2,422 matches
-
1933). Jurnalul (care include în subtitlu precizarea „de propagandă național-țărănistă”) are un caracter pronunțat de partid și de luptă electorală, tipărind totuși și destul de numeroase materiale culturale. „Poetul gazetei”, Toma Murgoi Jiboteanu, publică aici mai multe versuri, precum Maramureșul, Moții, Odă Unirii, Plugarilor, cu timbru răzvrătit și militant, iar prozatorul favorit al gazetei, Petre Lenghel-Izanu, semnează memoriale de călătorie în Italia (Frumusețile Italiei și ale Romei), dar și articole politice și culturale. Colaboratori frecvenți sunt Ilie Lazăr, E. T. Daru, Gh.
ACŢIUNEA MARAMURASANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285162_a_286491]
-
LUCRĂRII ȘTIINȚIFICE (P. 54 ÎN ȘPALT)!!! DE INTRODUS SI LEGENDA Bibliografie specială Florea, 1983. Șerbănescu, 2001. IV. Speciile textului științific Fiecare dintre cele patru stiluri publicistice și-a cristalizat specii proprii. Astfel, În cazul stilului beletristic, vorbim despre sonet, rondel, odă, roman, schiță, povestire, nuvelă, dramă etc. Stilului administrativ Îi sunt specifice petiția, cererea, procesul-verbal, CV-ul, scrisoarea de intenție, scrisoarea de recomandare, după cum stilul publicistic are următoarele specii: știrea, interviul, ancheta, reportajul, editorialul etc. Este și normal ca stilul științific
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Istoria românilor. Într-un număr din România literară, Ioana Pârvulescu arăta că, În cartea Viața cotidiană În perioada interbelică, de Ioan Scurtu, publicată la Editura RAO În 2001, Într-un capitol dedicat modei, autorul i-a reprodus fragmente din articolul Odă modei, apărut la rubrica Revista revistelor interbelice, În România literară, nr. 33, 1997. Autoarea pune În paralel cele două texte, al ei și al lui Ioan Scurtu, iar În final afirmă: Deși scrie despre „viața cotidiană a românilor din perioada
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
poetă. Este fiica Anei (n. Aghenie) și a lui Gheorghe Cioclu. A urmat Filologia la Institutul Pedagogic de Stat „Ion Creangă” din Chișinău (1982). Volumul La Putna mi-e drumul (1993) este un „reportaj” liric care evoluează de la pastel la odă, cu vizibile reminiscențe eminesciene. Alte versuri (Poeme de pe Valea Plângerii, 1996) sunt dedicate martirilor deportărilor staliniste sau martirajului postperestroikist (Cântec de rugă pentru Dumitru Matcovschi). SCRIERI: La Putna mi-e drumul, Chișinău, 1993; Poeme de pe Valea Plângerii, Satu Mare, 1996; Si-la-bi-sind
BULAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285927_a_287256]
-
N. Iorga (1942), N. Bălcescu (1948). Cât privește beletristica, poezia este reprezentată mai ales prin reproduceri din Ienăchiță Văcărescu (Testament), Iancu Văcărescu (La pravila țării, La Milcov), V. Cârlova (Marșul oștirii române), Gh. Asachi, V. Alecsandri (Deșteptarea României, Hora Unirii, Odă ostașilor români, Rodica, Plugurile, Sămănătorii), Andrei Mureșanu, Anton Pann, M. Eminescu (Rugăciune), G. Coșbuc (Pe lângă boi..., Cântec ostășesc, Cetatea Neamțului), St. O. Iosif, O. Goga, Adrian Maniu, Lucian Blaga, Vasile Voiculescu. Cu proză sunt prezenți I. Agârbiceanu și I.A
CALENDARUL ASOCIAŢIUNII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286022_a_287351]
-
Istoria revoluțiunii române de la 1821”). Fără să fie unul dintre capii revoluției de la 1848, ci doar un căuzaș cu suflet vibrant, A. adaugă la cronica acelor zile mărturiile din Procesul și esilul meu la Snagov (1859), din Procesul meu pentru „Oda la Grecia” (1863) sau din manuscrisul Memoriile mele, editat postum. Imaginea epocii se recompune destul de viu, impetuosul autor, extrem de inventiv și locvace, fiind când patetic, grav, necruțător, când emfatic, naiv. Literatura lui A., puțin ținută în seamă de mulți contemporani
ARICESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285450_a_286779]
-
română” cum și pasagele șterse de cenzură din această operă, București, 1859; Procesul și esilul meu la Snagov, București, 1859; Șoimul Carpaților, București, 1860; Trâmbița Unirii și Sărbătoarea națională, București, 1860; Misterele căsătoriei, I-III, București, 1861-1886; Procesul meu pentru „Oda la Grecia”, București, 1863; Capii revoluțiunii române de la 1848 judecați prin propriile lor acte, I, București, 1866; Sora Agapia sau Călugăria și căsătoria, București, 1871; Flori de la Tușnad, București, 1872; O preîmblare pe munți sau Lumea reală și lumea ideală
ARICESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285450_a_286779]
-
încercare de epopee), intitulat inițial Apa trece, pietrele rămân, apoi Daciada sau Cântarea neamului românesc, la care lucrase unsprezece ani, nu i-au apărut, din cauza morții premature, decât unele fragmente, în periodice. Lirica lui A. atestă, prin diversitatea ei (elegii, ode, poeme, cântece în stil popular, pasteluri cu tentă sămănătoristă), un poet prolific, exersat în arta versificației, dar fără un timbru propriu, dominat de surse livrești. A lăsat, în presă, și câteva traduceri din Hugo, Verlaine și Tagore. SCRIERI: Visuri și
ASIMINEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285466_a_286795]
-
PĂpai. Halici era un european prin formație (a urmat cursurile Universității Altdorf de lângă Nürnberg), cât și prin receptarea și buna înțelegere a creațiilor venite dinspre alte culturi. La întoarcerea de la studii a lui Francisc PĂriz PĂpai, Halici îi dedică o odă scrisă în limba română, cu caractere latine și ortografie maghiară: „Când sănătate, scriind la voi, Rumanus Apollo La toți, căci svente-n împărăție ședeți! De unde cunoștințe așteptăm și științe: ferice. De Amstelodam, prin cărți și-n omenie tipar. Lege derapte au
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
stările sufletești fără a le decanta în „raza gândului etern”. Gândește însă cu simțurile. Mai exact, ocolește conceptul, transmițând - nu ca atare, ci distilată, sterilizată prin idee - frenezia simțurilor. Piesele exemplar-antologice sunt, de departe, Requiem și Pietà, un fel de ode meditative (în tonalitate elegiacă), una către „bărbatul cu numele Gheorghe, / copilul cu numele tată”, cealaltă către Mamă, care posedă atributele mamei absolute, ale Geei. Cu Octombrie, noiembrie, decembrie (1972), poeta ancorează în mitologic; mai propriu spus, își mitologizează meditația lirică
BLANDIANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285758_a_287087]
-
revistei «Brașovul literar» va fi înscrisă într-un cadru indeformabil dar viu. Acest cadru este: Statul național, tradiționalist, religios și monarhic.” De altfel, e grăitor că, ilustrând această orientare, dar și un anumit oportunism, primul număr se deschide cu o Odă M. S. Regelui Carol al II-lea de Cincinat Pavelescu și cu alte două imnuri scrise de George Gregorian și I. Al. Bran-Lemeny. Dincolo de această poziție ideologică, B. l. și a. va reuși să devină o publicație de remarcabilă ținută
BRASOVUL LITERAR SI ARTISTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285865_a_287194]
-
situațiile. De a nu ceda. De a nu se lăsa Înfrânt, doborât. De a se ridica deasupra soartei. De a fi propriul său stăpân. Acest model uman exemplar din punct de vedere moral și sufletesc ne este descris de către Horațiu (Ode, IIIĂ: Justum et tenacem propositi virum Non civium ardor prava jubentium, Non vultus, instantes tyranni Mente quatit solida, neque Auster, Dux inquieti turbidus Adriae, Nec fulminantia magna manus Jovis; Si factur illabatur orbis, Impavidum ferient ruinae* 24 ACȚIUNEA PSIHOLOGICĂ Cadrul
