10,695 matches
-
și se tot amplifica. Băietanii-încremeniți sar în lături vrând nevrând, se privesc înnebuniți și rămân apoi urlând. Câinii urlă de tot focul, babele cruci îngâna, gospodării afuma locul, iar copiii plâng în mână. De atâta harmalaie, caii mei le dau ocol, se strecoară în odaie, si, țup, pe pereți, în hol. Referință Bibliografica: CAII MEI / Dora Păscu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1938, Anul VI, 21 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Dora Păscu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
CAII MEI de DORA PASCU în ediţia nr. 1938 din 21 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354508_a_355837]
-
loc, Dansează toți, lângă bloc. Intrun timp se odihnesc, Căci dansând ei obosesc; Vântul lin prin crengi vibrează, Din nou copacii dansează. Iarăși vântul se agită, Crengile verzi le alinta. Si-ntrun ritm de rock’n rol, Crengile-n dans fac ocol. Se onduiesc laolaltă, Se leagănă și iar salța, Un copac se odihnește, Altul cengile-nvarteste: Citește mai mult Ce frumos se onduleazaCrengile verzi și dansează:Șapte copaci la un loc,Dansează toți, lângă bloc.Intrun timp se odihnesc,Căci dansând ei
SOFIA RADUINEA [Corola-blog/BlogPost/353705_a_355034]
-
loc,Dansează toți, lângă bloc.Intrun timp se odihnesc,Căci dansând ei obosesc;Vântul lin prin crengi vibrează,Din nou copacii danseaza.Iarasi vântul se agită,Crengile verzi le alinta.Si-ntrun ritm de rock’n rol,Crengile-n dans fac ocol. Se onduiesc laolaltă, Se leagănă și iar salța, Un copac se odihnește,Altul cengile-nvarteste:... XIX. INDEPENDENȚA CONFISCATĂ, de Sofia Raduinea , publicat în Ediția nr. 1183 din 28 martie 2014. Intro democrație, Puteri sunt separate; Și nu se bagă una , În
SOFIA RADUINEA [Corola-blog/BlogPost/353705_a_355034]
-
Moldovița primea satul Vama, situat mai jos de „satul Câmpulung”. De atunci, sunt numeroase documentele epocii, hrisoavele ori uricele din vremea lui Ștefan cel Mare, Bogdan cel Chior, Petru Rareș, cel care a dăruit mănăstirilor munți și văi din ținutul Ocolului. Deci, grație acestor înscrisuri, se observă că Ocolul Câmpulung Moldovenesc este cunoscut foarte bine epocii în cauză, dar începuturile istoriei îndelungate a așezării Câmpulung, potrivit cercetărilor unor istorici ca Dimitrie Cantemir, T.V. Stefanelli ori Theodor Bălan, se plasează dincolo de datele
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353046_a_354375]
-
satul Câmpulung”. De atunci, sunt numeroase documentele epocii, hrisoavele ori uricele din vremea lui Ștefan cel Mare, Bogdan cel Chior, Petru Rareș, cel care a dăruit mănăstirilor munți și văi din ținutul Ocolului. Deci, grație acestor înscrisuri, se observă că Ocolul Câmpulung Moldovenesc este cunoscut foarte bine epocii în cauză, dar începuturile istoriei îndelungate a așezării Câmpulung, potrivit cercetărilor unor istorici ca Dimitrie Cantemir, T.V. Stefanelli ori Theodor Bălan, se plasează dincolo de datele menționate în hrisoave. În acest sens, au fost
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353046_a_354375]
-
unei republici țărănești, în care locuitorii nu sunt supuși niciunui boier și plătesc în fiecare an o dajdie (bir), nu cât le cere domnia, ci cât făgăduiesc ei domnilor”. În Evul mediu era cunoscut, așa cum am subliniat mai sus, centrul Ocolului Câmpulung, care cuprindea nu mai puțin de 13 sate de pe valea Moldovei, Bistriței și Dornei. În timp, datorită apariției și dezvoltării activităților specifice exploatărilor miniere și forestiere, după anul 1775, în zonă au apărut și s-au stabilit numeroși coloniști
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353046_a_354375]
-
