1,402 matches
-
copierea elementului (sau elementelor) selectate (Rotate), care permite rotirea cu un unghi precizat, în jurul unui punct, a elementului sau elementelor selectate; utilizând această comandă se pot realiza și copieri multiple în structuri de tip circular; (Mirror), permite copierea simetrica (oglindirea) a elementelor selectate, în raport cu o axă selectata sau definită dinamic prin introducerea a doua puncte din planul de lucru; pentru a simplifica utilizarea acestei comenzi se recomandă că la desenarea profilurilor și schițelor, axele de referință să fie axe de
Modelarea cu SOLID EDGE ST3 by Cristinel Mihăiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1741_a_92266]
-
X și trasam un cerc și un segment, si apoi un cerc în punctul de intersecție al segmentului și al cercului de construcție. Aceste cercuri, precum și segmentul dintre cerculețul de 14mm și cercul din origine de 32mm, le trasam prin oglindire față de axele X și Y pentru a realiza aranjamentul. - apoi, cu comandă Trim, îndepărtăm arcele de cerc cuprinse între segmentele drepte, trasate și multiplicate anterior, rezultând practic schița finală, schița interpretată de program că regiune și care, va fi ulterior
Modelarea cu SOLID EDGE ST3 by Cristinel Mihăiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1741_a_92266]
-
36mm, un segment care să unească aceleași cercuri, la partea lor superioară și un segment care să unească cercul cu diametrul de 70mm, cu segmentul trasat anterior, situat la stanga axei Y cu 13mm, iar segmentul din dreapta îl putem realiza prin oglindire. - pentru trasarea celor 6 cerculețe cu diametrul de 8mm, trasam niște segmente ajutătoare, din origine, unul orizontal și unul la 600. În punctele de intersecție a acestor segmente cu cercul de construcție pe care se așează aceste cercuri, trasam două
Modelarea cu SOLID EDGE ST3 by Cristinel Mihăiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1741_a_92266]
-
diametrul de 8mm, trasam niște segmente ajutătoare, din origine, unul orizontal și unul la 600. În punctele de intersecție a acestor segmente cu cercul de construcție pe care se așează aceste cercuri, trasam două cerculețe pe care le multiplicam prin oglindire, alegând corespunzător axele după care să se facă oglindirea. 38 - cu comandă Trim, îndepărtăm partea centrală a segmentului ce unește cercurile de diametru 36mm, pentru a putea apoi racorda segmentele verticale cu cercul de diametru 70mm și cu capetele orizontale
Modelarea cu SOLID EDGE ST3 by Cristinel Mihăiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1741_a_92266]
-
unul orizontal și unul la 600. În punctele de intersecție a acestor segmente cu cercul de construcție pe care se așează aceste cercuri, trasam două cerculețe pe care le multiplicam prin oglindire, alegând corespunzător axele după care să se facă oglindirea. 38 - cu comandă Trim, îndepărtăm partea centrală a segmentului ce unește cercurile de diametru 36mm, pentru a putea apoi racorda segmentele verticale cu cercul de diametru 70mm și cu capetele orizontale ale segmentului decupat anterior. - acum, putem racorda și la
Modelarea cu SOLID EDGE ST3 by Cristinel Mihăiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1741_a_92266]
-
din meniul Home. - deocamdată, mai putem defini un plan înclinat (la 450) pentru a desena pe acestă un profil ce vă fi folosit pentru realizarea unei decupări în suprafață de tip “scut” realizată, decupare ce va fi apoi multiplicata prin oglindire sau printr-o structura tabelara (Rectangular Pattern). Vom trece prin ecranu și vom realiza un scut perforat. - la ultimii pași (pe care nu îi voi mai explică în amănunt), realizăm cu comenzile Loft, Extrude, Cut, Mirror, restul entităților solide care
Modelarea cu SOLID EDGE ST3 by Cristinel Mihăiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1741_a_92266]
-
rază , cerc ce vă intersecta cercul de diametru Db într-un punct ce se va constitui în centrul unui arc de cerc (sau cerc cu rază R1) ce va defini un flanc al dintelui (celălalt flanc poate fi trasat prin oglindire). Segmentele AO și BO vor fi întrerupte printr-un arc de cerc trasat din origine cu rază de 10mm pentru a putea extruda. Conturul cu verde, caracteristică ce va defini practic un dinte și pe care o vom multiplică într-
Modelarea cu SOLID EDGE ST3 by Cristinel Mihăiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1741_a_92266]
-
una dintre formele de scriitură 566 sugerate de Baudrillard ca fiind o scriitură "virală", în ideea în care instituie o confuzie radicală în ceea ce privește sensul, "infectându-l" cu un grad de indeterminare, descentrându-l definitiv din matca prestabilită și din mitul oglindirii lumii prin intermediul limbajului. Dacă scriitura modernă era "devotată" principiilor de claritate și concizie, de prezentare sistematică a lucrurilor, cât mai analitic, cu scopul de a accentua în primul rând sensurile obiectului analizat, se observă că scriitura postmodernă inversează aceste scopuri
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