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
de ani, mai pornește într-o călătorie, aproape simbolică, la Lvov, pentru recuperarea manuscriselor lui I. Budai-Deleanu. O conștiință de ctitor animă opera scriitorului, deprins a cultiva și inventaria prolific, și uneori prolix, toate genurile și speciile literare; cele poetice - oda, imnul, elegia, sonetul, meditația, legenda și balada, satira și fabula, alături de proză și dramaturgie. O creație întinsă pe jumătate de veac îl face contemporan cu mai multe faze ale literaturii, de la „dimineața” anacreontică a poeziei române la lirismul clasicității - căruia
ASACHI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
sa miniatură („și mie lin luceafărul / Din ceri va să-mi străluce, / Când dulce-a fi d-o patimă, / Aminte a-și aduce”). Vechea Romă, dar și splendorile Italiei moderne sunt beatificate poetic în compoziții clasice: sonetul Cătră Tibru sau oda La Italia. Adorația peisajului sudic se răsfrânge în contemplarea măreției romane, a vestigiilor arheologice, transcrise într-o succesiune toponimică sonoră: Columna lui Traian - memento al nobleței originilor, Capitoliul ș.a. Lirica ocazională - ode, imnuri, unele sonete și meditații - înregistrează evenimentul istoric
ASACHI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
poetic în compoziții clasice: sonetul Cătră Tibru sau oda La Italia. Adorația peisajului sudic se răsfrânge în contemplarea măreției romane, a vestigiilor arheologice, transcrise într-o succesiune toponimică sonoră: Columna lui Traian - memento al nobleței originilor, Capitoliul ș.a. Lirica ocazională - ode, imnuri, unele sonete și meditații - înregistrează evenimentul istoric și cultural, reușitele constructive și civilizatorii. Îndemnul programatic și militant din Prolog. La Patrie (1836) propovăduiește funcția melioristă a artei și a cunoașterii în transformarea obștii. În ton oratoric sau encomiastic, sunt
ASACHI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
ca și celelalte scrieri ale sale, Simfonia la Psaltire (probabil după modelul lui Ivan I. Iliinski, care dăduse o Simfonie asupra Evangheliei), datează din 1726. A scris, în versuri silabice (un vers slav prin excelență, dar desuet), fabule și satire, ode filosofice și ocazionale, epigrame, epopeea (neterminată) Petreida (1730), consacrată faptelor lui Petru cel Mare. Traduce din Anacreon, o parte din epistolele lui Horațiu, lucrarea lui Fontenelle Entretiens sur la pluralité des mondes (1730), Discours au Roi de Boileau. În scrierile
CANTEMIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286075_a_287404]
-
iubirii, București, 1983; Imnele Putnei, București, 1985; Imnele Maramureșului, București, 1988; Bat clopotele în Ardeal, București, 1991; Căderea zidurilor Ierihonului sau Adevărul despre Revoluție, Vălenii de Munte, 1993; Amintirea poetului, îngr. Ion Cocora, pref. Aurel Rău, București, 2003. Traduceri: Pindar, Ode, I-III, îngr. și introd. Mihail Nasta, București, 1974-1977; Rainer Maria Rilke, Scrisori către un tânăr poet, postfață Andrei A. Lilin, București, 1977 (în colaborare cu Ulvine Alexandru); Cântarea Cântărilor, introd. Zoe Dumitrescu-Bușulenga, București, 1977. Repere bibliografice: Simion, Orientări, 189-195
ALEXANDRU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285244_a_286573]
-