forestiere, după anul 1775, în zonă au apărut și s-au stabilit numeroși coloniști proveniți din întregul imperiu austriac. A urmat o perioadă de dezvoltare superioară altor ținuturi din țările românești, astfel că localitatea a devenit, în scurt timp, târg. Ocolul Câmpulungului Moldovenesc își are originea în descălecatul voievodului Bogdan în țara Modovei. Acesta cunoștea foarte bine instituția domeniilor voievodale din Maramureș și, drept urmare, a înființat aici domenii domnești pentru el și pentru urmașii săi în domnie. Așa se face că
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353046_a_354375]
-
Câmpulungului Moldovenesc își are originea în descălecatul voievodului Bogdan în țara Modovei. Acesta cunoștea foarte bine instituția domeniilor voievodale din Maramureș și, drept urmare, a înființat aici domenii domnești pentru el și pentru urmașii săi în domnie. Așa se face că Ocolul, despre care fac vorbire, a fost o moșie domnească administrată în folosul cămării domnului țării și nu al visteriei acestei țări. Fiind supusă nemijlocit domnitorului, această regiune avea o autonomie largă și se mărginea cu Transilvania și Maramureș. Ca atare
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353046_a_354375]
-
Moldovei, rolul de grăniceri, de „păzitori ai hotarelor țării” ori de „straja țării”, după cum se menționează în documentele acelor vremuri. Aceste circumstanțe au avut un rol deosebit de important în ceea ce privește statornicirea oamenilor într-o regiune mai puțin roditoare. De aceea, locuitorii Ocolului au fost „întru toate slobozi și nesmintiți” prin drepturi consfințite de voievozi. Ei aveau numeroase drepturi și scutiri, justificate, pe drept cuvânt, de condițiile grele de viață și de muncă din aceste locuri, putându-se așeza pe orice loc din
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353046_a_354375]
-
au fost „întru toate slobozi și nesmintiți” prin drepturi consfințite de voievozi. Ei aveau numeroase drepturi și scutiri, justificate, pe drept cuvânt, de condițiile grele de viață și de muncă din aceste locuri, putându-se așeza pe orice loc din Ocol și liberi să intre în posesia oricărei suprafețe de pământ pe care o puteau curăța din pădure, pentru a-și face loc de casă, fânețe și poieni. În acest fel au devenit stăpâni, proprietari, ai pământurilor amenajate de ei, putându
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353046_a_354375]
-
revizorat, un oficiu poștal și telegrafic (1909), iar între cele două războaie, în perioada ce a urmat Unirii de la 1918, dezvoltarea sa sub aspect economic, social și cultural, a făcut să devină capitala județului Câmpulung, unitate administrativă în limitele fostului Ocol, care a fost unul din cele mai prospere ale țării din acea vreme. După modelul Universității libere fondate de Nicolae Iorga la Vălenii de Munte, societatea academică „Junimea” din Cernăuți a deschis în această reședință de județ o Universitate liberă
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353046_a_354375]
-
geografică, un rol hotărâtor l-a avut și poziția ostilă a oamenilor locurilor în cauză, obișnuiți de la începuturi să trăiască în libertate, stăpâni pe pământul, gospodăriile și roadele muncii lor. Așa cum am mai subliniat, constituirea județului Câmpulung, în limitele fostului Ocol, a impulsionat și a canalizat toate eforturile înspre o nouă afirmare a unității etno-culturale, iar câmpulungenii s-au dovedit dornici și uniți în a-și cunoaște rădăcinile și în a participa activ la făurirea istoriei. Oamenii acestor locuri au fost
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353046_a_354375]
-
nimic nu doare, De nu-i dor, nu e nici soare, Nu-i dor de viață și de-i bună Să-i spui calm și 'noapte bună'... De nu-i dor nici nu mă scol, Dor de zi, vieții dând ocol, Nu-i dor de iubire, de regăsire, Și de recrearea din pustiire.. Tot e dor de noi, dor de tine, Dor de șuvoaiele din mine, Când gândesc la noi vibrant Cu ce au venele fortifiant.. Referință Bibliografică: Dor de... / Valerian
