2,138 matches
-
tuse, strănut (semnul Louvel), contracția mușchilor adiacenți și de manevrele de provocare. Localizarea durerii este de obicei la nivelul obstrucției venoase dar nu are legătură strânsă cu gradul și extensia acesteia. Edemul poate fi unica manifestare a TVP, fiind consecința obstrucției și, parțial, a inflamației țesuturilor perivenoase. Edemul are grade variabile, de la minim până la extrem, astfel încât, de multe ori, bolnavii nu se prezintă la medic pentru edem. Uneori pacienții prezintă cordoane venoase indurate, sau accentuarea rețelei venoase superficiale, modificări de culoare
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
phlegmatia alba dolens, transformarea fiind de cauză necunoscută și imprevizibilă. Debutul este aparent brusc, cu durere intensă în membrul afectat, edem voluminos care cuprinde întregul membru, cianoză rapidă, răcirea extremității cu purpură sau bule hemoragice. Se asociază constant cu o obstrucție parțială a circulației arteriale și limfatice prin spasm reflex și prin creșterea presiunii intratisulare. La examenul obiectiv membrul afectat este tumefiat rapid și marcat, intens cianotic și rece, cu absența pulsului arterial la nivelul arterei poplitee și distal, dar nu
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
a circulației arteriale și limfatice prin spasm reflex și prin creșterea presiunii intratisulare. La examenul obiectiv membrul afectat este tumefiat rapid și marcat, intens cianotic și rece, cu absența pulsului arterial la nivelul arterei poplitee și distal, dar nu apar obstrucții caracteristice la arteriografie. Asociat, bolnavii prezintă febră ridicată și modificări ale probelor de inflamație. Evoluția flebitei albastre se face spre gangrenă în 50% din cazuri, embolii pulmonare în 35-40% din cazuri sau deces care se datorează șocului, emboliilor pulmonare sau
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
extrem de marcat [1, 3, 10, 12]. EXAMINĂRI PARACLINICE Deoarece diagnosticul clinic de TVP este frecvent incert este necesară confirmarea acestuia prin alte mijloace. 1. Flebografia ascendentă convențională și cea cu substracție digitală sunt cele mai bune metode imagistice pentru evidențierea obstrucției unei vene profunde a membrelor și cavelor, venelor bazinului. Ele au câteva dezavantaje (dificil de repetat în condițiile existenței edemului, metodă invazivă, uneori dureroasă, necesită echipament și personal experimentat, rar se produc flebite, intoleranța la substanța de contrast iodată apare
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
și starea parenchimelor irigate de ramurile aortei [18, 19]. În disecția de aortă, tomografia computerizată depistează semne directe și indirecte de disecție. Semnele directe sunt: membrana intimă flotantă (în 70-80% dintre cazuri), care este și cel mai important și evidențierea obstrucției porții de intrare - obiectiv dificil de semnalat. Semnele indirecte de diagnostic sunt: deplasarea calcificărilor parietale înspre lumenul aortei, hemotorace și hemopericard. Rezonanța magnetică Angiografia prin rezonanță magnetică este o metodă de explorare noninvazivă, bazată pe injectarea i.v. a chelaților
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
schimbarea caracterului tusei la un bronșitic cronic ridică suspiciunea unui cancer pulmonar ce produce invadarea mediastinului și a nervului laringeu recurent stâng. Dispneea de efort ce se accentuează progresiv, infecțiile pulmonare repetate în același teritoriu pulmonar, pot constitui semne de obstrucție endobronșică cu atelectazie pulmonară secundară. Durerea toracică marchează stadiul de invazie parietală. Durerea în umăr, iradiată pe partea internă a membrului superior, însoțită de elementele ce compun sindromul Claude-Bernard-Horner (mioză, enoftalmie, ptoză palpebrală) ridică suspiciunea unei tumori de apex pulmonar
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