începuse să i pară un anacronism, iar ambiția, o rușine. Și totuși, se întorcea aproape zilnic în camera de lucru și scria. Compunea poezii lirice în latină și în greacă. Unele chiar foarte savante. Iar ea lăuda gingășia minunată a odelor, se minuna de farmecul lor și nu avea destule cuvinte să le proslăvească hazul și frumusețea. Și când se anunța ora de baie, a noua, în timpul iernii, a opta, vara, se dezbrăcau amândoi și se plimbau pe la soare, de nu
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
-nșiră dulce în mîțeasca-i fantazie? Vreo cucoană cu-albă blană cu amoru-i îl îmbie, Rendez-vous i-a dat în șură, ori în pod, în găvăună? De-ar fi-n lume numai mâțe - tot poet aș fi? Tot una: Mieunând în ode nalte, tragic miorlăind - un Garrick, Ziua tologit în soare, pândind cozile de șoaric, Noaptea-n pod, cerdac și streșini heinizînd duios la lună. Filosof de-aș fi - simțirea-mi ar fi vecinic la aman! În prelegeri populare idealele le apăr
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
are minte scurtă, haine lungi. Te îmbeți de feeria unui mândru vis de vară, Care-n tine se petrece... Ia întreab-o bunăoară - O să-ți spue de panglice, de volane și de mode, Pe când inima ta bate ritmul sfânt al unei ode... Când cochetă de-al tău umăr ți se razimă copila, Dac-ai inimă și minte, te gândește la Dalila. E frumoasă, se-nțelege... Ca copiii are haz, Și când râde face încă și gropițe în obraz Și gropițe face-n
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
scurtă, haine lungi. Te îmbeți de feeria unui mândru vis de vară, Care-n tine se petrece... Ia întreab-o bunăoară, Ș-o să-ți spue de panglice, de volane și de mode, Pe când inima ta bate-n ritmul sfânt al unei ode... Când vezi piatra ce nu simte nici durerea și nici mila De ai inimă și minte - feri în lături, e Dalila! {EminescuOpI 165} MĂNUȘA (după FR. SCHILLER) Lîng-a leilor grădină regele Francisc așteaptă, Ca să vadă cum s-o-ncinge între
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
te-ndeamnă, de te chiamă; Ce e val, ca valul trece, Nu spera și nu ai teamă; Te întreabă și socoate Ce e rău și ce e bine; Toate-s vechi și nouă toate: Vreme trece, vreme vine. {EminescuOpI 199} ODĂ (ÎN METRU ANTIC) Nu credeam să-nvăț a muri vr-odată; Pururi tânăr, înfășurat în manta-mi, Ochii mei-nălțam visători la steaua Singurătății. Când de-odată tu răsăriși în cale-mi, Suferință tu, dureros de dulce... Pîn-în fund băui voluptatea
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
agonizând cu lacrimi de sânge, las deschisă ușa sufletului neostoit, împătimit, și neliniștit, tăcerii și adorării liniștei albe, din haosul unei lumi pe cale de dispariție. necuprinsul mă infioară sfâșietor în ultimile acorduri ale cântecului de lebădă. Dirijorul este genial. Ascult..... Oda creației!
Audi?ie celest? by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83235_a_84560]
-
Strigăt Elena Marin Alexe (Odă pentru absolut) Sunt doar un graunte micuț de țărână, Udată de ape, bătută de vină. Ce merit am eu pe tăcutul pământ Pribeagă-ntr-o lume, de mila-i plângând? Te caut în zori, dar te caut și-n-noapte Dincolo de cântec
Strig?t by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83230_a_84555]
-
dintr-o mamă - Copil din flori cu lung amar - C-un tată ce-a trăit o dramă, Păndit de-al spaimelor coșmar. Dar nu le ard, doresc prin slovă Să fie mândri unde sunt Că, de-a sunat o falsă odă, N-a fost zadarnic pe pământ. În fața morții, schimbăm placa - E-o lege tainică în om - Încet sau brusc dispare claca Sub nevăzutul metronom. 7 noiembrie 2004 REFLECȚII ( CLXII ) „La pomul tare lăudat Nu te duci cu sacul” - Ce-a
Reflecții minore pe teme majore by Ioan Saizu-Nora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91695_a_92329]