DOR DE... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353187_a_354516]
-
neliniștii (Le péché de l'inquiétude), de Daniela Gifu - de câte șapte poeme fiecare (evident, numărul celor 84 de poeme ale „întregului liric danielogifuan“ din „păcatul neliniștii“ ar putea fi „focalizat“ pe laudatio la Maestrul ce „desăvârșește“ al 84-lea ocol al Soarelui, dar nu e cazul) -, grație modernelor unghiuri de fugă în orizontul cunoașterii metaforice, pot să se încoroleze și autenticei primăveri de Rai cu măr de-un rozalbiu nor, bineînțeles, cu / fără șarpe, însă întru profund catharsis. * Daniela Gifu
EMISFERELE ANDROGINULUI, BISTURIUL ZEUS-CHIRURGULUI ŞI „CÂNTAREA CÂNTĂRILOR” de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353586_a_354915]
-
loc, Dansează toți, lângă bloc. Intrun timp se odihnesc, Căci dansând ei obosesc; Vântul lin prin crengi vibrează, Din nou copacii dansează. Iarăși vântul se agită, Crengile verzi le alinta. Si-ntrun ritm de rock’n rol, Crengile-n dans fac ocol. Se onduiesc laolaltă, Se leagănă și iar salța, Un copac se odihnește, Altul cengile-nvarteste: E un dans în colț de bloc, Șapte copaci la un loc; Cel mai ’nalt e mai vioi, Leagănă crengile moi Și-i îmbie pe cei
DANSUL VERDE de SOFIA RADUINEA în ediţia nr. 1184 din 29 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353695_a_355024]
-
câmpii cu șesuri line, cu luna care-a luat foc și c-un munte de noroc. degeaba vorbesc pe frunză, risc ca lumea să n-auză, degeaba cânt pe oboi că-nțelegem numai noi, scapă pendula în gol ostenită de ocol, timpul a luat-o la fugă, în umila noastră rugă, atâțea morți, înfrângeri dure, atâția arbori în pădure, atâta dragoste de vis, atâta suflet ne-a ucis, atâta jale-i peste tot, de parc-am fi-n țara lui Lot
CÂNTEC DE OF... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 553 din 06 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354650_a_355979]
-
Mai mare râsul, zău așa! Parcă și pe la noi...” - Hei, domnule! Cred că ați greșit drumul, a exclamat Amalia contrariată, întrerupându‑și pe dată gândurile. De ce ocoliți atât de mult? Acum am văzut că... - Stați liniștită, doamnă! Am făcut un ocol... A fost un accident care a blocat... zona aia. Trebuia să ocolesc, i‑a răspuns șoferul, destul de calm și suficient de convingător. Ea a înțeles, dar a început să privească pe fereastră mult mai atentă la traseu. După câteva minute
CHEMAREA DESTINULUI (22) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 300 din 27 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356991_a_358320]
-
că taxiul mergea în direcție greșită. Tocmai trecuse prin fața magazinului Cora, pe bulevardul Iuliu Maniu, apoi lăsase în urmă Complexul și Piața Gorjului. „Dacă făcea la stânga pe undeva pe aici, înțelegeam, dar văd că merge tot înainte. Ce naiba, un așa ocol nu se explică. Ce face tâmpitul ăsta?”, s‑a întrebat Amalia și s‑a adresat din nou șoferului, total nemulțumită și alarmată. - Domnule, ne îndepărtăm de cartierul meu. Dacă nu cunoașteți strada, vă rog să opriți! Am să... - Liniștiți‑vă
CHEMAREA DESTINULUI (22) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 300 din 27 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356991_a_358320]
-
a simțit că este examinată și i‑a văzut ochii în oglinda interioară de deasupra parbrizului. Începuse să se teamă, deși nu știa de ce. După câteva minute de mers, teama s‑a transformat în panică. A fost convinsă că acel ocol este o minciună și mergeau în altă direcție, cu rea intenție. S‑a uitat la ceasul micuț de la mână. În lumina aceea difuză a citit cu greu ora. Era 2,35. Bulevardul era aproape pustiu. Nu mai era mult până la
