1,160 matches
-
interpretat rolul lui Gogu, a afirmat că a fost ales de regizor probabil la propunerea lui Amza. Papaiani a afirmat că i-a fost greu la început să-și interpreteze rolul din cauza faptului că nu avea atitudinea potrivită a unui oltean. În film a trebuit să se împiedice de mai multe ori, iar la o cădere s-a lovit de marginea unui fotoliu și și-a fracturat două coaste. Papaiani râdea la filmări atât de tare încât regizorul l-a scos
Nea Mărin miliardar () [Corola-website/Science/303860_a_305189]
-
bazată exclusiv „pe câteva priviri distrate aruncate pe un episod sau două din Cascadorii râsului”. Acest film este considerat modelul din care s-au inspirat alte succese cinematografice populare precum "Miss Litoral", "A doua cădere a Constantinopolului" sau "Garcea și oltenii", asemănătoare ca stil cu comediile americane cu Burt Reynolds, care se adresau gustului cinefil al camionagiilor și cowboy-lor.
Nea Mărin miliardar () [Corola-website/Science/303860_a_305189]
-
100 la 399 și de la 600 la 699) ce deservesc destinații din Municipiul București, precum și rute preorășenești (cu numere între 400 și 499) care oferă legături cu localitățile județului Ilfov: Bragadiru, Chitila, Clinceni, Chiajna, Dumitrana, Domnești, Dudu, Măgurele, Mogoșoaia, Otopeni, Olteni, Pruni, Roșu, Țegheș, Vârteju.. O linie preoraseneasca 421 a existat intre 2014-2015 care circula de la Zurbaua la Complex Comercial Apusului. Există și linii express: Parcul de autobuze al RATB are mai mult de 1000 de vehicule. Autobuzele vechi DAC, construite
Autobuze în București () [Corola-website/Science/312774_a_314103]
-
înscrie de 5 ori în primele două etape, după un început de sezon fantastic al Universității. După un gol în prima etapă cu Astra Ploiești, Luțu a reusit un hat-trick la Bacău, după un meci nebun încheiat 2-3, cu victoria oltenilor. Ziarele au titrat după acel meci "Super-Luțu", iar suporterii l-au poreclit "Hagi-Luțu". "Hagi" nu a dezamăgit speranțele oltenilor, și a reușit să înscrie din nou, în etapa a 3-a într-un meci cu Steaua (încheiat 3-1, pentru Universitatea
Ionuț Luțu () [Corola-website/Science/310678_a_312007]
-
în prima etapă cu Astra Ploiești, Luțu a reusit un hat-trick la Bacău, după un meci nebun încheiat 2-3, cu victoria oltenilor. Ziarele au titrat după acel meci "Super-Luțu", iar suporterii l-au poreclit "Hagi-Luțu". "Hagi" nu a dezamăgit speranțele oltenilor, și a reușit să înscrie din nou, în etapa a 3-a într-un meci cu Steaua (încheiat 3-1, pentru Universitatea Craiova), în care stadionul Ion Oblemenco a fost umplut până la refuz. De altfel, Luțu a reușit să marcheze in
Ionuț Luțu () [Corola-website/Science/310678_a_312007]
-
pentru a patra oară la Craiova, Luțu a demonstrat din nou ce calități are. Simțindu-se ca acasă la Craiova, unde suporterii îi scandau meci de meci numele, Luțu a avut 13 apariții și a marcat de 3 ori pentru olteni. A fost cel mai slab sezon al lui Luțu la Craiova, echipă care, de altfel, a și retrogradat în Divizia B. Un sezon dezamăgitor pentru toți susținătorii echipei pentru că a fost un sezon în care toți sperau că echipa va
Ionuț Luțu () [Corola-website/Science/310678_a_312007]
-
Bodoc (în ) este o comună în județul Covasna, Transilvania, România, formată din satele Bodoc (reședința), Olteni și Zălan. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Bodoc se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt maghiari (93,85%), cu o minoritate de români (3,49%). Pentru
Comuna Bodoc, Covasna () [Corola-website/Science/310382_a_311711]
-