deasupra carenei) 23%, inferioare (sub carenă) 77% și intrapulmonare (mai frecvent în lobii inferiori) 25% din cazuri. Diagnostic clinic La adult se constată dureri retrosternale (inflamația pleurei mediastinale), dispnee, disfagie, tuse, febră, hemoptizie [48]. La copil se constată semne de obstrucție traheo-bronșică: stridor, detresă respiratorie, cianoză, dispnee, hiperinflație pulmonară, infecție pulmonară, atelectazie [69]. Chistele parenchimatoase sunt simptomatice în 90% din cazuri. Simptomele se explică prin faptul că există o comunicare mai mare cu arborele bronșic. Diagnostic paraclinic Radiografia clasică relevă o
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
inferioară, mobilă cu deglutiția. Alteori, tumora este absentă în regiunea cervicală (tiroidectomie în antecedente, sau forma completă de tiroidă mediastinală în care palparea este posibilă în timpul tusei. Simptomele prezente mai frecvent sunt senzația de sufocare, dispnee, tuse, răgușeală, disfagie (rar), obstrucția traheală acută (stridor, wheezing) ce apare în caz de infectie respiratorie, hemoragie intratumorală, strumită, sau după administrare de I131 [61]. Alte semne ce pot fi constate sunt: deplasarea traheei cervicale, cicatrice de tiroidectomie, vene jugulare turgescente, dilatarea venelor toracice superioare
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
face înaintea examenului CT (substanța de contrast blochează tiroida) și stabilește diagnosticul pozitiv în peste 50% din cazuri [85]. Esofagografia baritată pune în evidență compresiunea și deplasarea esofagiană (mai ales în gușa retroesofagiană) (fig. 7.53). Cavografia arată deplasarea cavei, obstrucția trunchiului venos brahiocefalic și a venelor jugulare prin compresiune pe apertura toracică superioară. Biopsia cu ac fin este indicată în suspiciunea de cancer tiroidian. Tratament Indicația chirurgicală este de principiu [61, 81]. Căile de abord recomandate sunt: - cervicotomie anterioară tip
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
prezența pereților îngroșați cu dublu sau chiar triplu contur (4). Pe de altă parte, un alt aspect caracteristic diabeticului îl reprezintă colecistita acută alitiazică. De obicei, la diabetic, cauza acestei afecțiuni o reprezintă microangiopatia intraparietală, la care se poate asocia obstrucția trombembolică a arterei cistice la aterosclerotici. Apare astfel o necroză parietală peste care se adaugă factorul septic (S.typhi, Clostridii, E.coli). Specific colecistitei acute alitiazice este evoluția extrem de rapidă a leziunilor histopatologice, în 24-48 ore constituindu-se deja leziunile
Tratat de diabet Paulescu by Eduard Catrina, Iulian Brezean, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92219_a_92714]
-
neoplazice concomitente, infecții active, boli cardiovasculare avansate, amputații majore, retinopatie avansată (cecitate). Complicațiile chirurgicale specifice sunt bine cunoscute după transplantarea organului vascularizat. Pot apare: Pancreatită acută posttransplant, având drept cauze posibile lezarea pancreasului în timpul manevrelor de recoltare sau de conservare, obstrucția ductală și rejetul grefei. Tromboza vasculară, apare la peste 20% din cazuri, mai frecvent după transplantul segmentar, probabil datorită unui flux vascular scăzut prin arteră și calibrului mare al venei splenice de drenaj, și este răspunzătoare de pierderea a 5-10
Tratat de diabet Paulescu by Eduard Catrina, Iulian Brezean, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92219_a_92714]
-
în analiză uni, dar și multivariată. Confruntările cu substratul biologic nu evidențiază existența unei corelații cu histologia tumorală, inclusiv cu scorul de necroză. În schimb, se constată că în cazurile în care coexistă un proces inflamator de colangită sau de obstrucție biliară, nivelul seric al CK18 este crescut, datorită stazei biliare, care influențează turnoverul epitelial și favorizează modificarea balanței dintre proliferare și moarte celulară [182]. Cercetări mai noi, efectuate înaintea inițierii chimioterapiei paleative în CP au evidențiat că nivelul seric al
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminiţa Leluţiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92187_a_92682]
-