CHEMAREA DESTINULUI (22) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 300 din 27 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356991_a_358320]
-
care nu îndrăznea să-și arunce nici lava și nici fumul. Am luat 50 de bani și cu cea mai nenorocita mutră, am plecat spre dușmanul meu ”Șoseaua”, care era destul de departe, în special când eram grăbită. Am făcut un ocol ca să trec prin fața casei lui Matei. Acesta se juca pe stradă cu alți băieți și fericit trăgea niște șuturi într-o minge plină de petice, mai ceva decât cel mai mare fotbalist. I-am povestit despre necazul meu și după ce
GLORIE COPILĂRIEI VII de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357091_a_358420]
-
n-ar fi rău, făcându-și treaba regulat, Având program săptămânal cu fiecare,-n mod expres, De șapte ori, profesional, să fie sigur de succes; Numai că dup' un timp, parol, pe cât era el de activ Cu tot haremul din ocol, a devenit mai slectiv! ... Se arăta a fi bărbat, când o codană îi pica, De necrezut, numai o dat', și-a doua zi o refuza! O mirosea strâmbând din bot, se comporta ca și un bou, Din ce motiv?...mare
DESCOPERIREA SECOLULUI XX de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 955 din 12 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/357446_a_358775]
-
stanjenei, le-a pus tocate la un loc, Le-a învîrtit, le-a tot frecat, în sticla care s-a golit, Umplând cu ce a strecurat, satisfăcut, pompa de flit, Și-apoi, luă el pe Janette, cea mai nasoală din ocol, Bălțată, șuie, și discret, cu pompa, ca la protocol, A primenit-o, jovial, prin parți știute doar de el, Unde era esențial pentru năsucul lui Cordell, Și-a prezentat-o în pătul, unde Cordell tot fredona Un pai în gură
DESCOPERIREA SECOLULUI XX de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 955 din 12 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/357446_a_358775]
-
o așezare la nord de Munții Retezat...Iar dincolo de Jii urcă Munții Orăștiei, unde peste cascade și repezișuri se înalță Cetatea Sarmizegetusei cea adevărată, Cetatea Sanctuarelor Solare. Acolo, în mijlocul sanctuarelor, legănat de tainicul murmur al pietrelor cu tâlc așezate în ocol de zodii de către preoții daci, Brâncuși ,nu degeaba și-a ales piatra și locul pentru a dăltui simboluri dacice. 2 - SEMNE DACICE ÎN SCULPTURA BRÂNCUȘIANĂ Dintr-o mărturie orală a lui Vasile G. Paleolog, prietenul lui Brâncuși, apărută în publicația
AL XIII-LEA CONGRES DE DACOLOGIE- PIETRELE DACILOR VORBESC de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358369_a_359698]
-
și tu - nu-i mult de atunci - că ți-a luat foc casa din pricina Stâlpului meu? N-a fost oare un semn? Te-am zărit culcat cu brațele în lături legănat de tainicul murmur al pietrelor, cu tâlc așezate în ocol de zodii de către preoții daci...Ți-ai închipuit că am dat foc casei tale, cu focul Stălpului meu Nesfârșit. Mărturisește! și ăsta tot un semn a fost...Dăltuirile mele își au rădăcinile în chiar comoara aceea (de la Sanctuarele dacice - n.a.
AL XIII-LEA CONGRES DE DACOLOGIE- PIETRELE DACILOR VORBESC de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358369_a_359698]
-
un echilibru perfect, pentru că este nevoie de un bărbat și de o femeie, ca să se procreeze un copil, așa cum este nevoie de o zi și de o noapte, pentru a întregi acea unitate de timp în care soarele îi dă ocol pămîntului, luminîndu-l cu dărnicie peste tot și tot așa trebuie mîngîiat și sufletul - dar el nu putea să-i transmită nimic mamei lui prin cuvinte, dar ea îi simțea gîndurile și plîngea de bucurie, doamne, ce fetiță deșteaptă avea mama
PARFUMUL PUSILOR DE PORTELAN 49-52 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358310_a_359639]