Florești, boarfele lui se aflau la Ț. Maiorescu, care rezervase pentru dânsul un iatac luminos, în care toate erau puse în cea mai bună rânduiala» (ȘAm, 116). În traducerea "Fragmentelor"..., întâlnim sintagme cu forța expresiva, sinestezica, unele comune subdialecelor / graiurilor oltean și bucovinean, altele specifice floreștenilor / oltenilor, introduse pentru capacitatea lor dinamizatoare de «scene istorice», pentru relief «revitalizator»: "o croiră la fugă de mâncau pământul" (HF, I, 35), "claie peste grămadă aruncă oștirea lor" ("ibid", 102), "apucară la goana după Cumani
Câmpul Cerbului () [Corola-website/Science/310397_a_311726]
-
Ț. Maiorescu, care rezervase pentru dânsul un iatac luminos, în care toate erau puse în cea mai bună rânduiala» (ȘAm, 116). În traducerea "Fragmentelor"..., întâlnim sintagme cu forța expresiva, sinestezica, unele comune subdialecelor / graiurilor oltean și bucovinean, altele specifice floreștenilor / oltenilor, introduse pentru capacitatea lor dinamizatoare de «scene istorice», pentru relief «revitalizator»: "o croiră la fugă de mâncau pământul" (HF, I, 35), "claie peste grămadă aruncă oștirea lor" ("ibid", 102), "apucară la goana după Cumani cu dârlogii slobozi" ("ibid", 73), "dar
Câmpul Cerbului () [Corola-website/Science/310397_a_311726]
-
România, în timp ce 14 procente doresc să fie cetățeni români pentru că se consideră români. În mentalul colectiv al populațiilor românești, existau, ca moștenire a trecutului medieval, percepții pur locale privind identitatea colectivă: oamenii se defineau ca "ardeleni" (sau chiar "ungureni"), "bănățeni", "olteni", "munteni", "moldoveni" sau "dicieni" (în Dobrogea), deși se știau cu toții vorbitori ai aceleiași "limbi românești". Mișcarea pentru reunificarea Republicii Moldova cu România este continuarea în zilele noastre a unei mișcări unioniste începută încă din secolul XIX, care avea ca scop creearea
Unirea Republicii Moldova cu România () [Corola-website/Science/305063_a_306392]
-
Craiova, președinte al Fundației „"Satul Românesc- milenium III"”, membru fondator al „"Ligii culturale pentru artă, știință, filozofie și religie România-Grecia"”- filiala Craiova. Este membru al Societății Scriitorilor din Oltenia și vicepreședinte al Uniunii Epigramiștilor din România, președinte al Cenaclului Epigramiștilor Olteni - membru fondator al Cenaclului și revistei acestuia „"Cugetul"”, membru fondator al Asociației Culturale ”Prietenii lui Eminescu” din Oltenia. Îndeplinește funcția de director imagine-promovare diplomație memorialistică al revistei „Rațiunea” și este colaborator permanent la revista „Pro Europa”. Este membru al Asociației
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
Rațiunea, pg. 116-118 (2006); · Marian Barbu, “"Trăind printre cărți"”, vol. IV (2006); · Emil Lăzărescu: “"Respectul față de tradiții și înaintași dau forță viitorului"”, Rațiunea pg. 122-124 (2006); · Nicolae Dragoș: “"Monografia comunei Goicea"” (2008); · George Corbu: “"Cuvânt înainte"”, la volumul “"Printre Epigramiștii olteni"” (2008); · Marian Barbu: “Raită prin librării: Comuna Goicea cu oameni și fapte” (2007); · Dumitru Botar: “Summitul epigramiștilor olteni” (2008); · Ștefan Manea: “De-ai mei strămoși cu drag mi-aduc aminte” (2008); · Dumitru Botar: “ Printre epigramiștii olteni” (2008); · Magda Bratu: “ Circa
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
înaintași dau forță viitorului"”, Rațiunea pg. 122-124 (2006); · Nicolae Dragoș: “"Monografia comunei Goicea"” (2008); · George Corbu: “"Cuvânt înainte"”, la volumul “"Printre Epigramiștii olteni"” (2008); · Marian Barbu: “Raită prin librării: Comuna Goicea cu oameni și fapte” (2007); · Dumitru Botar: “Summitul epigramiștilor olteni” (2008); · Ștefan Manea: “De-ai mei strămoși cu drag mi-aduc aminte” (2008); · Dumitru Botar: “ Printre epigramiștii olteni” (2008); · Magda Bratu: “ Circa 250 de spadasini între coperțile unei antologii” (2008); · Lidia Constantinescu: “De-ai mei strămoși cu drag mi-aduc
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