prin vitralii se răsfrânge zborul îngerilor fruntea strălucește nefiresc în lumină. Iată și casa de lemn aici lucrurile se tem până și de umbra lor mai mult decât ar fi fost transformate-n vreo natură moartă și iată omul întâia oglindire a lui Dumnezeu după chipul și asemănarea-i iată omul însuflețit de râvna întruchipării și cea dintâi înfiorare a numelui rostit de o străină gură și iată clipa dintâi pârguindu-se în cea din urmă epifanie princiară. Suflet transfigurat Privești
Poezie by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Imaginative/8550_a_9875]
-
este că opera de artă, obiect contingent, istoric, nu poate găzdui o astfel de relație. Romantismul, care exaltă natura sim bolică a artei, apelează pentru aceasta la ipoteza „sufletului frumos“, unitar, aflat în armonie cu sine și fiind, astfel, o oglindire a infinitului. Odată ce individul nu mai este privit speculativ, ci tocmai în caracterul lui tranzitoriu, contingent, simbolul îi vorbește despre o lume abstractă. Alegoria este metoda de a vorbi despre o lume în care prezența infinitului a devenit insesizabilă: „Benjamin
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
esența lucrului. Limba căzută este vorbărie (Geschwätz), tocmai întrucât ceea ce îi pro voacă căderea, cunoașterea binelui și a răului, o scoate în afara regimului numelui primordial. Judecata (Urteil ) este cea care devine, pentru cele create, actul primordial, nu actul numirii. Abstracțiunea, oglindire nominală a vidului judecății, transformarea cuvintelor în simple mijloace ale comunicării și, în fine, multiplicitatea limbilor sunt deduse de Benjamin din faptul căderii. Multiplicitatea limbilor, generată de lipsa de imediatitate a relației nume-lucru, este însă și semnul divinului în chiar
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
lor divine. Din punctul de vedere al multiplicității limbilor, traducerea ocupă astfel locul descrierii filozofice, despre care vorbește Benjamin în prologul epistemo critic. Traducătorul, voi încerca să arăt, îndeplinește funcția unui salvator al cuvântului și, corelativ, a unui mijloc de oglindire a chipului melancolic al lumii. Die Aufgabe des Übersetzers debutează cu o serie de con siderații care trimit spre conceptul de critică, la care m-am re fe rit mai sus. Traducătorul, spune Benjamin, nu se află în servi ciul
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
conceptului“: „Conceptul se definește prin inseparabilitatea unui număr finit de componente eterogene parcurse de un punct în survol absolut, cu o viteză infinită.“ Componentele identificate în cazul lui Benjamin (teologia, politica, epistemologia) determină con ceptul „experienței“ prin întretăiere continuă și oglindire reciprocă. Survolarea menționată mai sus și care asigură, prin pre cipitare, un sens general al experienței se petrece, voi încerca să arăt, prin gesturi culturale specifice, precum cel al flaneurului. Acesta din urmă nu reprezintă o referință a conceptului de
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
unterworfen und daher unbegrenzt.“ Similaritățile, astfel sesizate, conferă lucrurilor un chip, identificabil tocmai ca diferență: o prezență fizică (leib hafter Präsenz) a lucrurilor pe care privirea o parcurge, urmând trăsăturile care se arată și care compun lucrurile într-o infinită oglindire reciprocă. Interesantă este observația pe care Benjamin o face pe urmele lui Georg Simmel: simțul spe cific orașului este văzul, nu auzul. Epiderma orașului, brăzdată de trăsături supuse legilor similitudinii, se arată prin chipurile trecătorilor, clădirilor, mărfurilor. Obiectele sau persoanele
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
asupra celeilalte, după cum nici personajul ca atare nu poate fi redus la gestul său politic sau la cel de cunoaștere, cu atât mai puțin la cel teologic. Momentele experienței flaneurului se oglindesc unele în celelalte și se constituie prin această oglindire. Mo dul de cunoaștere al flaneurului, poziționarea sa politică și, în fine, relația sa cu istoria citită mesianic sunt inseparabile. Ele nu sunt, cum spuneam, atitudini intenționale, ci semnificații ale privirii flaneurului și, ca o consecință, modalități ale lo cuirii
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
a experienței urbane. Benjamin o spune explicit în acest loc: „Diese Irrkünste hat mich Paris gelehrt“. Labirintul urban al metropolei franceze reprezintă paradigma prin care este privit, retrospectiv, Berlinul. Imaginea nebuloasă a orașului natal își certifică propriul caracter ermetic prin oglindirea în aura tainică a Parisului, locul în care flaneurul este un sacerdot, iar flanatul un ritual. Din toate întâlnirile urbane ale lui Benjamin, cea cu Parisul este decisivă: aici învață autorul german nu numai tehnica de a se pierde pe
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
cea cu Parisul este decisivă: aici învață autorul german nu numai tehnica de a se pierde pe străzile sinuoase, ci și „fidelitatea“ în locuirea unui cartier. În Berlin, cartierul este o vecinătate funcțională (Bessergestellten), dar tocmai prin acest fapt, prin oglindirea în alteritatea lui pariziană, își dezvăluie potențialitățile magice. Franz Hessel, cu „celebrarea“ berlineză a timpului petrecut împreună cu Benja min în Paris, este ultimul ghid urban menționat în Berliner Chronik și paznic (Hüter) al experienței urbane care își regăsește caracterul speculativ