nefrogeneza (5). De ex., TGF-b , LIF și TNF-a 7 care probabil induc apoptoza în epitelii. Ei pot interveni normal atunci când procesul de dezvoltare s-a încheiat. în mod anormal, acționează în anumite situații patologice: de ex., se crede că obstrucția prenatală a tractului urinar, prin valve ureterale, poate inhiba nefrogeneza prin intermediul TGF-b. Și duce la displazii renale sau agenezii (7, 9). Molecule de adeziune celulă-matrice și celulă-celulă A treia clasă majoră de molecule exprimată în timpul nefrogenezei este reprezentată de moleculele
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
etc., deoarece ADPKD este o boală ereditară multisistemică. Numeroase ipoteze și cercetări experimentale au încercat să explice mecanismele prin care se formează și cresc chiștii renali. Printre acestea un loc important l-au ocupat alterarea (slăbirea) membranei bazale tubulare sau obstrucția intratubulară prin celule hiperplazice. Mulți ani s-a crezut că factorul principal este reprezentat de reducerea rezistenței țesutului conjunctiv care, datorită stresului hidraulic, cedează în diferite puncte, apărând dilatații fuziforme sau în deget de mănușă. Inițial, ele sunt în contact
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
pot acționa prin scăderea concentrației acestor substanțe. O altă dovadă experimentală: mutația genei bcl-2, care protejează celulele de apoptoza produsă de alterări oxidative, determină boala chistică renală. 2. Acumularea de fluide Teoretic, acumularea intrachistică de lichide poate fi produsă de obstrucția intratubulară și acumularea filtratului glomerular și/sau de secreția transepitelială 1. Experimental, la șoarecii cpk (un model animal de ARPKD), taxolul produce in vivo inhibarea progresiei chiștilor. 2. Factorii de transcripție sunt substanțe care reglează în mod normal sinteza de
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
La aceste modificări se adaugă o proliferare anormală a fibroblastelor interstițiale (sub acțiunea unor factori de creștere produși de chiști), care ar contribui la fibroză și progresia spre stadiul final al insuficienței renale (7). Recent, s-a demonstrat experimental că obstrucția tubulară este o caracteristică a PKD, care produce creșterea chiștilor la șobolanii Han: SPRD. Plecând de aici, mai mulți cercetători au atras atenția asupra asemănărilor dintre patogenia bolii chistice renale și nefropatia obstructivă (fig. 4.3). Aceasta include: creșterea expresiei
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
se pot întâlni ambele situații paradoxale: chiști mari nedureroși sau chiști mici dureroși (12). Durerile au caractere diverse: ușoare, medii, severe/colicative, intermitente sau continue; de obicei, durerile sunt surde și constante (6). Durerea acută, colicativă, sugerează o hemoragie intrachistică, obstrucție a tractusului urinar (prin cheag sau calcul) sau, mai rar, infecție (se asociază cu febră), cancer. Mecanismul patogenic al durerii este necunoscut, dar se poate invoca distensia capsulei renale sau tracțiuni pe pediculul renal (11). Durerile cedează de obicei la
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
trebuie să ne gândim la un pacient febril cu ADPKD 1. Durerile în flanc și febra vor impune analiza urinei (pentru observarea cilindrilor leucocitari), uroculturi și hemoculturi. Se pun câteva probleme mai dificile în cazul infecției sistemului colector asociate cu obstrucție și la diferențierea dintre pielonefrita acută și infecția chiștilor. în ultima situație, se observă că, în infecția parenchimului renal, uroculturile sunt totdeauna pozitive, hemoculturile sunt negative în jumătate de cazuri și pacientul răspunde la terapia convențională. 1. Cauzele majore de
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
peretele neregulat îngroșat și un conținut heterogen. Tratamentul cu antibiotice se caracterizează prin răspuns diferit la pacienți diferiți, chiar dacă dozajul și sensibilitatea in vitro a agentului patogen sunt adecvate (11). Un răspuns slab poate sugera o infecție a chiștilor sau obstrucție. Deoarece în majoritatea chiștilor antibioticul difuzează transmembranar, se preferă în tratamnent antibioticele lipofilice, ca metronidazol, trimetorpin, cloramfenicol, quinolone, timp de 5-8 zile. Alegerea antibioticelor va depinde de prezentarea clinică. în infecțiile renale severe cu septicemie, primul obiectiv este controlul stării