la volumul “"Printre Epigramiștii olteni"” (2008); · Marian Barbu: “Raită prin librării: Comuna Goicea cu oameni și fapte” (2007); · Dumitru Botar: “Summitul epigramiștilor olteni” (2008); · Ștefan Manea: “De-ai mei strămoși cu drag mi-aduc aminte” (2008); · Dumitru Botar: “ Printre epigramiștii olteni” (2008); · Magda Bratu: “ Circa 250 de spadasini între coperțile unei antologii” (2008); · Lidia Constantinescu: “De-ai mei strămoși cu drag mi-aduc aminte (2008); · Axel H. Lenn: „Prima antologie a epigramiștilor olteni” (2008); · Silvia Popescu: „Un scriitor diplomat și intuiția
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
mi-aduc aminte” (2008); · Dumitru Botar: “ Printre epigramiștii olteni” (2008); · Magda Bratu: “ Circa 250 de spadasini între coperțile unei antologii” (2008); · Lidia Constantinescu: “De-ai mei strămoși cu drag mi-aduc aminte (2008); · Axel H. Lenn: „Prima antologie a epigramiștilor olteni” (2008); · Silvia Popescu: „Un scriitor diplomat și intuiția valorilor”; · Clara Stănescu: „Un ambasador la el acasă” (2008); · Marian Barbu: „În umbra lui Omar Khayyam” (2008); · Andrei Potcoavă: „Printre epigramiștii olteni”, (2008); · Gheorghe Gheorghișan: „Greu ne-am revenit din visare 2008
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
aduc aminte (2008); · Axel H. Lenn: „Prima antologie a epigramiștilor olteni” (2008); · Silvia Popescu: „Un scriitor diplomat și intuiția valorilor”; · Clara Stănescu: „Un ambasador la el acasă” (2008); · Marian Barbu: „În umbra lui Omar Khayyam” (2008); · Andrei Potcoavă: „Printre epigramiștii olteni”, (2008); · Gheorghe Gheorghișan: „Greu ne-am revenit din visare 2008”; · Nicolae Paul Mihail: „Olteanul e născut epigramist, 2008”; · Maria Diana Popescu: „Uite cum s-a pus bine Petre Gigea-Gorun cu epigramiștii"”," (2008); · Emil Lăzărescu: „Valori românești, valori europene”, (2008); · Lelia
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
Un scriitor diplomat și intuiția valorilor”; · Clara Stănescu: „Un ambasador la el acasă” (2008); · Marian Barbu: „În umbra lui Omar Khayyam” (2008); · Andrei Potcoavă: „Printre epigramiștii olteni”, (2008); · Gheorghe Gheorghișan: „Greu ne-am revenit din visare 2008”; · Nicolae Paul Mihail: „Olteanul e născut epigramist, 2008”; · Maria Diana Popescu: „Uite cum s-a pus bine Petre Gigea-Gorun cu epigramiștii"”," (2008); · Emil Lăzărescu: „Valori românești, valori europene”, (2008); · Lelia Venus: „Printre epigramiștii olteni”, (2008). <nowiki>*</nowiki> <nowiki>*</nowiki> * Cărțile sale se află în
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
Greu ne-am revenit din visare 2008”; · Nicolae Paul Mihail: „Olteanul e născut epigramist, 2008”; · Maria Diana Popescu: „Uite cum s-a pus bine Petre Gigea-Gorun cu epigramiștii"”," (2008); · Emil Lăzărescu: „Valori românești, valori europene”, (2008); · Lelia Venus: „Printre epigramiștii olteni”, (2008). <nowiki>*</nowiki> <nowiki>*</nowiki> * Cărțile sale se află în unele biblioteci publice (toate bibliotecile județene din țară), biblioteci universitare, licee și instituții din România precum și unele biblioteci din Londra, Oxford și Cambridge (Anglia), Paris (Franța), Milano și Roma (Italia
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
în calitate de președinte, Asociația sportivă ”Jiul TCIF” Craiova, concomitent ocupând și alte funcții politice și sindicale. Este membru al Societății Scriitorilor Olteni și al Cenaclului „Alexandru Macedonski” din Craiova, membru al Uniunii Epigramiștilor din România, fondator și vicepreședinte al Cenaclului epigramiștilor olteni, redactor șef al revistei de studii și cercetări juridice „Euro Dreptul”, director al revistei ”Cugetul” a Cenaclului epigramiștilor olteni, membru și fondator al altor 17 fundații și asociații cu profil juridic, literar, umanitar, social etc., membru în colegii de redacție