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
poate fi, de asemenea, primejdioasă, din perspectiva rândurilor de față; mai important decât a vedea cine este scriitorul Crailor... este a vedea cine este Povestitorul lor, personaj doar discret schițat în textul ca atare, dar elaborat profund în subtext ca oglindire a celor trei prieteni, Pantazi, Pașadia, Pirgu. În al doilea rând, „împrietenirea“ lecturilor despre care vorbeam mai sus mai are de depășit încă un obstacol. Este vorba de tendința de a „aplica“ o serie de concepte care descriu, la Benjamin
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
parte, amintirea unui trecut incert, pe de alta. Povestitorul este o figură a intervalului (spectator și actor deopotrivă) pentru care orașul se luminează în orele nopții, ca mahala sau birt, în compania celor trei prieteni: de fapt, într-o triplă oglindire a oamenilor, străzilor, lucrurilor încărcate de amintiri. Materialitatea orașului ocupă un loc important în această reprezentare a Bucureștilor: fie ca materialitate apăsătoare, greoaie a mobilelor din saloanele lui Pașadia, fie ca materialitate pestilențială, viciată a mahalalelor, a cârciumelor, a bolgiei
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
ci ilustrează „felul de a fi”, tradiția, cutumele și năzuințele unui grup etnic aflat în competiție ori învecinare, mai mult sau mai puțin activă, cu altul; 4. Statisticile etnice și demografice pot ilustra anumite tendințe și specificități majore, într-o oglindire destul de fidelă a repartiției profesiunilor urbane; 5. Profesiile devin oglindă psiho-socială de grup - evreii sunt îndrăzneți, cu simțul afacerilor, dispuși să riște totul pe „cartea” economică, în vreme ce românii, chiar și acolo unde au existat modele parentale de succes în activitățile
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
vechi și nerezolvate complexe identitare românești. Dincolo de numeroasele drapaje emoțional-publicistice ale momentului, de vocalizele unor porniri îndreptate polemic asupra patriotismului de paradă, considerat, pe bună dreptate, inactual, nemodern și antieuropean, se simțea „ura de sine” despre care vorbea Andrei Pleșu, oglindirea permanent negativă a propriilor fapte, deruta identitară ce traversează întreaga națiune română. Despovărate de corvoada roșie a preamăririi și a reflexelor omagiale, ultimele dou) decenii au readus în discuție problematica legată de beteșugurile de caracter și comportament ale românilor, reliefate
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
a fost cel mai răspândit și cel mai luat în seamă, în anul 1942 apare lucrarea lui Anderson și Cutler, care critică principiile de clasificare elaborate de Sturtevant, arătând că sistemul elaborat de el suferă în esență de o insuficientă oglindire filogenetică. Ei consideră că principiile de clasificare elaborate de Sturtevant sunt depășite, întrucât astăzi ne stau la dispoziție noi date și informații, necunoscute pe vremea lui Sturtevant. Astfel, cercetarea arheologică a făcut progrese mari, încât devine un ajutor prețios în
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
în care ne aflăm. Lectură plăcută, densă, critică, cu exemple oferite chiar de activitatea autorului, iată câteva dintre "muzele" care recomandă autorul și lucrarea sa către cititorul din branșă, sau pur și simplu, parte a publicului interesat de înțelegerea propriei oglindiri în lume. Radu BALTASIU București, noiembrie 2011 Capitolul 1 Cunoașterea sociologică a culturii 1.1. Evoluția semnificațiilor termenului cultură Ce este cultura? Ce beneficii putem avea din cercetarea culturii? Cât este de importantă cultura pentru sociologie? Acestea sunt întrebări la
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
avea loc interacțiunea și implicit procesul devenirii. Ideea este foarte bine enunțată în studiile lui C. H. Cooley, mai exact în cadrul teoriei acestuia looking-glass self, în care identitatea subiectului este construită prin intermediul interacțiunii cu celălalt, apărând în acest sens procesul oglindirii și reoglindirii dintre eu și celălalt 361. Acest mecanism de structurare a alterității este cel care stă la baza imaginii străinului și care generează ostilitatea față de acesta, fiind profund influențat de raportul eu/noi-ceilalți, care amplifică rezistența la celălalt prin
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
conturate în funcție de anumiți factori politici, economici și sociali, Maria Todorova, care definește stereotipurile drept o formă de generalizare care se bazează pe reducționism 592, susține că imaginea Balcanilor pendulează între stereotipuri și realități istorice, fiind totodată o "realitate superioară, o oglindire a lumii fenomenale, a esenței și naturii sale adevărate, de la "numen" la "fenomen" (...) niciunul dintre politicienii, jurnaliștii sau scriitorii care s-au specializat în critica severă a Balcanilor (...) nerevendicând (n.n.) vreodată baza filosofică a argumentației sale, deși a ajuns la
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]