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
mai bine o fluorochinolonă. Durata tratamentului va fi de 3-6 săptămâni. în cazurile mai puțin severe, se poate începe cu fluoroquinolone sau alte antibiotice lipofilice. în infecțiile renale refractare tratamentul este dificil; se va avea în vedere tratamentul adecvat al obstrucțiilor tractului urinar, drenajul chiștilor infectați și, eventual, nefrectomia. Infecțiile repetate sau/și incorect tratate contribuie la deteriorarea funcției renale. Prezența infecției urinare per se nu constituie un factor de prognostic negativ, atât timp cât frecvența episoadelor infecțioase este redusă prin tratament. Oricum
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
întregului parenchim renal (unilateral) va determina o eliberare suplimentară de renină care va viza creșterea și mai mult a volemiei. Volemia crescută nu va ajunge însă să depășească obstacolul de la nivelul rinichiului cu stenozarea arterei renale. Aceasta pentru că va depăși obstrucția mult mai redusă de la nivelul rinichiului controlateral, care va reacționa prin natriureză și diureză de presiune, care nu vor permite creșterea volemiei atât de mult cât să determine depășirea obstacolului la nivelul rinichiului mai afectat. S-a demonstrat că pacienții
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
chiștilor renali (5, 8). Complicații prin compresie (efecte de masă) Mărirea ficatului prin chiști numeroși și/sau voluminoși poate produce variate manifestări de compresie, de la forme simple de disconfort, distensie abdominală sațietate precoce, până la forme grave de hipertensiune portală sau obstrucție infrahepatică a VCI sau ruptură hepatică. Tipul de complicații depinde și de situsul principal la care acționează compresia. Hipertensiunea portală Este o complicație rară, atribuită afectării hepatice masive: peste 70% din ficat a fost înlocuit de chiști. Se pare că
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
copilărie. Forma bilaterală este incompatibilă cu viața; forma unilaterală se poate întâlni incidental și la adulți. Diagnosticul este ușor, deoarece rinichiul multichistic nu are funcție excretorie (ureterul este atrezic), iar rinichiul contralateral nu este chistic (dar poate fi hidronefrotic, prin obstrucția joncțiunii ureteropelvice sau ureterovezicale). S-au descris și cazuri familiale, fapt ce sugerează existența unor forme genetice. Nefroma chistică multiloculară reprezintă o formă rară, pre-neoplazică, caracterizată prin prezența unei mase multiloculare, septate, solitară și unilaterală, care se găsește în parenchim
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
forma unilaterală, poate fi întâlnită și la adult, dar rinichiul nu este funcțional. Boala se caracterizează prin chiști multipli, necomunicanți, nefuncționali, asociați cu atrezia bazinetului, a ureterului și arterei renale. Rinichiul controlateral nu are chiști și poate fi hidronefrotic prin obstrucția joncțiunii pieloureterale sau ureterovezicale. Examinarea ecografică evidențiază o masă paravertebrală, cu multiple zone anecogene, separate de zone intens ecogene. Examinarea Doppler arată absența fluxului diastolic. Scintigrafia este utilă în diagnosticul diferențial cu obstrucția pieloureterală. Boala glomerulochistică renală este o afecțiune
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
are chiști și poate fi hidronefrotic prin obstrucția joncțiunii pieloureterale sau ureterovezicale. Examinarea ecografică evidențiază o masă paravertebrală, cu multiple zone anecogene, separate de zone intens ecogene. Examinarea Doppler arată absența fluxului diastolic. Scintigrafia este utilă în diagnosticul diferențial cu obstrucția pieloureterală. Boala glomerulochistică renală este o afecțiune rară, caracterizată prin dilatații chistice ale spațiului Bowman. Ecografic, se evidențiază chiști mici, situați în corticală, fără modificarea semnificativă a conturului renal. Boala von Hippel-Lindau și scleroza tuberoasă se întâlnesc rar la adulți
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]