Vintilă Nicu () [Corola-website/Science/305480_a_306809]
-
Scriitorilor Olteni și al Cenaclului „Alexandru Macedonski” din Craiova, membru al Uniunii Epigramiștilor din România, fondator și vicepreședinte al Cenaclului epigramiștilor olteni, redactor șef al revistei de studii și cercetări juridice „Euro Dreptul”, director al revistei ”Cugetul” a Cenaclului epigramiștilor olteni, membru și fondator al altor 17 fundații și asociații cu profil juridic, literar, umanitar, social etc., membru în colegii de redacție a altor reviste literare și juridice. Este președinte și fondator unic al Fundației pentru apărarea drepturilor omului din Craiova
Vintilă Nicu () [Corola-website/Science/305480_a_306809]
-
Diplomă aniversară 400 de ani de la domnia lui Mihai Viteazul", 15.XI.1993 (Societatea de Științe Istorice din România, Filiala Dolj); "Diplomă de excelență pentru rezultate remarcabile obținute în învățământul universitar, justiție și literatură, pentru contribuția la înființarea “Cenaclului Epigramiștilor Olteni” și a revistei Cugetul", 04.04.2008 (Fundația “Scrisul Românesc”); "Diplomă din partea promoției 2003-2007 a Facultății de Drept cu deosebită considerațiune pentru profesionalism, ținută academică, rigurozitate, răbdare și înțelegere", iulie 2007 (Universitatea “Spiru Haret”, Facultatea de Drept Craiova); "Diploma prin
Vintilă Nicu () [Corola-website/Science/305480_a_306809]
-
din Vidin, Societatea Culturală a Vlahim VIDIN); "Diplomă de merit pentru merite deosebite de păstrarea și promovarea identității neamului românesc din sudul Dunării - Bulgaria", 27 ian. 2009 (Uniunea Etnicilor Români din Bulgaria “Ave”); "Diplomă pentru activitatea desfășurată în cadrul Cenaclului Epigramiștilor Olteni cu ocazia aniversării unui an de la reînființarea cenaclului și a apariției revistei “Cugetul”, 03.04.2009 (Fundația pentru Apărarea Drepturilor Omului Craiova); "Diplomă pentru merite deosebite de păstrare și promovare a neamului românesc din Sudul Dunării - Bulgaria, Vidin", 13 iunie
Vintilă Nicu () [Corola-website/Science/305480_a_306809]
-
băniei la Strehaia. Dar boierii Craiovești au reușit într-un timp foarte scurt, să mute bănia la Craiova și să-i modifice scopul inițial. Astfel, Țara Românească a fost împărțită în două, iar băniei craiovene îi revenea sarcina administrării întregii Oltenii și în dese cazuri de-a lungul timpului, conducerea armatei Țării Românești. Marea Bănie de Craiova a devenit într-un timp relativ scurt, cea de-a doua instituție politică a țării ca importanță, după domnie. Odată cu ridicarea lui Mircea cel
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
în Craiova mai existau doar 836 de familii, numărând în jur de 4 000 locuitori. Țara Românească nu putea revendica Oltenia pentru că aparținea Imperiului Habsburgic, iar după 1739, domnitorii fanarioți n-au avut puterea necesară să se impună fără aprobarea oltenilor. Turcii erau încolțiți de ruși și austrieci, s-au mulțumit să întărească paza cetăților de la Dunăre de teama atacurilor și jafurilor haiducilor. După un puseu de violențe care a durat cîteva luni, societatea caioveană și-a găsit un echilibru. Boierii
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
cu bîte și trimiși, la ordinul lui Ceaușescu, să-i bată pe revoluționarii timișoreni. Oamenilor li se spusese că Timișoara fusese atacată și devastată de derbedei unguri. Conducerea Frontului Democratic Român din Timișoara a fost înștiințată din vreme despre venirea oltenilor și va trimite manifestanți care să-i întîmpine la gară și să le explice adevărul: "nu este vorba de o invazie maghiară, ci de o manifestație contra lui Ceaușescu". Muncitorii olteni fraternizează cu demonstranții timișoreni plecînd acasă (pe 21 decembrie
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]