoriei de cădere dă semnificație căderii în cadru. Pătratul 4 este o zonă echivocă, alcătuită de creatori. Ea poate fi utilizată ca element de dialog cu alte pătrate
Arta compoziției by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
prin pătratele 5 și 3. Pătratul 3 îl citim fie ca pe o formă obosită de trecere orizontală prin imagine, fie ca pe un element care a pătruns de curând în compoziție și urmează să alunece fie pe o direcție oblică trecând prin pătratele 5 și 7. Mai puțin interesant vizual și grafic este pătratul 6 situat în extremitatea mediană dreaptă a imaginii, cu o amplasare echivocă. Fie așteptăm să părăsească imaginea prin dreapta, fie să coboare vertical prin pătratul 9
Arta compoziției by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
5 și 7. Mai puțin interesant vizual și grafic este pătratul 6 situat în extremitatea mediană dreaptă a imaginii, cu o amplasare echivocă. Fie așteptăm să părăsească imaginea prin dreapta, fie să coboare vertical prin pătratul 9, sau să dispară oblic prin pătratul 8. Ultimul pătrat, situat în partea dreaptă de jos a compoziției, este un punct vizual sau ultima imagine, deoarece singurele posibilități de mișcare sunt ieșirea în dreapta în jos, sau pe o direcție oblică descendentă. * * * Dar tot ceea ce am
Arta compoziției by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
pătratul 9, sau să dispară oblic prin pătratul 8. Ultimul pătrat, situat în partea dreaptă de jos a compoziției, este un punct vizual sau ultima imagine, deoarece singurele posibilități de mișcare sunt ieșirea în dreapta în jos, sau pe o direcție oblică descendentă. * * * Dar tot ceea ce am afirmat mai sus rămâne numai la nivel de idee, deoarece fiecare formă are o anumită configurație, caracterul ei poate să modifice sau să contrazică unele afirmații anterioare. Deoarece formele întâlnite în natură nu se înscriu
Arta compoziției by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
sau alcătuiri monstruoase, ci ca o „cortină neagră“, care, fie că se lasă peste personajele din imagine, fie că le presează din partea stângă a imaginii sau din dreapta compoziției, devine un element strivitor în imagine. Aceeași formă poate să coboare și oblic, ca o ghilotină cu tăișul orientat ascendent sau descendent. Aceste elemente strivitoare, malefice devin un simbol al forțelor întunericului, care apasă realitatea asemenea destinului, fără putință de replică și de împotrivire. Alternanța formei abstracte, dominante cu formele umane de mică
Arta compoziției by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
mai departe problemele umbrei tratate ca un element aleatoriu, ea urmărind mai mult gândul creatorului și nu o raportare strictă la realitate. Demne de luat în seamă sunt lucrările cu umbra întreruptă, de diverse crăpături, cu umbra frântă, după planurile oblice pe care le așază, sau cu umbre intersectate, datorate mai multor surse de iluminat. Un exemplu impresionant de folosire a umbrei întâlnim în filmul lui F.F. Coppola „Portocala mecanică“, unde umbra gigantică pe care o aruncă personajele devine ea însăși
Arta compoziției by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
aruncă personajele devine ea însăși un element dramatic, funcțional, în acțiune. Felul în care luminăm un portret, un chip uman de jos, de sus, de la stânga sau de la dreapta ajută la accentuarea caracterului cu ajutorul umbrei. Expresionismul cinematografic a utilizat umbre oblice uriașe, stranii, care accentuează dramatismul. În desen, umbra este folosită în mod frecvent la Corneliu Baba pentru a sublinia caracterul personajelor. În gravurile lui H. Daumier întâlnim exemple strălucite de integrare a umbrei în compoziție. Pentru fiecare grafician, umbra face
Arta compoziției by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
în imagine. Modalitatea cea mai simplă urmărește schimbarea direcției unei linii sau a unui volum care modifică tensiunea compoziției, o dinamizează și îi accentuează dramatismul. Primul mod de a deranja, de a strica tihna unei linii drepte, orizontale, verticale sau oblice este accidentul pe traseul grafic, o scurtă schimbare de direcție și revenirea la vechea orientare. Aceasta poate să fie o modalitate de a scoate din monotonie și de a anima o linie sau mai multe. Modificarea direcției prin unghiuri obtuze
Arta compoziției by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
agresivă atunci când traseul este schimbat prin unghiuri ascuțite, care dau violență și cruzime compoziției. Traseele cu unghiuri ascuțite sfâșie imaginea și îi dau o tensiune maximă care transmite caracterul dramatic al evenimentelor evocate. * * * O tratare geometrică a imaginii cu linii oblice întâlnim la Liviu Stoicoviciu, care, în structurile sale grafice și spațiale, riguros simetrice față de mai multe axe, reușește să obțină, prin creșteri ritmice, armonice, o neobișnuită poezie calmă a imaginii. * * * Tot ceea ce este dramatic și violent în aceste trasee frânte
Arta compoziției by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]